Capitolul 3:

Rasucirea
Ce este rasucirea?
• O bară este solicitata la rasucire dacă sarcinile exterioare produc în secțiunile
transversale momente Mt (Mx)
• În practica inginerească, rasucirea apare la arbori, osii sau arcuri elicoidale.

Rasucirea arborilor
Rasucirea produsa de un cuplu de forte

F1
ØD
x

Mt y
z

F2
Arborii
• Arborii sunt bare lungi, subțiri, cu Driven
secțiune circulară, utilizati pentru a gear
transmite mișcarea de rotație de la un
motor prin intermediul unor roți dințate
sau roti de curea curele montate pe Shafts
Pout =Pin
arbore
n
• Miscarea este transmisa de la un motor Motor
electric ce furnizeaza o putere P Driver
gear
• Momentul de rasucire Mt la roata se
calculeaza cu relatia:
30 P
𝑀𝑡 =
𝜋 𝑛
Randamentul transmisiei
• În cazul ideal, întreaga putere furnizata de motor motorului este transmisă
arborelui (arborilor) pusi in miscare
Pintrare = Piesire
• În practica inginerească, o parte din putere se pierde prin frecari
• De aceea, se calculeaza randamentul transmisiei ca:

• In cazul ideal,  = 1
Tensiuni la rasucire
• Se considera un arbore realizat dintr-un material omogen și izotrop, care
asculta de legea lui Hooke în domeniul elastic
• Deformarea arborelui poate fi vizualizată utilizând o bară din cauciuc moale
pe care este desenată o retea de generatoare și cercuri situate la distante
egale în planul secțiunii transversale.

ØD Mt

a d a'  d'
 
b c b'  c'
Modul de deformare: concluzii
• Cercurile nu își modifică forma și rămân plane si perpendicular pe axa barei;
aceasta înseamnă că ipoteza lui Bernoulli este valabilă (la fel ca la solicitarile
axiale).
• Distanța dintre cercuri nu se modifică, ceea ce înseamnă că lungimea
arborelui rămâne neschimbată; in consecință, tensiunile normale  sunt nule
• Generatoarele nu rămân verticale ci se rotesc cu un unghi  (lunecare
specifica) în raport cu poziția lor inițială; un dreptunghi abcd al grilei devine
un paralelogram a’b’c’d ’ceea ce înseamnă că fiecare secțiune transversală se
rotește în raport cu poziția sa inițială; apar deci tensiuni tangentiale ; legea
lui Hooke poate fi scrisă sub forma:
 Relatia dintre tensiunea tangentiala si
momentul de rasucire
Mt
O
ØD

y
r

dA


dF
z
Relatia dintre tensiunea tangentiala si
momentul de rasucire

Mt
O
ØD

r 𝑀𝑡 = න 𝜏𝑟d𝐴
y
dA 𝐴

dF

z
Calculul tensiunii tangentiale la rasucirea
arborilor (I)
• Pentru a obține variația tensiunii tangentiale in secțiunea transversală, se
studiază mai întâi mișcarea generatoarei AB a arborelui supus unui cuplu Mt
• Generatoarea se mișcă în poziția AB’, rotindu-se cu unghiul , în timp ce
secțiunea transversală se rotește cu unghiul , numit unghi de răsucire
• Apoi se studiaza deformarea unui element infinitezimal de lungime dx și rază
r, având unul din capete in incastrare (reprezentată cu linie întreruptă)
 Calculul tensiunii tangentiale la rasucirea
arborilor (II)

dx

ØD r M
N A

B' r M
 N'
Mt d 

N
B L
dx
 Calculul tensiunii tangentiale la rasucirea
arborilor (III)

M
A

r M
N'
d 
N

dx

b.
Calculul tensiunii tangentiale la rasucirea
arborilor (IV)
max
Mt

max 𝑀𝑡 = න 𝜏𝑟d𝐴
𝐴
 Momentul de inertie polar si modulul de
rezistenta polar pentru sectiunea circulara
dr dr

r r
ØD

ØD

Ød
a. b.
Calculul deformatiilor la rasucire
Formule de calcul
Exemple de calcul
9kNm 6kNm
3kNm 5kNm 3kNm

Øb
Øa

Øc
K

0,2m 0,7m 0,5m 0,5m 0,4m 0,3m

Exemple de calcul
9kNm 6kNm
3kNm 5kNm 3kNm

Øb
Øa

Øc
K

0,2m 0,7m 0,5m 0,5m 0,4m 0,3m

Exemple de calcul
9kNm 6kNm
3kNm 5kNm 3kNm

Øb
Øa

Øc
K

0,2m 0,7m 0,5m 0,5m 0,4m 0,3m