Managementul dezvoltării durabile

CURS 6

ÎNTREPRINDEREA DURABILĂ

6.1. Întreprinderea ecologică (durabilă) în contextul managementului dezvoltării

durabile
Din punct de vedere al organizării firmelor şi al managementului acestora, managementul
dezvoltării durabile este procedura prin care poate fi utilizată o anumită structură de organizare,
în anumite condiţii stabilite în prealabil şi într-o anumită perioadă de timp. Dezvoltarea durabilă
a firmelor în condiţiile actuale pleacă de la faptul că aceasta se poate realiza numai dacă firmele
pot satisface următoarele cerinţe [3]:
- asigură, prin activitatea lor, o reală protecţie a mediului înconjurător;
- au o anumită creştere care, exprimată în procente, este mai mare decât inflaţia.
În relația dintre procesul de fabricație și ecosistemul în care acesta se desfășoară apar
două fenomene potențial poluante:
 are loc o antrenare de resurse materiale și energetice, în general neregenerabile, care
face să se descarce cantități foarte mari de deșeuri materiale și energetice în factorii de mediu;
 produsele sunt potențial poluante, de exemplu pesticidele, îngrășămintele chimice
azotoase, combustibilii petrolieri, armele, explozivii și altele. În cazul ambalajelor, detergenților
nebiodegradabili cu conținut de fosfor, acțiunea poluantă se manifestă după folosire.
Timpul în care evolueză sistemul de fabricație poate fi: timpul economic care se referă la
viața produselor și tehnologiilor; timpul de epuizare a resurselor naturale și cel acceptat de
societate pentru această epuizare; timpul biologic necesar metabolizării substanțelor poluante
eliminate în ecosistem; timpul refacerii resurselor regenerabile, timpul refacerii mediului afectat
de activități industriale.
Într-o anumită etapă a organizării proceselor de fabricație, informațiile admise în sistem
(în special sub formă de know-how, pregătirea și experiența personalului) au ca scop asigurarea
funcționării normale a instalațiilor la parametrii tehnici prestabiliți. Întreprinderile sunt obligate
să-și adapteze procesul de producție la factorii conjuncturali și la restricțiile de ordin ecologic
sau toxicologic. Se recomandă ca evaluarea stării întreprinderii și a modului în care răspunde la
noile criterii să fie orientată spre următoarele domenii:
 sectorul economic;
 producția;
 caracteristica mediului extern;
 orientările de valoare ale conducerii și personalului în domeniul protecției mediului;
 corespunderea nivelului de calificare a personalului cu noua situație;
 utilizarea bazei proprii a activităților de cercetare stiințifică și de experimentări
constructive;
 capitalul.

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 1

 Managementul dezvoltării durabile

6.2. Organizarea managementului mediului în întreprinderea ecologică, durabilă

Tratată ca funcție a managementului mediului, organizarea reprezintă ansamblul
acțiunilor întreprinse în vederea utilizării cu maximum de eficiență ecologică a resurselor
materiale, umane și financiare pe care le are la dispoziție întreprinderea.
Organizarea, ca funcție a managementului mediului, trebuie tratată ca formă specifică a
practicii umane. Organizarea este o resursă de mediu importantă, iar investițiile efectuate în acest
domeniu asigură o eficiență economică, socială și ecologică ridicată. Acțiunea umană constituie
latura esențială a sistemului relațiilor organizaționale. Omul creează mașinile, procedeele și
procesele tehnologice, le pune în mișcare și le modifică continuu.
Managerul-ecolog trebuie să asigure raporturi și proporții juste între toate categoriile de
resurse, să utilizeze structuri judicioase de organizare și un sistem informațional rațional.
Structurile organizatorice trebuie să fie elastice, să corespundă nevoilor procesului de
mediu, să permită adaptarea rapidă și fără dificultăți la schimbările complexe generate de mediul
intern și extern al organizației.
Procesul de cunoastere a aspectelor psiho-socio-organizaționale se referă la următoarele
domenii:
 conturarea cerințelor funcționale ale sistemului de mediu, ce urmează a fi satisfăcute
printr-o diagnosticare corespunzătoare a necesităților și elaborarea scării de priorități ecologice;
 participarea psihosocială la determinarea procesului ecologic de realizare a finalităților
activităților întreprinderii;
 stabilirea proceselor psihosociale specifice activităților întreprinderii și a modalităților
de participare la acțiunile ecologice ale acesteia.
Din punct de vedere al managementului mediului, a organiza înseamnă a stabili cantitatea
și calitatea de elemente necesare pentru realizarea sarcinii, pentru atingerea integrală a scopurilor
ecologice propuse, dar și a avea corelații structural-funcționale între aceste elemente, încât ele să
se susțină și să se completeze reciproc.

6.3. Conjugarea dezvoltării durabile cu rentabilitatea economică a întreprinderii

ecologice
Rentabilitatea reprezintă caracteristica unei firme de a obține un venit mai mare decât
cheltuielile, dar și un instrument hotărâtor al mecanismului economiei de piață atât în orientarea
activității de producție, cât și în orientarea utilizării resurselor materiale, umane, financiare și
internaționale.
Veniturile reprezintă concretizarea activităților desfăsurate de întreprinderea ecologică –
acestea fiind grupate în: venituri din exploatare; venituri financiare; venituri extraordinare.
Componentele implicate în structura situațiilor financiare implică două condiții:
a) să arate probabilitatea ca orice beneficiu economic viitor asociat să intre sau să iasă în
sau din întreprindere;

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 2

 Managementul dezvoltării durabile

b) elementul să aibă un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.

6.4. Finalitate și domenii de acțiune ale unei întreprinderi durabile

Există 4 finalități și 20 de domenii de acțiune a întreprinderii durabile:
A) Utilitatea întreprinderii:
 Aportul de activitate: natura activității, aportul la societatea civilă, valoarea adăugată,
impactul, contribuția la binele public și la interesul general;
 Cetățenia: respectarea legii (Drepturile omului, civism fiscal, dreptul la muncă,
paritatea bărbați / femei) și contribuțiile voluntare la dezvoltarea locală, educativă, culturală,
umanitară;
 Relațiile profesionale (cu excepția clienților): furnizori (contractanți, subcontractanți,
prestatori, bănci); profesionisti (federații, concurența, massmedia), locale (vecini, asociații și
colectivități locale), societale (ONG, puteri publice);
 Respectarea mediului înconjurător: impactul activității asupra mediului, stăpânirea
riscurilor, conservarea-ameliorarea mediului înconjurător, sensibilitatea ecologică, urbanism
armonios;
 Inovația: brevete, invenții, crearea de produse, de servicii și de metode, publicații,
inovații sociale.
B) Satisfacerea clienților (muncitori, consumatori, cetățeni):
 Calitatea serviciilor și a produselor: oferta de bază (conformitatea în raport cu
specificitatea) și serviciile asociate: accesibilitate, informare, consiliere, securitate, livrare,
garanție post-vânzare;
 Cordialitatea: primire, contact, ascultare, disponibilitate, simplitate, conviețuire;
 Luarea în calcul a specificităților: adaptabilitate, reacție (răspunsul la reclamații),
anticipare, personalizare (privată) sau implicarea muncitorilor în starea de reflectare (publică);
 Raportul calitate-preț (sectorul de bunuri și servicii, asociațiile) sau costul/ avantajul;
 Excelența: satisfacerea globală, fiabilitate, etalonare / organizații similare, diferențiere,
noutate.
C) Performanța pentru proprietari:
 Realizarea obiectivelor financiare: eficiența (rezultatul net sau respectarea bugetelor),
rentabilitatea capitalurilor imobilizate (privată) sau utilizarea resurselor financiare (publice);
 Realizarea obiectivelor non-financiare: creștere, poziționare, competitivitate,
fidelizarea clienților, soliditatea financiară și orientările politice;
 Potențialul de entitate: un avantaj de piață, oportunități de dezvoltare, încredere în
atuuri (oameni, tehnici, instrumente, metode, management) și în viitorul entității;
 Încrederea în dirigenți: luarea în calcul a orientărilor, eficacitatea așteptată de dirigenți,
guvernarea întreprinderii, etica și divizarea valorilor, informarea proprietarilor;

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 3

 Managementul dezvoltării durabile

 Reputația entității: notorietate, imagine, mărci, valori vehiculate, performanță,

seriozitate, profesionalism, servicii, dinamism, soliditate, creativitate.
D) Îndeplinirea sarcinilor de serviciu a salariaților / colaboratorilor / agenților:
 Interesul față de muncă: obiective clare, responsabilitate, autonomie, ințiativă,
sentimentul valorii adăugate, posibilitatea de dezvoltare, provocare, plăcere;
 Recunoaștere, remunerație echitabilă (pe plan intern) și competitivă (pe plan extern),
avantaje sociale, recunoașterea financiară a contribuțiilor, împărțirea rezultatelor;
 Dezvoltarea profesională: evoluția carierei, perspective de promovare, diversitatea
posturilor, dezvoltarea competențelor, formare, securitatea postului;
 Mediul de lucru; respectarea persoanei, timpul de lucru, timpul traseului, echilibrul,
viața profesională-viața privată, igienă și securitate, dialog social, coeziune, spiritul de echipă,
ambianța pozitivă.

6.5. Situaţia managementului dezvoltării durabile în companiile din România

Contrar previziunilor, dezvoltarea durabilă nu a ieşit slăbită de pe urma crizei economice,
ceea ce oferă mangementului dezvoltării durabile suportul pentru a menţine sau chiar creşte
această funcţiune din cadrul întreprinderilor.
Obligaţiile companiilor în domeniul protecţiei mediului sunt asumate, conform legislaţiei
naţionale, de managementul de top. Însă, în funcţie de domeniul de activitate al companiei, de
amploarea activităţii şi, implicit, de impactul produs asupra mediului, responsabilitatea în
domeniul protecţiei mediului variază, chiar dacă toate activităţile economice al căror impact
asupra mediului este semnificativ, necesită o coordonare clară, în sensul prevenirii, diminuării şi
eliminării, pe cât posibil, a poluării.
Spre deosebire de ocupaţia responsabil de mediu – intrată în Catalogul Ocupaţiilor din
România (COR) în 2007 – şi pentru care există deja furnizori de formare profesională, cea de
manager dezvoltare durabilă este cel puţin prost înţeleasă, de vreme ce în Catalogul Ocupaţiilor
din România este înregistrată ocupaţia: "Manager dezvoltare durabilă pentru mobilă sau
componente".
În companiile autohtone, un responsabil de mediu calificat poate evalua impactul de
mediu produs de companie şi poate acţiona în sensul reducerii şi chiar al eliminării acestuia, prin
respectarea normelor legale. Responsabilul de mediu dintr-o companie se poate ocupa de
întocmirea documentaţiei pentru obţinerea avizelor de mediu şi de transmiterea raportărilor
periodice către Agenţia de Mediu. De asemenea, acesta îşi poate asuma realizarea şi îndeplinirea
de planuri pentru reducerea poluării şi chiar implementarea unor sisteme de management de
mediu. Este important de reţinut că responsabilul de mediu trebuie, de multe ori, într-o primă
etapă, să se lupte cu inerţia din organizaţie. Inerţia se manifestă de la nivelul conducerii, până la
cel al personalului de execuţie, din cauza lipsei de informaţii şi cunoştinţe de specialitate.

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 4

 Managementul dezvoltării durabile

Această situaţie ilustrează cel mai bine faptul că în România companiile mai au de
parcurs un drum destul de lung până la transformarea managementului dezvoltării durabile într-o
verigă puternică a organizaţiei.
Sfera de competenţă a managerului de dezvoltare durabilă este direct legată de afacerile
companiei sale, deoarece în aceasta intră, printre problemele sociale, şi cele legate de: achiziţii
durabile, investiţii responsabile, întocmirea strategiei energetice de răspuns la schimbări
climatice, gestionarea sectorului energetic, a apei şi consumului de energie electrică, deşeurilor.
În sectorul public, activitatea responsabililor de mediu este cel mai departe de cea a
managerilor de dezvoltare durabilă, dezvăluind lipsa de asumare a răspunderii şi slaba implicare
în stabilirea priorităţilor de dezvoltare durabilă locală, de cele mia multe ori, dependentă de
priorităţile politice ale autorităţii locale.
Pentru că ideea de bază a dezvoltării durabile este dată de însuşi conţinutul său ideatic
consistent şi perfect operaţional, firmele care au înţeles capacitatea managementului dezvoltării
durabile de a asigura în continuare a capitalului natural complementar creşterii productivităţii
resurselor îşi pot gestiona deja resursele regenerabile respectând cele două principii evidente ale
dezvoltării durabile:
- ratele de recoltare să fie egale cu ratele de regenerare (randament susţinut);
- ratele de emisie a deşeurilor să fie egale cu capacităţile naturale de asimilare a
ecosistemelor în care acestea sunt emise.
Acele organizaţii care utilizează managementul dezvoltării durabile pentru a se poziţiona
strategic în mod eficient, nu numai economic, ci şi social (deocamdată destul de puţine în
România), fac eforturi pentru a comunica faptul că se poziţionează marcant respectând rigorile
sustenabilităţii, folosind din plin în acest sens avantajele managementului dezvoltării durabile
pentru companie. Cu toate acestea rămâne problema majoră de a găsi modalităţile concrete de
integrare operaţională a dezvoltării durabile în cadrul managementului tuturor organizaţiilor.
Este nevoie de o regândire a managementului dezvoltării durabile cu insistenţe pe imaginea de
marcă, reputaţia, riscurile juridice şi industriale, care să permită o intersectare judicioasă a
preocupărilor într-o formă ideală de consens. În timp ce componenta economică reprezintă unul
din punctele forte ale dimensiunii globale a managementului dezvoltării durabile, componenta
social-cultural-ecologică se constituie ca punctul slab al acesteia [1].
Răspunzând cel mai bine atât nevoilor actuale ale companiilor de a-şi asuma un rol social
distinct, cât şi celor pe termen lung ale societăţii, managementul dezvoltării durabile, în special
datorită capacităţii sale de a-şi pune amprenta în mod pozitiv asupra culturii organizaţionale,
poate răspunde dezideratului dezvoltării durabile, nu doar în ceea ce privește creşterea
economică şi progresul, ci şi pentru alte domenii, precum: sărăcia, sănătatea, educaţia, speranţa
de viaţă şi conservarea mediului, pe care managementul dezvoltării durabile tinde să le integreze
firesc în politicile companiilor de succes [1].

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 5

 Managementul dezvoltării durabile

S.C. Holchim S.R.L.

În România, compania S.C. Holchim S.R.L. are ca obiect de activitate fabricarea de
adezivi tip aracet, vopsele pe baza de apă, tencuieli decorative şi aplicarea pardoselilor
decorative. Holchim a creat în 2011 postul de manager dezvoltare durabilă. Acesta are ca sarcină
căutarea de soluţii inovatoare şi eficiente din punct de vedere energetic pentru reducerea
emisiilor de CO2 – reducerea amprentei de carbon fiind un obiectiv al tuturor strategiilor de
investiţii "verzi". Echipa responsabilă pentru dezvoltarea durabilă din cadrul acestei companii
prezintă periodic un Raport de Dezvoltare Durabilă pentru a face publică o imagine de ansamblu
asupra tuturor activităţilor companiei şi a eforturilor depuse în ultimii ani pentru promovarea
unei abordări sustenabile în producţie. Cel mai bun exemplu de implicare socială pentru Holchim
îl reprezintă susţinerea alcătuirii standardului ocupaţional pentru ocupaţia "responsabilul de
mediu", care este în momentul de faţă întâlnită în toate societăţile comerciale cu activităţi de
posibil impact asupra mediului în sectoare de activitate din domeniile industrie, agricultură,
comerţ sau servicii [1].

Compania Ursus Breweries, model de dezvoltare durabilă în România [4]

Un bun exemplu de înţelegere a importanţei managementului dezvoltării durabile îl oferă
compania URSUS Breweries. Pentru această companie, dezvoltarea durabilă a devenit o parte
integrantă a modului în care îşi desfăşoară afacerea şi este considerată o prioritate strategică
constantă pentru a creşte profitabilitatea operaţiunilor într-o manieră sustenabilă.
Aspecte legate de mediu. Încă din anul 2015, funcționează în fiecare fabrică Ursus
Breweries, un Comitet de Control pentru Mediu, condus de Directorul General și susținut de
membri ai echipei de conducere naționale (Director General, Director Financiar și Director
Corporate Affairs), care promovează activitățile de mediu urmărind planul specific pe termen
mediu, un plan anual și sistemul de management al mediului, cât și planul anual și sistemul de
management energetic. Investițiile realizate în companie vizează:
- Creșterea eficienței energetice a echipamentelor
- Reducerea consumului de energie pe liniile de îmbuteliere
- Reducerea pierderilor de energie pe liniile de condens și abur
- Reducerea volumelor de apă consumată
- Modernizarea și eficientizarea energetică schimbătoare de căldură apă-apă, glicol-
amoniac
- Realizarea de izolații termice la traseele agent termic
- Instalarea de sisteme de iluminat eficient LED
- Măsurători ale nivelelor static și dinamic din forajele de pe amplasament
- Realizarea reviziilor instalațiilor de preepurare ape uzate cu impact în producerea de
biogaz.
În 2019, compania Ursus a reușit să înlocuiască parțial (cu obiectiv de 100% pentru
2020) flota de motostivuitoare utilizate în fabricile sale, cu modele electrice. De asemenea,
acordă o atenție sporită reducerii consumului de apă prin optimizarea procesului de producere a

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 6

 Managementul dezvoltării durabile

berii în unitățile de producție din Buzău, Brașov și Timișoara. Obiectivul este ca până în 2022 să
reducă consumul de apă de la 2.8 la 2.6 hl/hl. Se monitorizează unar, atât intern, cât și extern,
prin audituri efectuate de terțe părți, cantitățile de deșeuri generate, valorificate, reciclate și
eliminate raportat la unitatea de produs.
Aspecte legate de respectarea drepturilor omului. Ursus își comercializează produsele în
mod responsabil. Ursus Breweries și toate companiile Grupului Asahi Breweries Europe se
supun unor cerințe de marketing specifice, bazate pe legile și reglementările aplicabile și pe
propriile coduri interne, astfel că partenerii care acționează în numele companiei trebuie să
respecte aceleași principii. Compania Ursus își desfășoară activitatea într-un mod corect, etic și
care se încadreză în legile și reglementările aplicabile în domeniul concurenței, și nu a avut nicio
plângere înregistrată la Consiliul Român pentru Publicitate. Prioritățile de Resposabilitate
Socială Corporativă au ca obiectiv îmbunătățirea managementului impactului asupra mediului și
al impactului social al operațiunilor de afaceri și susținerea drepturilor omului și a standardelor
internaționale de muncă.
Aspecte sociale și de personal. Ursus Breweries înțelege că bunăstarea depinde și de
faptul că dezvoltarea sustenabilă trebuie pusă în centrul modului în care compania abordează
activitatea de afaceri. Companiile Ursus sunt puternic înrădăcinate în comunitățile locale în care
activează: furnizorii, contractorii, salariații, detailiștii și consumatorii sunt conectați pe plan
local. Indiferent că sunt angajați cu normă întreagă sau cu contract pe perioadă determinată,
angajații Ursus sunt 100% acoperiți de contractele colective de muncă și au acces la aceleași
beneficii. De asemenea, indiferent de gen sau de funcția ocupată în companie, toți angajații
(100%) trec printr-un proces periodic de evaluare a performanței profesionale. Toți angajații sunt
tratați în mod egal și fără discriminare legată de rasă, gen, dizabilități, religie, orientare sexuală
sau vârstă. Compania se opune oricărei forme de discriminare și are toleranță zero față de acțiuni
de intimidare, agresiune și violență de orice fel, atât în cadrul unităților sale, cât și în afară
acestora. În 2019, Ursus a avut un total de 1557 de angajați, dintre care 456 de femei în poziții de
management și coordonare, reprezentând 42% din plaja totală a angajaților cu funcții
manageriale și de coordonare. Toți angajații, atât din sediul central, cât și din fabric, au putut
participa la cursuri de interes general sau de interes profesional: cursuri de condus preventiv,
cursuri opționale de management al stresului, management financiar, ergonomie și cursuri de
conduită și comunicare cu privire la alcool. În 2019 s-au investit peste 60.000 de euro în
amenajarea spațiilor de lucru și de socializare în două din cele patru facilități de producție din
țară. Siguranța și sănătatea la locul de muncă pentru toții angajații una dintre cele mai mari
responsabilități ale unei companii. Deși compania a făcut toate eforturile pentru a asigura și
menține un mediu de lucru sănătos și sigur, în 2019 a înregistrat 8 accidente la fabricile sale
(Buzău-1; Brașov-4; Timișoara-3), accidentări survenite pentru angajați cu experiență și
expertiză de sub 2 ani. Echipele de conducere a fabricilor, cu concursul echipelor din subordine,
lucrează în fiecare zi pentru a reduce riscurile aferente activităților desfășurate și a ajunge la zero
cu numărul accidentelor de muncă. Tot în 2019, Ursus a relansat aplicația Zero la Mie, un
instrument de testare pentru utilizatori, dar și de informare, care reiterează faptul că limita legală

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 7

 Managementul dezvoltării durabile

de alcool pentru conducerea unui autovehicul este 0‰. Noua aplicație beneficiază de girul
Poliției Române, partener constant al programelor de prevenire a consumului de alcool la volan.
Ursus a organizat puncte de colectare selectivă la unele din cele mai mari festivaluri și
evenimente din România UNTOLD, Neversea și Oktoberfest. Ca parte a angajamentului Ursus
Breweries față de natură, Ursus susține încă din 2016 Fundația Conservation Carpathia în
eforturile ei de a proteja pădurile virgine din Munții Făgăraș, habitat natural pentru cerbi, urși și
pentru multe alte animale și păsări.
Aspecte legate de combaterea corupţiei şi a dării de mită. Ursus are o politică de
toleranță zero față de mită și corupție. Normele interne privind transparența și informațiile
complete despre politicile anti-corupție ale companiei, inclusiv Codul de Etică și Conduită în
Afaceri și Politica Anticorupție, care îl completează, sunt la dispoziția tuturor angajaților, atât la
angajare, cât și permanent, pe platforma de Intranet. Politica privind avertizorii de integritate este
comunicată periodic în organizație. Aceasta oferă angajaților posibilitatea de a furniza, într-un
cadru protejat, informații confidențiale despre posibililele încălcări sau abateri de la normele
interne. Datele de contact pe care le pot folosi angajații sunt afișate în toate punctele de lucru.

Prezentarea priorităţilor de dezvoltare durabilă în mod transparent oferă toate elementele

necesare, atât celor interesaţi cât şi companiei, pentru că aceste elemente o ajută să comunice mai
eficient cu partenerii săi pe toate paliere, la nivel global şi local [1].

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 8

 Managementul dezvoltării durabile

Bibliografie

[1]. Constantinescu A., (2013). Coordonate ale managementului dezvoltării durabile din
perspectiva culturii organizaţionale. Management Intercultural, vol. XV, nr. 1 (27).
[2]. Petrescu I., (2009). Introducere în managementul dezvoltării durabile. Editura
Fundației România de Mâine, Bucuresti.
[3]. Vichentie M., (2012). Managementul dezvoltării durabile. Promovarea culturii
antreprenoriale şi formare antreprenorială în mediul de afaceri din judeţul Sălaj. POSDRU
2007-2013 (http://www.ccisalaj.ro/proj/modul9.pdf).
[4]. https://ursus-breweries.ro/dezvoltare-durabila/#proiectele-noastre.

Ș.l.dr.ing. Nicoleta Ungureanu 9