CURS 5

PLANSEE (I)
1. Notiuni generale despre plansee
1.1. Notiuni introductive
Planseele sunt elemente de suprafata plane care compartimenteaza cladirea pe verticala
in niveluri (plansee intermediare) sau o delimiteaza de mediul exterior (planseul terasa) sau
cvasiexterior (planseul de pod, peste subsol etc.).
Pot f i i nt egrat e at t subsi st emul ui st ruct ural ct si cel ui cu rol de
compartimentare.
Planseul este elementul structural dezvoltat, n plan, pe ntreg nivelul. Ochiul de planseu
este "placa" delimitata de fetele reazemelor care "se vad" intre ele.

1.2. Clasificari
O prezentare detaliata a clasificari lor planseelor este extrem de vasta si greu de realizat,
din acest motiv n continuare se vor prezenta cteva dintre criteriile importante de clasificare.
Dupa pozitia in cadrul cladirii, planseele pot fi:
- "ultime" sau plansee de acoperis (planseele terasa, de pod);
- intermediare, separa nivelurile cladirii pe verticala;
- "primul planseu", situat peste primul nivel.
Functie de excitatiile termice care se exercita pe fetele planseului putem avea:
- calde, sunt situate la interiorul cladirii si separa nivele cu medii climatice identice;
- reci, sunt situate pe verticala in pozitii limita (plansee terasa, de pod, peste un subsol
neincalzit etc.) sau in pozitii particulare (peste pasaje de trecere, goluri sanitare, logii etc.).
Dupa functiunile pe care le deserveste:
- pentru cladiri civile;
- pentru cladiri industriale;
- cu functiuni speciale (carosabile, terase amenajate cu pista pentru helicoptere,
suspendate).
Dupa forma geometrica a intradosului, planseele pot fi:
- plane;
- cu nervuri;
- cu retele de grinzi;
- curbe (bolti).
Dupa sistemul structural pe care sprijina, planseele pot fi cu rezemare pe:
- pereti structurali;
- elemente de cadru (grinzi);
- stlpi.
Dupa alcatuirea constructiva a elementelor care il compun, planseele pot fi:
- din elemente identice (grinzi, fasii, semipanouri, panouri etc.);
- din elemente diferite (planseele din grinzi si elemente de umplutura din diverse
materiale etc.).
Functie de dimensiunile geometrice ale elementului structural folosit pentru
realizarea planseului poate fi:
- elemente liniare (grinzi sau fasii);
- elemente de suprafata (placi).
Dupa tehnologia de executie, planseele pot fi:
- executate la fata locului;
- prin asamblarea de elemente prefabricate;
- solutii mixte.
In functie de caracteristicile de rigiditate ale elementelor structurale si modul lor
de dispunere, planseele se pot comporta ca:
- diafragme orizontale rigide care asigura conlucrarea elementelor verticale
structurale ale cladirii la preluarea actiunilor orizontale (vnt sau cutremur); spre exemplu
planseele din beton armat monolit, planseele realizate din elemente structurale independente
solidarizate rigid n planul lor;
- diafragme orizontale rigide care nu asigura conlucrarea elementelor verticale
structurale ale cladirii la preluarea actiunilor orizontale; n aceasta categorie sunt incluse,
in general, planseele realizate din elemente structurale independente (grinzi metalice,
grinzi din lemn, grinzi din beton armat si corpuri de umplutura, fasii cu goluri din beton armat
etc.).
2. Exiqente asociate planseelor
Exigentele atribuite planseelor sunt diverse si multiple si depind de multi factori. Spre
exemplu daca ne rezumam la planseele existente, intr-o cladire de locuit, functie de pozitia sa in
cadrul cladirii, o enumerare a exigentelor ar fi urmatoarea:
plansee ultime: rezistenta si stabilitate (EE1), izolatie termica, hidrofuga si
economie de energie (EE5) etc.
plansee intermediare: rezistenta si stabilitate (EE1), protectie impotriva zgomotului
(EE6), siguranta la foc (EE2) etc.
primul planseu: rezistenta si stabilitate (EE1), izolatie termica si economie de energie
(EE5)
plansee pentru balcoane, logii: siguranta n exploatare (EE4) etc.

3. Rezolvarea elementului de constructie - planseu
Planseul este un element complex a carui rezolvare este conditionata de o serie de
factori, spre exemplu: conditii de exploatare, echipamente si instalatii atasate, natura si
intensitatea solicitarilor, materialele folosite, tehnologia de executie, implicatiile economice
etc.
In mod principial planseul poate fi descompus intr-o rezolvare situata la partea
inferioara, o componenta centrala, o rezolvare situata la partea superioara (fig.1).
Componenta
de finisare a fetei
superioare
Componenta
de rez istenta

Componenta de finisare
a fetei inferioare

Fig. 1 Descompunerea formala a planseului


Componenta de finisare a fetei superioare
O identificare a rezolvarii superioare este extrem de dificil de realizat datorita diversitatii si
complexitatii factorilor cu care planseul interactioneaza (destinatia cladirii, mediu climatic etc.).
O modalitate de prezentare a solutiilor de rezolvare, se poate face functie de pozitia planseului in
cadrul cladirii astfel:
- planseu ultim, deoarece separa mediul interior de mediul exterior sau cvasiexterior,
rezolvarea contine o componenta hidroizolatoare si / sau o componenta termoizolatoare, o
componenta specifica activitatilor care se desfasoara la acest nivel;
- planseul prim si intermediar, contine o rezolvare datorata functionalitatii cladirii,
respectiv o pardoseala; rezolvarea este specifica activitatilor ce se desfasoara in cladire.
Functie de destinatia cladirii aceasta rezolvare poate fi intalnita la toate planseele sau
numai la o parte dintre acestea.
n fig. 2 sunt prezentate cu titlu exemplificativ, solutii de realizare ale pardoselii unui
planseu intermediar, la cladiri civile. Sunt prezentate solutii de pardoseli calde si reci cu sau
fara dala flotanta. Solutia de pardoseala pe dala flotanta satisface, pe langa exigenta de
izolare la zgomot aerian si exigenta de izolare la zgomot de impact.

a) pardoseala calda pe dala flotanta; b) pardoseala rece pe dala flotanta;


Fig. 2 Solutii de pardoseli, plansee intermediare, la cladiri civile


Componenta de finisare a fetei inferioare
O prezentare a solutiilor de rezolvare inferioara a planseului cuprinde o gama mare, o
identificare facandu-se functie de rolul principal pe care il indeplineste astfel:
- estetica, in cazul planseelor intermediare si ultime; rezolvarea poate fi simpla
(tencuiala) sau complexa;
- functionala, i se ataseaza instalatii cu rol specific (iluminare, incalzire, ventilare etc.)
sau cu functiuni specifice (acustic, antifoc); elemental care preia aceasta functiune f i nd
plafonul; spatiul rezultat ntre intradosul componentei centrale si plafon poate ingloba mai
multe instalatii, in unele situatii, devenind important ca dimensiune; adesea iieste asociata si functia
estetica;
- functie termoizolatoare, in cazul planseelor amplasate peste zone reci.
Functie de destinatia cladirii aceasta rezolvare poate fi intalnita la toate planseele
sau numai la o parte dintre acestea.
Tavanul se realizeaza adesea din placi de dimensiuni medii (60 120 cm) patrate sau
dreptunghiulare, adesea autoportante.
Materialul folosit poate fi: ipsosul armat, lemnul, produse din PVC, armociment etc.
Pe fata inferioara se poate aplica diverse materiale cu caracteristici bine definite
(fonoabsorbante) dar poate fi tratata numai pe motive estetice.
Pentru a sustine reteaua de placi se apeleaza la un sistem de rigle dispuse rectangular.
Riglele pot fi fixate direct de planseu sau pot fi sustinute de tiranti reglabili. Riglele se pot
executa din lemn sau profile ambutisate din tabla de otel si pot fi montate n acelasi plan sau
suprapus.

b
) c)
Fig.6.3 Solutii de rezolvare al scheletului de sustinere al placilor de tavan
a) schelet din lemn; b) schelet metalic cu rigle suprapuse; c) schelet metalic planar

Componenta de rezistenta
Este asociata componentei structurale a planseului. Existenta ei este obligatorie si
are o gama variata de rezolvari.
Dupa natura materialului de baza folosit pentru realizarea componentei structurale,
planseele pot fi din:
- lemn;
- metal;
- beton armat.









PLANEE DIN LEMN
Planeele de lemn se utilizeaz n prezent la construcii de locuit sau de mic importan
n mediu rural i la unele construcii cu caracter touristic tradiional amplasate n zone rurale,
montane.
De obicei se folosesc la cldiri cu perei din zidrie sau din lemn.
n scopul mririi durabilitii, elementele componente se protejeaz mpotriva focului i
putrezirii cu substane ignifuge i antiseptice.
Avantaje
- au greutate proprie redus;
- execuia lor este simpl;
- confer posibiliti largi de plastic arhitectural tradiional a tavanului;
- asigur condiii bune de izolare termic i fonic;
- au o comportare bun n anumite medii agresive chimic.
Dezavantaje
- durabilitate redus;
- consumul de material lemons este mare;
- rigiditatea la ncrcri laterale este sczut;
- sgeile de ncovoiere sunt mari;
- nu se realizeaza saiba rigida.

Planeele din lemn fiind considerate planee cu rigiditate nesemnificativ n plan
orizontal, pot fi folosite numai pentru:
- toate planeele construciilor cu nivel 3, din clasele de importan III i IV, n zona
seismic cu ag = 0,10 g (cu excepia planseului peste subsol).
- planeul peste ultimul nivel al construciilor cu cu nnivel 2, din clasa de importan IV,
situate n zonele seismice cu 0,15 g ag 0,20 g.

ALCTUIRE
Planeul brut este format din grinzi de lemn (sau produse superioare din lemn) i podina
de rezisten din dulapi.
Grinzile din lemn, dispuse la distana de 60-100 cm pe direcia scurt a ncperilor,
reazem pe perei portani prin intermediul unor tlpi din dulapi de lemn de esen tare
impregnate sau protejate cu dou straturi de carton lipite cu bitum. Capetele grinzilor se
protejeaz cu substane antiseptice, se izoleaz hidrofug cu substane bituminoase, pe o lungime
de 50 cm, locaurile de montaj avnd spaii de aer de 3-4 cm pentru ventilare iar grinzile paralele
cu pereii se aeaz la o distan de 3.4 cm pentru a asigur uscarea lor i evitarea contactului
cu peretele nc neuscat. Grinzile care reazem pe pereii interiori de rezisten pot fi continue
sau mbinate cap la cap.

Planeul brut se poate completa cu umplutur (cu rol de izolare fonic sau termic); peste
podin se prevede un strat de finisaj i uzur din duumele sau parchet, tavanul poate s fie
neted (cu scnduri aparente sau tencuit), respectiv cu grinzi aparente.
Pentru alctuirea constructiv a planeului este necesar s se asigure conlucrarea
grinzilor planeului ntre ele pentru repartizarea (preluarea) mai favorabil a ncrcrilor
concentrate i micorarea sgeilor din ncovoiere, iar prin solidarizarea tuturor grinzilor de
rezisten se asigur comportarea planeului ca diafragm cu oarecare rigiditate lateral. La
planeele cu grinzi amplasate dup dou direcii, se asigur, n general, o bun conlucrare i
rigiditate.
n cazul planeelor cu grinzi dispuse dup o singur direcie avnd deschideri i ncrcri
mari, sunt necesare uneori, elemente speciale de rigidizare, dispuse constructiv sau rezultate din
calcul.
La calculul elementelor de rezisten ale planeului, pe lng verificarea strii limit ultime
a capacitii portante, este necesar verificarea sgeii maxime din ncovoiere, care trebuie s fie
inferioar sgeii limit prescris, de exemplu: sgeata grinzilor planeelor curente, care suport
tencuiala plafonului, nu trebuie s depeasc valoarea: L / 350 (L este dechiderea de calcul).