Sunteți pe pagina 1din 35

1

PLANSEE
1. Generalitati, clasificare:
Planseele sunt elemente de constructii orizontale, de suprafata, portante, solicitate la
incovoiere de incarcari atezate perpendicular pe suprafata lor, care compartimenteaza
cladirea pe verticala in etaje si o inchid la partea superioara.
In principiu, planeele trebuie s rspund urmtoarelor exigente:
1.Condiii capitale, care se refer la durabilitate i rezistena la foc
.Durabilitateasestabilete n funcie de durata de serviciu a cldirii, amplasament i
condiiile de mediu (gradulde agresivitate din punct de vedere chimic sau/i biologic)
etc. Planeele trebuie de asemenea s satisfac cerinele normativelor n vigoare n
ceea ce privete rezistena la foc, n funcie de categoria cldirii i de rezistena la foc
a celorlalte elemente structurale.
2.Condiiile mecanice se refer la comportarea mecanic a elementelor portante ale
planeului, astfel nct s nu se ating sau s se depeascstarea limit ultim
(rezisten,stabilitate, oboseal) saustarea limit a exploatrii normale(sgeata
admisibil i/sau fisurare)
3.Condiiile fizice si igienice se refera la modul n care planeele satisfac cerinele
legatede confortul termic i acustic, izolaie termica si hidrofuga (in unele cazuri),
izolare acustica , igiena finisajelor, n funcie de funcionalitatea cldirii i de gradul
de confort care se urmrete s fie obinut.
4.Condiiile economice se refer la anumii indicatori cum sunt: consumul de
materiale imanopera, costuri, gradul de industrializare/prefabricare, complexitatea
procesului de execuie s.a.
Planseele se dimensioneaza si se alcatuiesc la actiunea incarcarilor gravitationale
pentru care trebuie asigurata capacitatea de rezistenta si de rigiditate (deformatiile sub
sarcinile de exploatare sa ramana sub limita admisibila).
Pe langa rolul de a prelua si transmite incarcarile verticale, planseele joaca un rol
important in asigurarea rigiditatii spatiale a cladirii, ele constituind, din acest punct de
vedere, diafragme orizontale (saibe), capabile sa transmita incarcarile orizontale, din
planul lor, elementelor verticale de rezistenta. Aceasta rigiditate orizontala (rolul de
saiba) este absolut necesara sa fie obtinuta la cladiri amplasate in regiuni seismice.
Planseele sunt alcatuite din trei parti principale (fig.1):
planseul brut (elementul de rezistenta),
pardoseala,
tavanul.
In mod obisnuit, tavanul se realizeaza prin aplicarea unei tencuieli la partea inferioara
a planseului. Sunt si cazuri cand, din considerente de arhitectura sau necesitati de
izolare termica sau fonica, se executa tavane suspendate de planseu.
Pardoseala din unul sau mai multe straturi (fig. 1) care indeplinesc mai multe functii
ca: strat de circulatie, stratul suport, stratul de izolatie termica si fonica si in unele
cazuri hidrofuga, stratul de egalizare.

Fig.1. Alcatuirea constructiva a planseelor:


a)pardoseala simpla (fara ecranizare acustica);
b)pardoseala flotanta (cu ecranizare acustica);
1)
tavanul 2) planseul brut; 3) pardoseala din parchet; 4) strat fonoizolant; 5) strat
suport (rigid) al pardoselii; 6) parchet lamba si uluc
Cele mai importante criterii dupa care se face clasificarea planseelor sunt:
dupa pozitia lor in constructie, pot fi: plansee peste subsol, la nivel curent, plansee
terasa si plansee speciale;
dupa forma tavanului, avem: plansee curbe, plane, cu grinzi aparente, cu tavanul
plan;
dupa materialele folosite, pot fi: plansee din zidarie (sub forma de bolti), plansee din
lemn, plansee metalice, plansee din beton armat sau precomprimat sau din mai multe
materiale (combinat);
dupa modul de rezemare, pot fi: plansee rezemate pe pereti de rezistenta, plansee pe
cadre, plansee pe stalp, plansee suspendate etc;
dupa modul de executie, pot fi: plansee integral executate pe santier, plansee partial
sau integral prefabricate.
2. Plansee din zidarie:
Planseele din zidarie au in prezent un domeniu foarte restrans de utilizare din cauza
dezavantajelor tehnice si economice ca: inaltimea mare de constructie, greutate mare
(fac parte din categoria planseelor masive), se comporta slab in zonele seismice,
manopera si consum de materiale mare, deschideri relativ mici etc.
Ele prezinta importanta astazi doar pentru faptul ca multe dintre cladirile vechi, pasaje
sau subsoluri, cu arhitectura specifica, au asemenea plansee care uneori necesita
interventii (restaurari, consolidari etc.).
La executarea planseelor din zidarie sub forma de bolti trebuie sa se tina seama de
solicitarile mari ce apar in zidurile exterioare. Pentru aceasta zidurile exterioare se fac
groase sau sunt prevazute cu contraforti, in cele mai multe cazuri insa se prevad tiranti
metalici aparenti sau ingropati in zidarie. Din aceasta cauza la executarea mai multor
bolti alaturate, ele trebuie executate in acelasi timp (cand este posibil) sau se vor lua
masuri pentru echilibrarea impingerilor in perioada de executie.
Planseele din zidarie pot fi cu simpla curbura sau cu dubla curbura ultimele fiind
mai putin utilizate (fig. 2).

Fig. 2. Forme de bolti din zidarie de caramida


In fig. 3 se arata o sectiune transversala printr-un planseu de zidarie, sub forma de
bolta, boltile din zidarie se executa de obicei de grosime constanta 1 [c] sau 1 1/2 [c],
in functie de solicitari si deschideri sau de grosime variabila.

Fig.3. Planseu din zidarie:


a- sectiune prin planseu; b- bolta din caramizi obisnuite;c- bolta din caramizi speciale;
1- nasterea boltii; 2- cheia boltii; 3-intrados; 4- extrados; 5- umplutura usoara; 6pardoseala
Pentru executia boltilor se folosesc cofraje de lemn, numite cintre, avand forma
intradosului.
Sageata boltilor este relativ redusa (1/81/12 din deschidere, l0) si datorita formei lor
spatiale se poate reduce foarte mult grosimea acestora.
Desi sunt plansee masive nu prezinta rigiditate suficienta in planul lor, motiv pentru
care planseele din zidarie nu se folosesc la cladirile amplasate in zone seismice.
3.. Plansee din lemn:
Planseele din lemn s-au folosit din cele mai vechi timpuri si sunt utilizate si astati
datorita avantajelor pe ce le prezinta: sunt usor de executat, cer o manopera destul de
redusa, se executa repede si se demonteaza cu usurinta.
Planseele din lemn prezinta insa multe dezavantaje, motiv pentru care, domeniul lor
de utilizare este restrans (se folosesc de obicei la constructiile cu caracter turistic
traditional), cladiri de mica importanta in mediul rural si la anumite constructii
provizorii), astfel: au o durata in timp mut mai mica in comparatie cu planseele din

4
beton armat si a celor cu grinzi metalice, chiar si in cazul masurilor de antiseptizare si
ingnifugare;
- consumul de material lemnos este mare;
- rezistenta mica la foc;
- prezinta sageti mari;
- au o rigiditate foarte redusa in planul lor , motiv pentru care nu pot prelua incarcarile
orizontale din vant si seism (rolul de saiba este redus, indeosebi pe directia normala a
grinzilor).
Planseele din lemn sunt alcatuite din elemente principale de rezistenta, grinzile si
elementele secundare de umplutura (au rolul de izolare) si elemente de finisaj
(pardoseala si tavanul).
Grinzile de lemn se dispun pe directia laturii scurte a fiecarei incaperi, la distante
egale (70..90 cm) (fig. 4.).

Fig. 4.. Dispozitia grinzilor:


1- grinzile de lemn; 2- ancorarea capetelor grinzilor; 3- ancorarea grinzilor
perpendiculare pe planul lor; 4- juguri la cosuri, trape
Grinzile se executa din lemn de rasinoase, mai rar se foloseste lemnul de foioase, si
pot fi din lemn cioplit, ecarisat sau grinzi compuse (talpi, inima si rigidizari verticale).
In dreptul cosurilor de fum se iau masuri pentru evitarea rezemarii pe acestea si
inlaturarea pericolului de aprindere prin incalzire sau scantei (fig. 4.).
Planseele din lemn se executa in diverse tipuri, dupa destinatia si importanta lor, astfel
sunt plansee cu grinzi aparente si plansee cu grinzi infundate (cu plafon plan)(fig.5).

Fig. 5 Tipuri de sectiuni curente de planseu.


Pentru asigurarea unei conlucrari intre elementele de rezistenta ale planseului de
lemn si peretii portanti, pe directia transversala si la capetele grinzilor, se executa
ancoraje metalice din fier lat de 10 x 50 mm fixate in pereti si de grinzile de lemn
(montate aparent sau ingropate).
Rezemarea grinzilor de lemn, la capete, se face pe 15 20 cm, prin intermediul unor
talpi de lemn sau centurile de beton armat, cand este necesara repartizarea incarcarilor
pe suprafata mai mare, in nise locale, executate in zidarie si prevazute cu un spatiu de
aerisire de 3-4 cm (fig.6a), iar grinzile paralele cu peretii se aseaza la o distanta de 3-4
cm de acestia (fig.6 ). La spatele nisei se adauga un strat termoizolant, datorita slabirii
peretelui, pentru evitarea condensului in nisa.

Fig.6 Rezemarea, ancorarea si protectia grinzilor de lemn pe pereti portanti exteriori:


a) rezemarea grinzilor; b) ancorarea grinzilor paralele cu peretii;
1- talpa de rezemare din dulap de esenta tare sau doua straturi de carton bitumat, lipite
de bitum; 2- grinda de rezistenta; 3- partea grinzii antiseptizate; 4- partea grinzii
izolate hidrofug; 5- ancorarea metalica din otel lat de 10x50 mm, montata aparent sau
ingropat; 6- izolarea termica; 7- gol de aer; 8- gol pentru comunicare la exterior; 9dop din mortar cu aracet; 10- surub.
Deoarece capetele grinzilor de pe zidul exterior sunt expuse pericolului de a se umezi
si putrezi, trebuie luate masuri speciale pentru a preintampina acest lucru, astfel:
-capetele grinzilor pe o distanta de 50 cm se trateaza cu o substanta antiseptica;
- fetele laterale ale grinzilor pe o distanta de 25-30 cm se infasoara cu un carton
bitumat, pentru a nu veni in contact cu zidaria .
Dimensiunile grinzilor rezulta din calculul de rezistenta si de rigiditate la incovoiere.
Lungimea grinzilor nu depaseste, de obicei, 4 -5 m, astfel ar rezulta sectiuni mai mari
decat cele ce se pot procura. La deschideri mai mari (pana la 6-7 m) se pot folosi
grinzi compuse.
Sagetile planseelor, sub sarcinile de exploatare trebuie sa fie inferioare valorilor
maxime admise. Pentru plansee care suporta tencuiala, sageata maxima admisa este
de 1/350 din deschiderea de calcul a planseului.
4.. Plansee metalice:
Planseele metalice prezinta o serie de avantaje ceea ce le face sa fie folosite astazi, cu
precadere in anumite domenii ca: la cladiri cu deschideri si incarcari mari; la cladiri

7
inalte; in constructii cu structura de rezistenta metalica. Uneori sunt utilizate la
consolidari si lucrari de amenajare.
Dintre avantajele planseelor metalice se pot aminti: capacitate de rezistenta ridicata;
in cazul in care sunt corespunzator alcatuite, pot sa aiba o comportare buna ca
diafragme orizontale (rol de saiba); asigura o gama larga de alcatuiri constitutive; o
prefabricare larga a posibilitatii de reutilizare; pot fi mai usoare decat planseele din
beton armat, etc;
Domeniul de utilizare este totusi limitat deoarece plaseele metalice prezinta multe
dezavantaje importante, astfel:
- au consum de otel ridicat, material care isi gaseste o folosire mai rationala in alte
domenii tehnice;
-necesita masuri tehnice si de intretinere pentru: asigurarea rezistentei la foc, protectia
anticorotiva, confortului fonic si termic, de rigidizare si contravantuire etc.
Planseele metalice, din punct de vedere al alcatuirii sunt de doua tipuri:
-din grinzi metalice principale si elemente secundare de umplutura;
- din profile de tabla cu pereti subtiri, indoite la rece.
4.1. Plansee din grinzi principale metalice si elemente secundare de umplutura
Alcatuirea acestor plansee, din punct de vedere al distributiei grinzilor, este similara
cu a planseelor de lemn. Grinzile sunt realizate fie din profile laminate la cald, I, U,
fie din grinzi compuse sudate, fie sub forma de grinzi cu zabrele; ultimele doua tipuri
se folosesc la deschideri si incarcari mari. Ele reazama pe peretii portanti sau pe
riglele structurii metalice. Cand rezemarea se face pe pereti din zidarie, pentru a
repartiza incarcarea pe o suprafata mai mare, se folosesc sub grinzi, placi metalice, in
cazul incarcarilor mici, sau cuzineti din beton armat, in cazul incaperilor mari, pentru
a evita strivirea zidariei.
Elementele secundare, de umplutura, se pot executa din mai multe materiale si in
diferite moduri:
- din bolti din zidarie de caramida (fig. 7.a);
- bolti de beton simplu, greu sau usor (fig. 7 b);
- din corpuri de umplutura prefabricate de beton (greu sau usor), sau corpuri ceramice
(fig. 4.50.);
-din placi prefabricate din beton armat (fig. 4.51.).

Fig.7. Plansee cu grinzi metalice si bolti


din zidarie de caramida sau beton;
a cu boltisoare de caramida; b cu bolti din beton;
1 grinda principala metalica; 2 plansa de rabit; 3 mortar de poza; 4 bolta din
zidarie de 1/2 sau 1 caramida grosime; 5 tencuiala; 6 umplutura (moloz, zgura
etc.); 7 bolta din beton simplu (greu sau usor); 8 beton pentru protectia grinzii
metalice la coroziune si incendiu; 9 grinzisoare; 10 dusumea oarba; 11 parchet
lamba si uluc; 12 pardosea din scandura de cusaci; 13 agrafe de sustinere; 14
retea de beton 5-6 mm la 30 cm.
In cazul elementelor secundare de umplutura din zidarie sau beton, distanta dintre
grinzile metalice se stabileste in functie de dimensiunile incaperii, de incarcarile pe
care le suporta planseul. Impingerile produse de bolti din campurile marginale, trebuie
preluate de structura sau se dispun tiranti metalici in aceste panouri.
La executarea boltilor, cintrele pot rezema direct pe grinzile metalice, fig. .7.a.
Aceste tipuri de plansee se folosesc astazi foarte rar, ca si planseele din zidarie, avand
aceleasi mari dezavantaje.
Pentru a preintampina aceste neajunsuri, in prezent se folosesc plansee cu grinzi
metalice si corpuri prefabricate (de obicei cu goluri ) de beton (usor sau greu)sau din
corpuri ceramice (fig.8.).

Fig.8. Plansee cu grinzi metalice si corpuri de umplutura prefabricate:


1- grinda metalica; 2- plasa de rabit; 3- umplutura usoara; 4- mortar de poza si
monolitizare; 5- corp de umplutura cu goluri; 6- tencuiala; 7- protectia grinzii; 8suprabetonare cu placa continua de beton armat peste grinzile metalice.
Avantajele acestor plansee, fata de primele sunt: volumul si greutatea lor este mai
mica; tavanul este plan si nu necesita in caz similar un tavan suspendat; executia este
mai rapida si nu necesita cintre; grinzile metalice sunt protejate; indicii tehnicoeconomici sunt mai buni; corpurile de umplutura contribuie la imbunatatirea fonica si
termica.
Atunci cand este nevoie de asigurarea unei diafragme orizontale sau cand sarcinile
sunt importante se poate aplica o suprabetonare cu placa de beton armat monolit de 35 cm grosime.
4.2. Plansee din profile de tabla cu pereti subtiri
Planseele din profile de tabla cu pereti subtiri 1-3 mm, indoite la rece au avantajul ca
sunt usoare, iar profilatia le asigura o rigiditate la incovoire satisfacatoare.
In functie de profilul tablei, prin alaturare, se pot realiza o diversitate de forme ale
planseului (fig. 9).

10

Fig.9. Planseu din profile de tabla cu pereti subtiri:


Pentru inchiderea tavanului se pot folosi utiliza atat tabla profilata (2), cat si placi
prefabricate din beton, ipsos (3).
In cazul cand deschiderile si incarcarile sunt mari si cand se cere si o rigiditate in
planul planseului (sa aiba rol de saiba) planseul poate suprabetona cu o placa de beton
armat (8).
Planseele din tabla cu pereti subtiri se pot folosi atat la cladiri de locuit,
administrative, birouri, fiind usoare si rigide, cu multe niveluri, cat si la cladiri
industriale cu structura metalica.
5. Plansee din beton armat:
Planseele din beton armat prezinta multe avantaje fata de tipurile de plansee descrise
anterior. De asemenea, la multiplele conditii tehnice si economice impuse planseelor
in constructiile civile moderne, raspund cel mai bine planseele din beton armat.

11
Principalele avantaje pe care le au planseele de beton armat sunt:
- daca sunt bine proiectate, alcatuite si executate, pot prelua incarcari mari, avand o
rezistenta si o rigiditate mare;
- au o durabilitate mai mare decat toate celelalte plansee cunoscute;
- sunt igienice, nu sunt inflamabile si au o buna rezistenta la foc;
- pot fi utilizate la cladiri avand orice contur si repartitie in plan a peretilor sau a
stalpilor;
- alcatuite corespunzator au rigiditate mare in planul lor, formand o diafragma
orizontala, din care cauza se folosesc la cladiri in zone seismice.
Dupa modul de alcatuire si executie, planseele de beton armat se impart in doua mari
categorii: plansee monolite, realizate prin turnarea betonului in cofraje in fata locului,
si plansee din elemente total prefabricate sau partial prefabricate.
5.1. Plansee din beton armat monolit
Planseele din beton armat monolit, folosite la constructiile civile, se recomanda sa se
utilizeze la cladiri inalte amplasate in zone seismice, asigurandu-se in acest fel o
rigiditate corespunzatoare in planul lor si deci o comunicare spatiala a structurii.
La cladirile de locuit de tip fagure sau celular precum si la constructiile civile cu
structura de rezistenta similara (cladiri administrative, spitale, hoteluri, cladiri pentru
invatamant etc.), se utilizeaza frecvent plansee din beton armat sub forma de placi (f.
5.1.1.Plansee din beton armat monolit cu placi simple fara grinzi.
Planseele din beton armat monolit fara grinzi se folosesc atunci cnd suprafata de
acoperit nu depaseste 25-30 mp. Este o solutie care se adapteaza usor sistemului
structural de tip fagure, cu pereti structurali desi, n aceasta solutie placa de planseu se
aseaza direct pe peretii structurali prin intermediul centurilor de exterior, termoizolate
si centurilor de interior. Corespunzator restrictiei date de suprafata si de sistemul
structural fagure, dimensiunile traveelor si deschiderilor, l1 si l2 sunt relativ mici: 3,00
4,50 m.
Avantajele acestui tip de planseu sunt structurale si functionale. Avantajele structurale
se refera mai ales la gradul nalt de continuitate al elementelor turnate monolit. Acest
tip de planseu conlucreaza bine cu elementele structurale verticale, asigurnd
transmiterea ncarcarilor orizontale.
Avantajele functionale sunt legate de usurinta de finisare clasica uscata, de planeitatea
usor de obtinut la executie, de ntretinerea si repararea accesibila.
Totodata, executia este simpla, necesitnd cofraje simple, usor de confectionat.

12

Fig 10 Plansee cu placi. Vedere n plan.

Fig 11 Plansee cu placi. Sectiune verticala longitudinala 1-1.

13

Fig 12 Plansee cu placi. Detalii.


5.1.2 Plansee din beton armat monolit cu placi si grinzi pe o singura directie.
1. Descrierea solutiei. Planseele cu placi si grinzi dispuse pe o singura directie se
folosesc atunci cnd suprafata de acoperit depaseste 25 30 mp.
2. Comparativ cu tipul de planseu cu placi simple, se admite ca, n aceasta solutie,
latura de pe directia scurta ramne comparabila, n timp ce cealalta latura are o
lungime mai mare. Se poate preciza astfel ca, n acest caz, suprafata de acoperit are o
latura scurta si o latura lunga. Paralel cu latura scurta a suprafetei, si deci cu peretele
structural de pe directia scurta, se dispun grinzi paralele ntre ele. n aceasta situatie
dimensiunea interax ntre peretii structurali de pe directia scurta creste considerabil.

14
Solutia acestui planseu este recomandata n cazul sistemelor structurale cu pereti
structurali portanti rari de tip celular.
Avantajele structurale sunt aceleasi ca n cazul planseelor cu placi simple fara grinzi.
Dezavantajele sunt de natura functionala si economica. Executia, ntretinerea si
repararea este mai putin simpla ca n cazul precedent. Costurile manoperei sporesc.

Fig 13 Plansee cu placi si grinzi pe o singura directie. Vedere n plan

Fig 14 Plansee cu placi si grinzi pe o singura directie. Sectiune verticala longitudinala


2-2.

15

Fig 15 Plansee cu placi pe o singura directie. Detalii


5.1.3. Plansee din beton armat monolit cu placi , grinzi principale si grinzi
secundare.
Atunci cnd dimensiunile interax ntre peretii structurali sunt mai mari dect n cazul
precedent, pe directia lunga L1, care, n acest caz, are o dimensiune mare, se introduc
grinzi cu sectiuni relativ mici denumite grinzi secundare, paralele cu peretii structurali
de pe aceasta directie
Solutia se foloseste, ca si cea precedenta, n cazul sistemelor structurale cu pereti
portanti de tip celular.
n cazul acestui planseu cu grinzi pe o singura directie, placa se descarca pe doua
tipuri de elemente perimetrale :
- pereti structurali portanti;
- grinzi de planseu.
Descarcarea placii se face astfel:mai nti placa descarca pe grinzile de planseu; apoi
grinzile descarca pe elementele verticale, pereti.
La placile armate pe o singura directie grosimea se ia in functie de modul de
rezemare:
l2 / l1> 2
hp=(1/25-1/30)l1,

16
(l1 fiind deschiderea de calcul a placii), dar cel putin 6 cm pentru planseele monolit la
constructii civile, 8 cm pentru planseele dintre etaje la constructii industriale, 10 cm
pentru planseele carosabile de la cladiri si poduri.

Fig 16 Plansee cu placi armate pe o singura directie Dispunerea n plan a grinzilor.

Fig 17 Plansee cu placi, grinzi principale si grinzi secundare.Sectiune verticala


longitudinala 3-3.

17

Fig 18 Plansee cu placi, grinzi principale si grinzi secundare. Detalii

Fig 18 a Armarea unei placi pe o directie

18
5.1.2 Plansee din beton armat monolit cu placi armate pe doua directii.
Placile care au raportul laturilor mai mic ca 2, lucreaza, se calculeaza si se armeaza pe
ambele directii, repartizarea incarcarilor pe cele doua directii fiind comparabila
l2 / l1< 2
Grosimea minima a placii se ia hp=(1/40-1/45)l1, dar cel putin valorile date la placile
armate pe o singura directie.

Fig 18 b Armarea unei placi pe doua directii

Fig 18 c Descarcarea placilor de beton armat armate pe doua directii pe eleemtele de


reazem

19
5.1.4. Plansee din beton armat monolit cu placi si nervuri dese dispuse pe o
directie.
Descrierea solutiei. Planseele cu nervuri se folosesc n cazul dimensiunilor mari
pentru ambele laturi ale suprafetei de acoperit. n mod deosebit latura scurta L 1=612m are dimensiuni sporite Nervurile sunt grinzi cu sectiune redusa. Dispunerea
nervurilor n planseul cu nervuri dese pe o singura directie se face paralel cu latura
scurta, pe directia axelor transversale 1 si 2. Distantele ntre nervuri sunt mici: n
literatura de specialitate se recomanda l1 70 cm
Planseul cu nervuri dese distribuite pe o singura directie poate prelua ncarcari mari,
peretii de compartimentare putnd fi repartizati n orice mod, corespunzator
functionalitatii sistemului cladire.
Spatiul de acoperit poate avea functionalitatea de sala, dimensiunile mari pe care le
poate avea acest tip de planseu permitnd utilizarea lui n acest scop.

Fig 19 Plansee cu placi si nervuri dese dispuse pe o directie. Dispunerea nervurilor n


plan

20

Fig 20 Plansee cu placi si nervuri dese dispuse pe o directie.Sectiune verticala


longitudinala 4-4.

Fig 21 Plansee cu nervuri dese. Detalii

21
5.1.5. Plansee din beton armat monolit cu placi si nervuri dese dispuse pe doua
directii.(casetate)
n cazul acestui tip de planseu distributia nervurilor se face pe ambele directii L 1 si L2.
Aceasta este deosebirea ntre cele doua solutii. Distantele ntre nervuri se recomanda
sa fie aceleasi l1 si l2 60cm , l1 si l2 90cm
Placa de planseu are dimensiuni reduse 6-10cm.
Solutia, descrisa n fig.., se caracterizeaza prin capacitate portanta mare. Peretii de
compartimentare pot fi amplasati fara restrictii, corespunzator functionalitatii impuse
de partiul de arhitectura.
Acest tip de planseu are o buna comportare mecanica, putnd sa distribuie ncarcarile
n mod aproximativ uniform pe ambele directii.
Acest planseu, ca si precedentul, are dezavantajul unei manopere sporite ceea ce
conduce la un pret ridicat de investitie.

Fig 22 Plansee cu nervuri dese dispuse pe doua directii. Dispunerea nervurilor n plan

22

Fig 23 Plansee cu nervuri dese dispuse pe doua directii.Sectiune verticala


longitudinala 5-5

Fig 24 Plansee cu nervuri dese dispuse pe doua directii Detalii


5.1.6. Plansee din beton armat monolit cu placi pe retele de grinzi.

23

Plansee din beton armat monolit cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal.
Descrierea solutiei. Grinzile, care pot avea aceeasi naltime, se dispun la distante
sensibil mai mari ca n cazul planseelor cu nervuri dese, si anume 0,70 2,00 m.
Solutia, descrisa n fig.., se caracterizeaza prin capacitate portanta mare. Peretii de
compartimentare pot fi amplasati fara restrictii, corespunzator functionalitatii impuse
de partiul de arhitectura.
Acest tip de planseu are o buna comportare mecanica, putnd sa distribuie ncarcarile
n mod aproximativ uniform pe ambele directii.
Planseele pe retele de grinzi au un consum mare de materiale si manopera. Din acest
motiv costurile acestei solutii sunt ridicate.
Din punct de vedere estetic planseele pe retele de grinzi sunt deosebite si de aceea
sunt indicate sa fie folosite la sali de expozitii, spatii de nvatamnt, sali de spectacole
etc

Fig 25 Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal.


Sectiune 6-6

24

Fig 26 Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal. Sectiune verticala


longitudinala 6-6

Fig 27 Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal.Detalii


Plansee din beton armat monolit cu placi pe retele de grinzi dispuse oblic.

25

Deosebirea ntre cele doua solutii consta n distributia oblica a grinzilor sub placa.
Spre deosebire de planseul cu retea ortogonala de grinzi, care are o buna comportare
la un raport al laturilor de 1,5, acest planseu are o buna comportare la rapoarte mai
mari, pna la 3, ceea ce nseamna suprafete de acoperit mai alungite.
Solutia de planseu cu grinzi dispuse oblic este prezentata n fig.

Fig 28 Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse oblic Caseta cu laturi inegale.

Fig 29 Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse oblic.Caseta cu laturi egale.

26

5.1.7. Plansee din beton armat monolit fara grinzi.


Plansee din beton armat monolit fara grinzi, cu capiteluri.
Descrierea solutiei. Planseele cu capiteluri se mai numesc plansee ciuperca. Acest tip
de planseu se poate folosi la deschideri si travee de aceleasi dimensiuni, care pot fi
destul de mari m. Stlpul se evazeaza la partea sa superioara sub forma de capitel,
ceea ce da numele acestei solutii: planseu cu capiteluri. Latimea evazarii stlpului este
de: c = (0,2-0,3)l
Evazarea se face cu aceeasi dimensiune pe ambele directii, obtinndu-se un capitel
patrat.Astfel se foloseste
capitel cu doua pante;
capitel cu placa de reazem.
Planseele cu capiteluri se folosesc atunci cnd sunt de preluat ncarcari din exploatare
mari si foarte mari. Din acest motiv, dar si datorita capitelului de la partea superioara
a stlpului, planseele cu capiteluri se folosesc mai ales n domeniul industrial sau la
constructii speciale.
Planseul fara grinzi cu capiteluri are o buna comportare la ncarcari din exploatare,
distribuind aproximativ uniform ncarcarile pe ambele directii. Pozitia peretilor de
compartimentare poate fi oarecare.

Fig 30 Plansee cu placi fara grinzi, cu capiteluri.

27

Fig 31 Plansee fara grinzi, cu capiteluri. Sectiune verticala longitudinala 6-6

28

Fig 32 Detaliu de capitel fara placa.

29

Fig 33 Tipuri de capitel:


a. Capitel cu doua pante; b. Capitel cu placa de reazem
5.1.8. Plansee din beton armat monolit fara grinzi. Dala groasa.
Descrierea solutiei. Acest planseu are n general aceleasi caracteristici cu cel
precedent. Se deosebeste prin absenta capitelului. Din aceasta cauza, planseul tip dala
are un aspect mai deosebit.
Se remarca simplitatea acestui planseu, care are o capacitate portanta mare.
Datorita acestor caracteristici estetice deosebite, precum si bunei comportari mecanice
la ncarcari si gabarite mari, planseul de tip dala se foloseste la cladiri social culturale:
sali de spectacole, cladiri administrative etc.
Ambele solutii de plansee fara grinzi au costuri de investitie mari.
Planseele ciuperca si planseele dala groasa sunt usor accesibile lucrarilor de
ntretinere curenta si reparatii periodice.
Alte avantaje
Cofrare usoar, manopera redusa; o finisare facil, cu un consum redus de materiale si
manoper, o fixare usoar pe fata inferioara a diverselor sisteme de instalatii. In plus,

30
la constructiile inalte se pot castiga 1-2 niveluri datorita inaltimii reduse a etajelor
datorata lipsei grinzilor.
Trebuie acordata atentie sporita zonei de interactiuniune a placii cu stalpul datorita
fenomenului de strapungere a placii de catre stalp

Fig 34 Planseu dala groasa

Fig 35 Planseu dala groasa. Sectiune verticala longitudinala 7-7

31

Fig 36 Detaliu planseu dala groasa

Fig 37 Strapungerea placii de catre stalp

32
5.2.Plansee din beton armat prefabricat
Planseele din elemente de beton armat prefabricate au capatat o larga utilizare, in
prezent ele luand locul atat planseelor cu grinzi de lemn sau metalice cat si planseelor
din beton armat monolit, fata de care au o serie de avantaje proprii metodelor avansate
a industrializarii prin prefabricare:
- se reduce durata de executie:
- se reduce necesarul de manopera si santier, acesta devenind numai un loc de montaj
al elementelor prefabricate, executate in ateliere speciale;
- se elimina consumul mare de material lemnos necesar la cofrare in cazul planseelor
din beton armat monolit;
-executia elementelor prefabricate in fabrici si ateliere specializate, face sa creasca
productivitatea muncii, calificarea si specializarea muncitorilor si implicit creste
calitatea elementelor si se reduce consumul de materiale etc.
Generalitati, clasificare:
Dupa forma si dimensiunile elementelor prefabricate, planseele se clasifica in:
- plansee din elemente liniare, grinzi si elemente de umplutura, grinzi alaturate;
- plansee din elemente de suprafata, fasii, panouri mari, dale si semidale etc.
Dupa gradul de prefabricare al planseului:
-planseu prefabricat integral, la care toate elementele care alcatuiesc planseul sunt
prefabricate; cantitatea de beton care se toarna la fata locului este redusa si are numai
un rol de legatura sau monolitizare;
-planseu partial prefabricat, la care o parte din elementele ce alcatuiesc planseul nu
sunt prefabricate; cantitatea de beton ce se toarna este relativ mare sporind capacitatea
portanta a planseului.
5.2.1.. Plansee din fasii cu goluri
Planseele din fasii cu goluri sunt alcatuite din elemente plane cu goluri rotunde sau
ovale, realizate din beton armat sau beton precomprimat, in functie de incarcare si
deschidere.
Fasiile din beton armat au latimea de 40, 60, 100 si 120 cm, lungimea cuprinsa intre
1,8 si 6,0 m, iar grosimea de 14 si 19 cm. Sunt proiectate pentru o incarcare pe
planseu de pana la 300 daN / mp.
Fasiile din beton precomprimat se folosesc pentru plansee cu deschideri mari si
incarcari pe placa de 300 1500 daN/ mp, avand latimea de 100 150 cm, iar
inaltimea de 22 40 cm.
Daca incarcarea locala (din peretii despartitori sau din forte concentrate) depaseste
capacitatea portanta pentru care au fost proiectate, atunci se recurge la executarea
unor grinzi de beton armat amplasate intre doua fasii.
La pozarea fasiilor se urmareste dispunerea cat mai rationala a lor prin folosirea unui
numar minim de tipuri si de fasii monolite de completare.

33

Fig. 38. Planul de poza a unui planseu din fasii cu goluri:


1- fasia cu goluri; 2 centuri din beton armat, 3- fasie din beton armat monolit, 4
beton sau mortar de monolitizare, 5 mortar de poza, 6 capac; (a-a)- sectiuni
caracteristici verticale prin planseu.
In cazul in care sunt necesare goluri in planseu, ele se realizeaza prin strapungerea
fasiei atunci cand aceasta este mai mica decat diametrul golului fasiei, in caz contrar
se toarna o fasie monolita de beton armat (2), (fig. 38.b) , de aceeasi grosime cu
planseul prefabricat, in care se pozeaza golul de strapungere.
Sectiunile caracteristice cu detaliile constructive pentru un planseu din fasii cu goluri,
sunt date in aceeasi figura.
Din cauza ca planseele din fasii cu goluri nu realizeaza o saiba rigida in planul lor, ele
se folosesc la cladiri de locuit, social-administrative si la anumite cladiri industriale,
numai pana la P+4E si amplasate in zone cu grad de seismicitate de cel mult 7. Cu

34
toate aceste dezavantaje, planseele din fasii cu goluri prezinta solutii eficiente
economice, au greutate relativ redusa si o buna capacitate portanta, asigura o izolare
termica si fonica corespunzatoare.

Fig 39 Plansee din panouri mari prefabricate


6. Plansee din grinzi si corpuri de umplutura
Planseele din grinzi si corpuri de umplutura au fost printre primele tipuri de elemente
prefabricate folosite la cladiri. Exista si in prezent o mare varietate de tipuri de grinzi
si corpuri de umplutura dar in principiu alcatuirea lor este asemanatoare; planseul este
alcatuit din doua elemente prefabricate:
- grinzile (elemente liniare), dispuse paralel cu latura scruta a incaperii, reazama pe
peretii portanti sau pe riglele cadrelor;

35
-corpurile de umplutura din beton greu sau usor, cu goluri, asezate intre grinzi si
rezemand pe ele (fig. 39.).

Fig. 39. Dispozitia grinzilor si a corpurilor de umplutura:


a- cu grinzi prefabricate si corpuri ceramice;
b- cu grinzi monolite si corpuri ceramice,
1 grinda prefabricata T intoarsa, 2 corpuri ceramice, 3 perete, 4 grinda din
beton armat monolit, 5 suprabetonare, 6 cofraj de sustinere a corpurilor.
Atat grinzile cat si corpurile de umplutura, din punct de vedere static, sunt considerate
ca simple rezemate. Incarcarile sunt considerate ca uniform distribuite, din care cauza
planseele cu grinzi si corpuri de umplutura nu pot prelua sarcini concentrate sau
liniare (popii sarpantei, peretii despartitori).
In regiuni seismice, pentru o mai buna rigidizare a planseului, peste grinzile si
corpurile de umplutura, se toarna la fata locului, o placa de beton armat de 3-5 cm
grosime. In acest caz se recomanda mustati la partea superioara a grinzilor pentru
ancorarea lor.
Aceste tipuri de plansee sunt mai costisitoare fata de alte tipuri de plansee
prefabricate. Prezinta urmatoarele dezavantaje:
- din punct de vedere static, sistemul nu este rational, pentru ca corpurile nu
conlucreaza cu grinzile
- rigiditatea redusa in planul planseului le face sa nu se comporte bine in zone
seismice
- grinzile nu sunt folosite economic, avand talpa in zona intinsa.