Managementul dezvoltării durabile

CURS 8

INSTRUMENTELE MANAGEMENTULUI ECOLOGIC AL ÎNTREPRINDERII

Managementul de mediu reprezintă o componentă a sistemului de management general,

care include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile,
procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea şi
menţinerea politicilor de mediu.
În practica industrială au fost elaborate și verificate mai multe instrumente al căror scop
este cel de a face managementul protecției mediului operativ și eficient:
- Studiul de impact ecologic
- Auditul de mediu
- Analiza ciclului de viață a produsului / serviciului oferit pe piață
- Marcarea ecologică (eco-labelling)

1. EVALUAREA IMPACTULUI ECOLOGIC

Studiul de impact ecologic sau evaluarea impactului ecologic al unei activități economice
asupra mediului înconjurător este un instrument cu scop preventiv în politica ecologică.
Studiul de impact urmărește investigarea științifică a efectelor complexe care rezultă din
impactul unei activități ce urmează a fi promovată (sau a unei activități care deja există) asupra
mediului, factorilor sociali, culturali, economici (și posibil, și politici).
Din punct de vedere metodologic, studiul de impact este un set de metode și tehnici
incluse în managementul ecologic. Poate fi considerat și un proces, deoarece implică societatea
în deciziile care se iau pe plan local și îi oferă acesteia posibilitatea de a-și proteja propriul mediu
înconjurător.
Studiul de impact trebuie să devină un instrument cu care conducerea unităților
industriale să-și poată modela politicile, strategiile de protecție a mediului și strategiile de
evoluție.
Un studiu de impact ecologic are următoarele obiective:
- Să definească cât mai precis mărimea și natura pericolelor potențiale legate de o
activitate antropică organizată
- Să elaboreze propuneri pentru ameliorarea unei situații existente
- Să identifice măsuri practice de minimizare a daunelor care pot decurge din procesul
antropic analizat

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 1

 Managementul dezvoltării durabile

- Să informeze publicul cu privire la efectele negative pe care le poate suporta ca urmare

a activității economice viitoare.
Procedura studiului de impact ecologic exprimă, în principiu, cerința ca persoana fizică
sau juridică care solicită eliberarea unei autorități administrative să asigure evaluarea efectelor
proiectului asupra mediului și să pună în evidență soluțiile posibile pentru a reduce sau elimina
aceste efecte.
Din punct de vedere juridic se au în vedere patru elemente principale: analiza stării
inițiale a locului, evaluarea efectelor proiectului asupra mediului, justificarea economico-
financiară și socială și oportunitățile proiectului din aceste perspective, dar și măsurile menite să
compenseze și să limiteze daunele aduse mediului.
Baza juridică a studiului de impact trebuie să asigure reevaluarea locului și rolului acestui
studiu și transformarea sa dintr-un simplu element de documentație într-un act complex tehnico-
juridic necesar pentru autorizarea administrativă a activității economico-sociale.
Publicitatea studiului de impact constituie o garanție asupra conținutului și necesității
acestuia. Controlul studiului de impact de către instituțiile guvernamentale impune ca acesta să
fie realizat de o autoritate (instutuție, firmă) imparțială de expertiză.
Studiile de impact pot fi realizate de către:
- Grupul de specialiști acreditați de instituții guvernamentale naționale sau international
provenite dintr-un nucelu organizat care se poate extinde numeric în funcție de complexitatea
studiului
- Firme private de consultanță în domeniul protecției mediului – s-au dezvoltat numeric
foarte mult în ultimii ani
- Instituții de cercetare-dezvoltare tehnologică.
Procesul de elaborare a unui studiu de impact are cinci etape:
- Definirea problemei
- Analiza sistemului generator de poluanți
- Identificarea, estimarea și evaluarea efectelor asupra mediului
- Proiectarea acțiunilor necesare contracarării efectelor negative
- Comunicarea rezultatelor.

Definirea problemei
În mod logic, conturarea sistemului generator de poluanți și noxe stabilește cadrul general
al interacțiunii dintre procesul economic și mediul înconjurător, cadru care se poate extinde de la
efectele locale până la fenomenele globale de tipul efectului de seră, afectarea stratului de ozon,
poluarea marilor bazine hidrografice etc.
Niciun studiu de impact nu poate lua în considerare toate efectele directe și conexe ale
unui proces economic asupra factorilor de mediu. De aceea, se delimitează după criterii de
prioritate, aria de cuprindere a efectelor asupra mediului.

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 2

 Managementul dezvoltării durabile

Tabelul 8.1. Arii de impact care pot fi luate în considerare la elaborarea studiului de impact
Categoria Conținut, caracteristică
Individuale
Valori și obiective
Ale grupurilor și comunităților
Apă
Liniște/zgomot
Mediul natural
Climă
Lumină solară
Total populație
Demografie Clase, grupuri
Rata de creștere
Producție
Venit
Economie
Forță de muncă
Resurse natural
Dezvoltare, securitate națională
Sănătatea populației
Social
Securitatea individuală
Transport

O altă limitare necesară este stabilirea gradului de interacțiune: agent poluator / mediul
înconjurător, complexitatea fenomenului de poluare presupunând și alte tipuri de limitări,
simplificări etc.

Analiza sistemului generator de poluanți

În această etapă, stabilirea diagnozei tehnologice este esențială atunci când se studiază
impactul unui process tehnologic sau utilizarea unui produs asupra mediului înconjurător,
preponderent văzut după criterii ecologice și sociale.
Efectuarea unei diagnoze, uzuală în practica economică, are ca cerință specială și luarea
în considerare a variantei “zero” sau descrierea evoluției fenomenului în care nu se vor schimba
parametri de stare ai tehnologiei, calității produsului, managementului etc. Se pun în eviență atât
măsurile de ameliorare a situației existente, cât și situațiile critice care pot să apară în
perspectivă. Varianta “zero” se adresează și societății civile, în cazul popularizării studiului de
impact, societatea putând astfel să conștientizeze modificarea posibilă a calității factorilor de
mediu dincolo de limita reversibilității. Ariile de impact trebuie să se regăsească în cadul analizei
sistemului generator de poluanți atunci când se evidențiază emisiile ca efect local, zonal sau
global.

Identificarea, estimarea și evaluarea efectelor

Logica elaborării studiului de impact presupune stabilirea unor criterii de evaluare a
afectării calității factorilor de mediu, criterii cu care să se opereze unitar în toate fazele studiului.
Un astfel de criteriu poate fi, de exemplu, limita de poluare admisă (CMA) stabilită în normele

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 3

 Managementul dezvoltării durabile

locale, naționale sau impusă de normele internationale de protecție a mediului sau de calitate a
produselor. Alte criterii se pot raporta la capacitatea ecosistemului de a metaboliza substanțele
poluante (carrying capacity), de timpul necesar metabolizării sau persistenței unui poluant în
ecosistem etc.
Este necesară ierarhizarea criteriilor cuprinse în setul care stă la dispoziția persoanelor
care efectuează studiul de impact. Timpul de acțiune al fiecărui citeriu poate opera o primă
departajare a criteriilor. Orizontul de timp scurt, mediu și lung periodizează strategiile și
politicile de mediu.
Una dintre fazele care presupune multă atenție și cooperare interdisciplinară este cea a
inventarierii potențialului poluant pe ariile de impact stabilite anterior. Această fază este un
capitol important al studiului de impact și este un suport pentru faza următoare, cea de slecție a
efectelor notabile cu relevanță pentru calitatea mediului. Efectele generatorului de poluanți
asupra mediului trebuie să fie evaluate pentru a se putea face corelări, comparații și pentru a se
verifica eficiența și veridicitatea sistemelor de monitoring a calității factorilor de mediu,
controlului emisiilor și imisiilor și, în general, de a da dimensiunea fenomenului de poluare.
În faza de evaluare se recurge la indicatori tipici (tabelul 8.2) și costuri. În acest ultim caz
apar unele dificultăți în a transforma în costuri toate daunele aduse mediului înconjurător de către
o activitate antropică.

Tabelul 8.2. Indicatorii mediului natural

Factorul de mediu Indicatori Seminificații
Calitatea aerului Concentrația poluantului în atmosferă, în
pucntul de măsurare care nu trebuie să
Aer depășească limita de poluare admisă.
Cantitatea de particule solide în atmosferă
Emisia de poluanți
Poluanți fizici Coloranți, căldură, miros
Apă Poluanți chimici
Poluanți organici
Sol acoperit cu: Deșeuri, construcții
Sol și peisaj natural Degradarea solului Cu mijloace mecanice
Cu polunați chimici
Poluare sonoră Limite acceptabile Asupra oamenilor
pentru zgomot Asupra animalelor

Sunt folosite costuri de tipul:

- costul prejudiciilor directe (maladii profesionale înregistate în incinta unității
poluatoare)
- costul măsurilor de evitare a fenomenului de poluare (inclusiv aspectele sociale,
economice) și care se concretizează de cele mai multe ori în echipamente pentru evitarea poluării
(filtre, cicloane, separatoare, scrubere, incineratoare etc)

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 4

 Managementul dezvoltării durabile

- costul măsurilor de atenuare a fenomenului de poluare și a încadrării acestuia în limitele

prevăzute în standardele de calitate a factorilor de mediu
- costul resurselor necesare pentru proiectarea, programarea, urmărirea și controlul
fenomenului de poluare și reducerea intensității acestuia.
Se recomandă ca evaluarea efectelor poluării să se facă cu seturi alternative de criterii,
ceea ce va ușura etapa elaborării deciziilor de răspuns la fenomenul de poluare.

Proiectarea acțiunilor pentru contracararea efectelor negative

Această etapă presupune parcurgerea următoarelor operații:
- Identificarea cazurilor de impact ecologic negative
- Propunerea soluțiilor de remediere sau de evitare a impactului
- Ierarhizarea soluțiilor după criterii precum volumul cheltuielilor necesare realizării lor,
timpul de realizare posibil, eficacitatea pentru factorii de mediu
- Stabilirea responsabilităților pentru realizarea măsurilor propuse
- Identificarea măsurilor care să ducă la efecte positive pentru mediu (externalități
pozitive)
- Conceperea strategiilor de acțiune.
Când se proiectează variantele de acțiune se tine seama ca acestea să poată fi departajate
prin apelarea la metode de evaluare de tip cost-beneficiu, care să aibă caracter neutru, să fie egale
pentru decident astfel încât acesta să poată opta pentru o măsură luând în considerare numai
implicațiile de ordin economic, ecologic, social etc. Acțiunile propuse trebuie să poată fi separate
pe priorități, termene etc.

Comunicarea rezultatelor
Studiul de impact are un beneficiar (sau un titular) care va suporta costurile financiare ale
acestuia. Pentru crearea unei imagini de firmă există și datoria de a informa societatea civilă care
poate fi afectată de impactul activității agentului economic (întreprinderii). De aceea, trebuie să
se identifice cât mai mulți utilizatori posibili ai studiului de impact: instituții guvernamentale,
autorități locale, organizații ale societății civile etc.
Aducerea la cunoștința publicului a rezultatelor studiului de impact face întreprinderea
credibilă în dovedirea capacității ei de a pune sub control fenomenul de poluare. În același timp,
informarea clienților le permite acestora să-și imagineze calitatea managementului și să-și
elaboreze politici și strategii ecologice care să consolideze competitivitatea pe termen lung a
produselor firmei.
Finanțarea prin credite bancare a unora dintre măsurile propuse de evitare sau diminuare
a efectelor negative ale tehnologiilor și produselor asupra calității mediului se face mult mai ușor
atunci când beneficiarul oferă băncii creditoare un studiu de impact.

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 5

 Managementul dezvoltării durabile

Societatea civilă, informată asupra rezultatelor studiului de impact, poate deveni un

partener cel puțin neutru față de întreprinderea generatoare de poluanți. Astfel crește potențialul
acceptării sociale, se minimizează conflictele posibile etc.

2. AUDITUL DE MEDIU

Mediul unei întreprinderi este constituit din ansamblul organizaţiilor, actorilor şi

factorilor a căror existenţă este susceptibilă de a influenţa comportamentul şi performanţele
întreprinderii respective.
Mediul unei întreprinderi este un sistem deschis care cuprinde toate elementele de natură
economică, politică, juridică, logică, educaţională, ecologică care marchează stabilirea
obiectivelor organizaţiei, obţinerea resurselor necesare, adoptarea şi aplicarea deciziilor pentru
realizarea obiectivelor.
Caracteristicile mediului unei firme, care este denumit şi mediu ambiant, au o influenţă
importantă atât pentru conducerea firmei, cât şi pentru firma însăşi. Acest lucru se datorează
faptului că orice organizaţie îşi are propriul ei mediu intern şi extern, iar conducerea organizaţiei
se găseşte în contact permanent cu mediul ambiant, care îi influenţează deciziile şi acţiunile.
Auditul de mediu este un instrument de bază al managementului, care permite o evaluare
sistematică, documentată și obiectivă asupra calității managementului, a echipamentelor, în
interesul protecției mediului.
Un audit de mediu reprezintă o evaluare periodică documentată a sistemului de
management de gestiune a deșeurilor, cu scopul de:
- a facilita prevenirea și reducerea producerii deșeurilor, reducerea nocivității lor, cât și a
facilita valorificarea acestora.
- a controla cantitățile de deșeuri și a respecta politica de mediu.
Scopul auditului de mediu este să înlesnească controlul managerial asupra practicilor de
protecție a mediului și să permită companiei să evalueze conformarea cu politicile proprii și cu
prevederile reglementărilor în vigoare.
Incepand cu anul 2012, toate persoanele juridice sunt supuse cerințelor Legii 211/2011
art. 43 – să realizeze un audit de mediu și să implementeze un plan de prevenire și reducere a
cantităților de deșeuri generate din activitatea proprie.
Auditul de mediu nu reprezintă o cerință legislativă în sine, dar este realizat în mod
voluntar de către companiile responsabile pentru a identifica gradul de conformare cu legislația
de mediu în vigoare și pentru a pune în practică cele mai bune măsuri pentru îmbunatățirea
performanței de mediu.

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 6

 Managementul dezvoltării durabile

Un audit este opera unui grup (unei echipe) redus de persoane, calificate, independente,
prin inspecție în zona platformei industriale și în împrejurimile acesteia, ocazie cu care se
stabilesc nivelul calității managementului și performanțele ecologice-economice ale unității
industriale de referință.
Realizarea verificării periodice a respectării cerințelor de mediu este extrem de
importantă, pe de o parte din cauza penalităților/amenzilor ce pot fi aplicate pentru nerespectarea
nenumăratelor obligații în acest domeniu. dar și în relația cu furnizorii/clienții, aceștia devenind
în ultima perioadă tot mai atenți la aspectele de mediu și la modalitatile de reducere a amprentei
ecologice.
Auditul de mediu poate fi privit și ca o initiativă din partea industriei de a-și îmbunătăți
performanțele față de cerințele de protecție a mediului. Dacă industria poate proba, spre propria
ei satisfacție, că auditul de mediu se desfășoară periodic, pe o bază temeinică, că obiectivele de
protecția mediului sunt realizabile, atunci autoritățile guvernamentale, la rândul lor, prezintă un
astfel de audit ca o demonstrație în sprijinul ideii că obiectivele preconizate pentru protecția
mediului sunt realizabile.

Avantajele auditului de mediu

Primul și cel mai important avantaj al auditului de mediu este cel de ajutor în sprijinul
protecției mediului și de realizare a conformării cu reglementările locale, regionale și naționale,
cu normele și politicile firmei. Alt avantaj este reducerea vulnerabilității trimiterii în judecată a
unității industriale din cauza nerespectării posibile, viitoare, a reglementărilor deoarece aceste
cauze sunt identificate preventiv și sunt evitate.
Alte avantaje ale auditului de mediu:
- Ocazionează comparații și schimb de informații între procese și operații tehnologice,
conexe etc
- Conștientizează salariații cu politicile de mediu și cu responsabilitățile lor în acest
domeniu
- Identifică posibilitățile de reducere a costurilor, inclusiv pe cele care rezultă din
minimizarea cantității de deșeuri
- Evaluează programele de instruire și se fac propuneri pentru alte programe
- Oferă informații de bază care pot fi folosite în cazuri de excepție și evaluează eficiența
măsurilor de răspuns la aceste cazuri
- Aduce la zi datele de bază necesare sensibilizării managementului intern și a celor care
iau decizii care privesc modificarea planului sau întocmirea de noi planuri pentru firmă
- Dă posibilitatea managerilor să primească credite pentru performanțele bune obținute
în protejarea calității mediului
- Ajută la consolidarea relațiilor cu autoritățile, convingându-le despre autenticitatea,
calitatea auditului elaborat în conformitate cu cele mai potrivite proceduri.

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 7

 Managementul dezvoltării durabile

Elementele esențiale ale auditului de mediu

Practica auditului de mediu presupune examinarea proceselor și oeprațiilor care au loc pe
o platformă industrială. Se identifică locurile care necesită îmbunătățiri organizatorice sau
tehnologice.
Pentru ca un audit să fie eficient și să aducă maximum de beneficii trebuie să fie luate în
considerare următoarele aspecte:
- O conducere competentă: nivelele superioare ale managementului firmei trebuie să
sprijine tot programul de auditare. Se dovedește aceasta prin interesul personal, prin adoptarea
unor standard înalte de performanță, alocarea de resurse pentru echipa de auditare și urmărirea
concluziilor auditării.
- Obiectivitatea echipei de auditare. Principalii membri ai echipei de auditare trebuie să
fie suficient de detașați față de firmă pentru a asigura obiectivitatea studiului.
- Competența profesională. Membrii echipei de auditare trebuie să aibă calificarea
necesară pentru a aborda procedurile, a concluziona și a impune respect. Pregătirea necesară
presupune cunoașterea politicilor generale de protecția mediului, capacitatea de expertizare și
experiență în operare și cunoașterea ansamblului metodologic al auditului.
- Metodologia și abordarea sistemică trebuie să fie clare și ușor de înțeles.
- Rapoartele scrise trebuie să fie clare, bine documentate, adresate conducerii firmei, dar
și centrate pe observarea faptelor, pe firul obiectivelor strategice și tactice care trebuie urmărite.
- Asigurarea calității – trebuie să existe un mecanism care să mențină calitatea
sistemului de audit.
- Conceperea acțiunilor ulterioare - valorificarea auditului presupune un set de acțiuni
care să aibă asigurată realizarea lor.

Etapele realizării auditului de mediu

Există trei etape esențiale în realizarea unui audit:
- Etapa de preauditare - verificarea conformarii incepe cu stabilirea echipei de auditori
de mediu, in functie de specificul activitatii evaluate (industrie, comert, managementul
deseurilor, etc), stabilirea de comun acord cu beneficiarul a zonelor/proceselor tehnologice si a
documentelor necesare verificarii, vizitarea spatiilor de lucru/depozitelor/liniilor de productie,
verificarea documentatiei detinute si verificarea respectarii tuturor cerintelor legislative in
domeniul protectiei mediului, specifice activitatilor desfasurate de beneficiar.
Echipa de auditori este formata in general din doua persoane, dar in functie de
complexitatea activitatilor auditate aceasta poate fi extinsa cu specialisti in domeniile respective
(deseuri, chimicale, autorizare, obligatii la Fondul de Mediu, etc).
Includerea în echipa de auditare a unor angajați ai întreprinderii auditate are avantaje și
dezavantaje. Avantajele includ cunoașterea tehnologiilor, problemelor specifice întreprinderii,
ceea ce face mai credibilă întreaga activitate a echipei de audit. Dezavanjatele constau în
greutatea de a defini obiectivitatea și de a evita critica colegilor. Consultanții independenți pot fi

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 8

 Managementul dezvoltării durabile

folosiți mai ales în cazul auditului la întreprinderile mici și mijlocii sau la toate întreprinderile
cărora le lipsește capacitatea de expertiză internă.
In privinta verificarii amplasamentului, sunt identificate procesele tehnologice cu
potential impact asupra mediului, intrarile de materii prime, tipurile de deseuri generate, zonele
de generare si depozitare temporara a deseurilor, depozitarea substantelor chimice periculoase,
tipurile si cantitatile de ambalaje puse pe piata, instalatiile pentru retentia/dispersia poluantilor,
tipurile de produse, etc.
Pentru fiecare neconformitate identificata in raport cu obligatia legala sunt identificate si
riscurile pentru companie, probabilitatea acestora si durata estimata pentru intrarea in legalitate.
Trebuie regăsită în această etapă și posibilitatea obținerii datelor de bază asupra
instalațiilor și conturarea criteriilor care vor fi folosite la evaluarea lucrărilor. Scopul acestor
activități este de a minimiza timpul necesar pentru inspectarea terenurilor și de a pregăti echipa de
audit să lucreze la maximum de productivitate pe perioada cât se va afla în întreprinderea pe care
o auditează.
- Etapa de activitate pe teren - are cinci faze principale: identificarea și înțelegerea
sistemului de management; evaluarea sistemului de management; strângerea datelor necesare
auditului; evaluarea datelor; raportarea.
Dupa identificarea aspectelor de mediu specifice activitatilor auditate, a neconformitatilor
si a riscurilor, auditoria de mediu identifica cele mai bune solutii si propun masurile dedicate
clientului, atat in vederea prevenirii, reducerii sau eliminarii riscurilor asociate nerespectarii
legislatiei de mediu in vigoare cat si recomandari privind solutiile de eficientizare a proceselor
tehnologice si reducerea cheltuielilor privind managementul resurselor si al deseurilor.
- Etapa postaudit - pregătirea programului de Acțiuni ca o continuare logică a Raportului
Final de Audit.

In cadrul auditului de mediu, un tip specific de audit poate fi reprezentat de auditul

deseurilor generate pe amplasament. In urma auditului de deseuri se intocmeste un plan de
prevenire si reducere deseuri, conform normelor legislative. In linii mari, acesta consta in:
 Verificarea amplasamentului (modalitate actuala de depozitare deseuri)
 Verificarea documentelor detinute (contracte colectori, autorizatii de mediu colectori)
 Identificarea tipurilor de deseuri generate
 Identificarea operatiunilor de valorificare / eliminare specifice deseurilor generate
 Verificarea legislatiei (obligatii specifice conform tipurilor de deseuri generate)
 Identificarea solutiilor de colectare selective sau identificarea colectorilor pentru toate
tipurile de deseuri generate
 Realizarea raportului de audit si a Planului de prevenire si reducere a deseurilor
In privinta verificarilor realizate pentru indeplinirea obligatiilor anuale de
reciclare/valorificare a deseurilor rezultate in urma punerii pe piata a diferitelor produse si

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 9

 Managementul dezvoltării durabile

respectarea cerintelor catre Fondul pentru Mediu, se pot solicita urmatoarele in vederea
conformarii cu legislatia de mediu:
 tabele/evidente/baze de date privind produsele puse pe piata interna (produsele
ambalate si tipurile de ambalaje, anvelope, uleiuri pe baza minerala, semisintetice si sintetice,
echipamente, electrice si electronice, baterii si acumulatori portabili), emisii atmosferice din
sursele stationare
 documentele ce pot fi luate in considerare pentru determinarea greutatii ambalajelor,
anvelopelor, echipamentelor electrice si electronice, precum si a bateriilor si acumulatorilor:
 dosarele de trasabilitate privind asigurarea atingerii tintelor de reciclare/valorificare
pentru ambalajele puse pe piata.

Documentele necesare unui audit de mediu (de conformare cu legislatia de mediu)

 Actele societatii, pentru verificarea codurilor CAEN inregistrate la Registrul
Comertului pentru punctul de lucru si stabilirea obligativitatii solicitarii si obtinerii autorizatiei
de mediu
 Contractele actualizate pentru utilitati (alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu
gaze, deseuri generate)
 Acte de reglementare detinute (autorizatia si acordul de mediu, autorizatia de
gospodarirea apelor, acordul de preluare ape uzate) pentru identificarea obligatiilor de
monitorizare si raportare catre autoritati
 Rapoartele de control emise de autoritatile competente in domeniul protectiei mediului
(GNM, Politia locala, AFM, etc) pentru identificarea masurilor impuse in urma controalelor
efectuate si daca aceste masuri au fost indeplinite la termen
 Diferite inregistrari solicitate de legislatie (inregistrarea in Registrul importatorilor/
producatorilor de baterii/acumulatori/echipamente electrice si electronice, inregistrarea in
Registrul celor care nu se autorizeaza conform Legii 211/2011, etc)
 Decizii pentru desemnarea responsabilului de mediu, responsabil gestiunea deseurilor
si detinerea certificarii in managementul deseurilor
 Dovada inregistrarii societatii in Sistemul Integrat de Mediu (SIM) si realizarea tuturor
raportarilor online
 Identificarea deseurilor generate, codificarea acestora si evidenta lunara conform
modelului prevazut in legislatia in vigoare
 Evidenta anuala privind deseurile generate si dovada inregistarii in format hartie la
APM
 Evidenta si raportarea catre APM a ambalajelor si deseurilor de ambalaje gestionate
 Lista substantelor si preparatelor chimice periculoase si dovada transmiterii acesteia
catre ITM (Inspectoratul teritorial de munca) si APM
 Evidenta privind substantele chimice periculoase gestionate si a ambalajelor acestora;
 Fisele tehnice de securitate ale substantelor chimice gestionate

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 10

 Managementul dezvoltării durabile

 Formularele de incarcare-descarcare deseuri generate (Anexa 1 pentru aprobarea

transportului de deseuri periculoase generate peste 1 to/an, Anexa 2 predare deseuri periculoase,
Anexa 3 deseuri nepericuloase)
 Evidenta uleiurilor produse/importate, proaspete consumate, precum si a uleiurilor
uzate generate/colectate/valorificate/eliminate
 Evidenta bateriilor si acumulatorilor produsi/importati
 Evidenta anvelopelor noi si/sau uzate destinate reutilizarii
 Bilantul anual al solventilor (obligatie in special in cazul tipografiilor, spalatoriilor
chimice, curatarea si acoperirea suprafetelor utilizand solvent, fabricarea incaltamintei,
fabricarea vopselurilor, lacurilor, etc)
 Plan privind poluarile accidentale
 Buletine de analiza pentru toti indicatorii precizati in autorizatia de mediu/ acordul de
preluare ape uzate/ autorizatia de gospodarirea apelor.

Bibliografie
[1]. Manea Gh. (1996). Protecția mediului, șansă de supraviețuire a întreprinderii. Oficiul
de Informare Documentară pentru Industria Construcțiilor de Mașini, București.
[2]. Macoveanu M., Ciubota-Rosie C., (2008). Auditul de mediu. Seria Managementul
mediului. Editura EcoZone Iași.
[3]. Rojanschi V., Grigore F., Ciomos V. (2008). Ghidul evaluatorului și auditorului de
mediu. Editura Economica.
[4]. https://www.solutiidemediu.ro/audit-de-mediu/

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 11