Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

CAP. I ELEMENTE GENERATIVE DE ABORDARE A TEMEI

1.1 Actualitatea ,importanta temei Imbunatatirea continua a calitii otelului si a semifabricatelor turnate din otel constituie una din preocuprile actuale ale uzinelor siderurgice. In acest scop cunoaterea si depistarea defectelor semifabricatelor din otel reprezint aspecte importante ,menite sa faciliteze prevenirea si nlturarea eventualelor defecte ce pot apare , pe categorii de produse , in cadrul fluxurilor tehnologice. Prezenta lucrare isi propune sa nlesneasc identificarea defectelor si clasificarea unitara a acestora , ilustrnd cu exemple concrete defectele ce pot sa apar pe fluxul de fabricaie a semifabricatelor turnate . Putem sublinia faptul ca un anumit defect poate fi motiv de rebutare sau de declasare pentru un produs dat , dar poate fi admis pentru o anumita clasa de calitate a unui produs din alta categorie . De aceea clasificarea se va face , in toate cazurile , functie de prescriptiile cuprinse in standardele , normele si caietele de sarcini ale produselor turnate. 1.2 Rezumat Calitatea pieselor depinde de un numar foarte mare de factori, cum sunt: calitatea materialelor de formare,modul lor de preparare, calitatea formarii, precizia dimensionala a garniturilor de model, a formelor metalice sau matritelor, calitatea si intretinerea utilajului de formare,modul de asamblare pentru turnare,modul de elaborare a materialului metalic, compozitia si temperatura de prelucrare, conducerea proceselor de incalzire, topire, solidificare sau racire, viteza de umplere a formei - in cazul produselor turnate - sau viteza de executie a altor tipuri de prelucrari, curatirea pieselor sau finisarea lor.

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Desi conventionala, prin notiunea de defect a piesei, se intelege orice abatere de la forma, dimensiuni, masa, aspect exterior, compactitate, structura, compozitie chimica sau proprietati mecanice si fizice prescrise in standardele respective, normative tehnice sau conditii tehnice contractuale.In functie de standardele respective, normative tehnice sau conditiile tehnice contractuale aceasi discontinuitate a piesei turnate poate fi in unele cazuri admisibila sau remaniabila, iar in alte cazuri poate fi considerata un defect inadmisibil. 1.3 Summary The quality of the parts is dependent on a number of factors, such as quality of materials, their preparation, quality, dimensional accuracy of the formation of the model, metal or matritelor forms, quality and maintenance training equipment, Assembly mode, the mode for the casting of metal preparation, composition and processing temperature, heating, melting processes, cooling or freezing the speed of filling the form-in the case of castiron execution speed or other types of machining, parts or finishing their colon. Although conventional notions of fault, through song, you understand any deviation to the shape, dimensions, weight, appearance, compactitate, structure, chemical composition and mechanical properties of natural or prescribed in these standards, technical conditions, technical or legal contract.According to these standards, technical conditions, technical or legal contract cast rendition of the same gap may be in some cases allowable or reshuffle, and in other cases may be considered as a defect in a person.

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

CAP.II STUDIU PRIVIND DEFECTELE CARE APAR LA PIESELE TURNATE

Prezentul standard stabilete clasificarea i terminologia defectelor pieselor turnate de toate categoriile din aliaje feroase i neferoase. Terminologia stabilit n prezentul standard se aplic n toate documentaiile tehnice, publicaiile tehnice,crile i monografiile cu caracter tehnic. n alte cazuri,folosirea acestei terminologii are caracter de recomandare. Prin defect al piesei turnate se inelege orice abatere de la form, dimensiune, mas, aspect exterior, compactitate, structur, compoziie chimic sau proprietai mecanice i fizice prescrise in standardele respective sau alte documente tehnice normative. Defectele pieselor turnate pot s apar la exteriorul sau interiorul acestora. Defectele exterioare care apar pe piesele turnate se determin cu ochiul liber sau cu ajutorul mijloacelor de control. Defectele interioare care apar in piesele turnate se pun in eviden dup prelucrarea mecanic sau prin metode de control nedistructiv. Noiunea de defect al piesei turnate este convenionala. n funcie de destinaie, n standardele sau n alte documente tehnice de produs, aceeai abatere poate fi considerat sau nu ca defect inadmisibil, alte ori un defect admisibil sau remediabil prin tehnologia stabilit de ctre productor, asigurnd calitatea si funcionalitatea piesei turnate. n standard, pentru fiecare tip de defect s-a stabilit termenul ce trebuie s fie utilizat, folosirea sinonimelor nu este admis. Defectele pieselor turnate se simbolizeaz printr-o liter urmat de un numr compus din trei cifre. Litera indic prescurtat categoria de baz n care se include defectul, prima cifr arat grupa, a doua cifr indic subgrupa iar a treia cifr este specific fiecrui defect n parte.

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Simbolizarea defectelor este aceeai pentru toate tipurile de piese turnate, din aliaje feroase sau neferoase, indiferent de metoda tehnologic de turnare. Exemplu de simbolizare : A 111 2.1Clasificarea defectelor pieselor turnate Sistemul folosit pentru clasificarea defectelor turnate se bazeaz pe descrierea fizic a fiecrui defect. Acest sistem pentru identificarea defectului fie prin observare direct a piesei cu defect, fie printr-o descriere precis a defectului,folosind numai criteriile formei,aspectului, localizrii i dimensiunilor acestuia. Defectele pieselor turnate se mpart, din punct de vedere a morfologiei defectelor, n urmatoarele opt categorii de baz : A- Escrescene metalice B- Goluri C- Discontinuitai- crpturi D- Defecte de suprafa E- Pies turnat incomplect F- Dimensiuni sau configuratii necorespunzatoare G- Incluziuni i defecte de structur H- Compoziie chimic, prorieti fizice i mecanice necorespunztoare n cadrul fiecrei categorii, defectele se submpart n grupe i subgrupe, cu nominalizarea fiecrui defect n parte. Clasificarea defectelor pieselor turnate Categori a A A 100 A 110 Grupa Subgrup Simbolizarea Denumirea

a defectului defectului EXCRESCENE METELICE Bravuri Bravuri fr modificarea principalelor dimensiuni ale piesei turnate

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma A 111 Bravur in planul de separaie A 112 Bravur n col Bravuri care modific principalele dimensiuni ale piesei turnate A 121 Bravur gros n planul de separaie A 122 Bravur groas cauzat de cedarea formei inferioare A 123 Bravur tip pnz Umflturi Umfltri cu suprafa neted A 211 Umfltur interioar sau exterioar A 212 Eroziune A 213 Umfltur cauzat de asamblarea gresit a formelor si miezurilor Umflturi cu suprafat rugoas A 221 Umfltur cauzat de caderea formei A 222 Umfltur cauzat de deplasarea unei prti de form dau de miez A 223 Umfltur cauzat de detaarea unor bucai de amestec de formare A 224 Umfltur cauzat de ruperea colului formei A 225 Umfltur cauzat de ruperea formei A 226 Umfltur cauzat de ruperea miezului Cruste Cruste de suprafa, rugoase A 311 Crust de suprafa A 312 Crust de eroziune A 313 Crust de vopsea A 314 Crust de col A 315 Crust subire Creast Excrescen metalica avnd form de creast A 411 Creast A 412 Reea de creste Alte excrescene metalice Mici excrescene metalice cu suprafee netede A 511 Picatur GOLURI Sufluri Goluri in interiorul peretelui piesei B 111 Sufluri B 112 Sufluri n apropierea inseriilor metalice B 113 Sufluri n apropierea incluziunilor de zgur 5

A 120

A 200 A 210

A 220

A 300 A 310

A 400 A 410 A 500 A 510 B B 100 B 110

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma B 120 Sufluri de suprafa B 121 Sufluri superficiale B 122 Sufluri de col B 123 Sit Retasuri Retasuri deschise B 211 Retasur ezterioar B 212 Retasur de col B 213 Retasur de miez Retasuri nchise B 221 Retasu interioar B 222 Retsur axial B 223 Retasuri disperaste B 224 Microretasuri DISCONTINUITI - CRPTURI Ruptri mecanice Ruptur la rece (normal) C 111 Ruptrur la rece Ruptur la cald ( cu oxidare) C 121 Ruptur la cald Crpturi Crpturi la rece ( cu suprafee neoxidate) C 211 Crptur la rece Crpturi la cald ( cu suprafee oxidate) C 221 Crptur la cald C 222 Crptur la tratament termic Crpturi la limitele gruntilor C 231 Crptur istoas C 322 Crptur intercristalin DEFECTE DE SUPRAFA Denivelri mici pe suprafaa piesei turnate Cute C 111 Riduri C 112 Piele de elefant C 113 Cute C 114 Urme de curgere Rugozitate necorespunztoare D 121 Rugozitate D 122 Rugozitate grosolan Striuri pe suprafaa piesei turnate D 131 Striuri D 132 Cozi de oarece D 133 Carie D 134 Fagure

B 200 B 210

B 220

C C 100 C 110 C 120 C 200 C 210 C 220

C 230 D D 100 D 110

D 120 D 130

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma D 140 D 200 D 210 D 135 Lipitur Goluri de suprafa D 141 Retasur de suprafa D 142 Incluziuni de zgur deschise Denivelri importante de suprafa Caviti de suprafa D 211 Cavitate de suprafa cauzat de deplasarea unei buci din form Aderene de nisip D 221 Aderen chimic D 222 Adern termic D 223 Aderen mecanic Aderene de oxizi la tratamentul termic D 231 Arsur D 232 Aderene de mineru D 233 Exfoliere PIES INCOMPLET TURNAT Piese incomplete, fr ruptur Variaii mici fa de forma modelului E 111 Coluri rotunjite E 112 Suprafee i margini deformate Variaii importante fa de forma modelului E 121 Pies incomplet cauzat de solidificare E 122 Pies incomplet cauzat de turnare incomplet E 123 Pies incomplet cauzat de scurgerea metalului din form E 124 Pies incomplet cauzat de alicare excesiv E 125 Pies incomplet cauzat de topirea sau deformarea E 200 E 210 E 220 E 300 E 310 E 320 E 330 aliajului Piese incomplete cu ruptur Pies turnat rupt E 211 Pies incomplet cu ruptur total la rece E 212 Pies incomplet cu ruptur total la cald Pies turnat tirbit E 221 Pies turnat cu tirbitur Reprize Repriz n plan vertical E 311 Repriz parial sau total Repriz n plan orizontal E 321 Repriz cauzat de turnarea intrerupt Repriz n jurul inseriilor metalice E 331 Repriz incomplet pe inserie metalic

D 220

D 230

E E 100 E 110 E 120

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma F DIMENSIUNI SAU CONFIGURAIE NECORESPUNZTOARE F 100 Dimensiuni necorespunztoare F 110 Toate dimensiunile piesei sunt necorespunztoare F 111 Dimensiuni incorecte cauzate de contracie greit F 120 prevazut Unele dimensiuni ale piesei turnate sunt necorespunztoare F 121 Unele dimensiuni necorespunztoare cauzate de contraciafrnat F 122 Unele dimensiuni necorespunztoare cauzate de contracia neuniform F 123 Unele dimensiuni necorespunztoare cauzate de extragerea greit a modelului din form F 124 Unele dimensiuni necorespunztoare cauzate de dilatarea formei n timpul uscrii F 125 Unele dimensiuni necorespunztoare cauzate de deformarea modelului n timpul ndesrii F 200 F 210 amestecului Configuraie necorespunzatoare Configuraie necorespunzatoare n ansamblu F 211 Configuraie necorespunzatoare cauzat de model F 212 Configuraie necorespunzatoare cauzat de F 220 montarea greit a modelului Dezaxarea F 221 Dezaxarea piesei n planul de separaie, cauzat de form F 222 Dezaxarea piesei n planul de separaie, cauzat F 230 de miez Deformri ale geometriei piesei F 231 Deformri ale geometriei, cauzate de model F 232 Deformri ale geometriei, cauzate de form F 233 Deformri ale geometriei, cauzate de contracie F 234 Deformri ale geometriei, cauzate de detensionare INCLUZIUNI I DEFECTE DE STRUCTUR Incluziuni Incluziuni metalice 8

G G 100 G 110

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma G 111 Incluziune metelic G 112 Pictur rece G 113 Pictur de eutectic Incluziuni nemetalice de zgur, fondani G 121 Incluziuni de zgur sau fondani G 122 Incluziuni de zgur sau fondani, nsoide de sufluri Incluziuni nemetalice de amestec de formare G 131 Incluziuni de nisip G 132 Incluziuni de vopsea Incluziuni nemetalice de oxizi i produse de G 141 Pete negre G 142 Incluziuni de oxizi sau pelicule de oxizi G 143 Incluziuni de grafit lucios G144 Puncte dure Defecte de structur Structuri anormale la fonta cu grafit lamelar i fonta cu grafit nodular Albire total sau parial Albire far zon de tranzit Albire invers Nodulizare incomplet Perlitizare incomplet Structuri anormale la fonta maleabil G 221 Grafit eutectic G 222 Inel perlitic G 223 Zon dur Repartizare anormal a grafitului G 231 Cuiburi de grafit primar G 232 Separri de grfit sub form de cuiburi G 233 Concentrri de separri de grafit Separarea a doi componeni de compoziie G 211 G 212 G 213 G 214 G 215 G 220

G 120

G 130 G 140 reacie

G 200 G 210 la

G 230

G 240 diferit G 250 H

G 241 Licuaie Mrime necorespunztoare a gruntelui G 251 Grunte necorespunztor dimensional COMPOZIIE CHIMIC, PROPRIETI MECANICE I FIZICE NECORESPUNZTOARE Compoziie chimic necorespunzatoare Coninutul necorespunztor al unor elemente

H 100 H 110

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma H 111 Coninutul necorespunztor al unui element H 112 Coninutul necorespunztor al mai multor elemente H 120 H 200 H 210 piesele brut turnate H 211 Abateri ale proprietilor mecanice la piesele brut H 220 piesele turnate dup tratamentul termic H 221 Abateri ale proprietilor mecanice dup H 300 H 310 H 320 H 330 Tratamentul termic Proprieti fizice necorespunztoare Proprieti magnetice necorespunztoare Proprieti electrice necorespunztoare Proprieti de conductibilitate termic necorespunztoare n funcie de importana lor defectele pieselor turnate se mpart n trei grupe: -defecte admisibile, fr remanieri; -defecte admisibile, cu remanieri; -defecte inadmisibile. Prima grup cuprinde defecte care nu influeneaz n nici un fel calitatea i funcionalitatea piesei iar defectele din grupa a doua se pot nltura utiliznd diferite procedee de remaniere. Defectele pieselor turnate se simbolizeaz printr-o liter urmat de un numr format din trei cifre. Litera indic simbolic categoria de baz n care se include defectul, prima cifr arat grupa, a doua cifr indic subgrupa, iar ultima cifr este specific fiecrui defect n parte. turnate Proprieti mecanice necorespunztoare la Segregaii H 121 Segregaie normal H 122 Segregaie invers Proprieti mecanice necorespunztoare Proprieti mecanice necorespunztoare la

10

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Defectele pieselor turnate se mpart din punct de vedere al morfologiei defectelor n urmtoarele opt categorii de baz: A-excrescene metalice. Au form de bavuri, umflturi, creste, picturi, defecte ce apar ca urmare a ridicrii semiformelor, cedarea semiformei inferioare, deplasarea unei pri de form sau de miez, fisurarea suprafeei formei datorit extragerii greite a modelului.

inadmisibile

admisibile

11

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma B-goluri. Din aceast categorie fac parte suflurile, porii superficiali-sita, retasura deschis,retasura de miez, retasura axial, microretasurile etc. Aceste goluri apar ca urmare a coninutului crescut de gaze, temperatura prea nalt de turnare, contracia n volum a materialului metallic turnat .

inadmisibile

admisibile C-discontinuiti-crpturi. Fac parte rupturile la rece, la cald, crpturile la rece i cald,crpturi la tratament termic, intercristaline D-defecte de suprafa. Cuprind ridurile, pielea de elefant, cutele, rugozitatea, retasuri de suprafa, aderene mecanice, termice, chimice, exfolierea.

12

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

Inadmisibile

admisibile E-pies turnat incomplet. Fac parte defecte cum sunt: coluri rotunjite, pies incomplet,turnare incomplet, pies scurs, topire sau deformare la tratament termic, repriz, turnare ntrerupt, repriz pe inseria metalic. F-dimensiuni sau configuraii necorespunztoare. Contracie incorect calculat, contracie frnat, model deformat, greeal de montare a modelului, dezaxarea formei, deformare datorit eliminrii tensiunilor remanente. G-incluziuni i defecte de structur. incluziuni metalice, pictur rece, incluziuni de nisip,pete negre, puncte dure, licuaia

13

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

inadmisibile

admisibile

14

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma III FLUXUL TEHNOLOGIC DE TURNARE A ARMATURILOR LA SOCIETATEA ROMINSERV VALVES IAIFO

ELABORAREA OELURILOR CARBON WCB CONFORM ASTM A 216 /A 216M , GP 240 GH(1.0619) CONFORM SR EN 10213 -2 I A OELURILOR FERITICE LCB i LCC CONFORM ASTM A 352 /A352M IN CUPTOARE CU ARC I CAPTUEALA ACID Sunt oelurile cel mai des utilizate pentru turnarea de robinei i supape de siguran de exemplu: -oelul carbon ASTM A 216 WCB se folosete pentru robinei de serie dup norme Americane -oelul carbon GP 240 GH se folosete pentru robinei de serie dup norma European -oelurile feritice LCB i LCC se folosesc pentru turnarea supapelor de siguran Din staia de preparare a maestecului pentru formare ( S.P.A.F.), unde sunt buncrele cu nisip i bentonit cu ajutorul unor benzi transortoare nisipul impreun cu bentonita ajunge la un amestector cu role i pluguri care are o capacitate de 1 m3 ,i o productivitate de 5 m3/h . n paralel la staia de preperare a amestecului pentru miez (S.P.A.M.), cu ajutorul unui amestecator cu plug,capacitate 200 kg ,productivitate 1 to/h in funcie de numarul de piese turnate dar mai ales in fucie de dimensiunile armturilor se va alege una dintre mainile de executat miezuri: -main de mpucat miezuri-Cold-Box mpucare,intrire CO2 ,dotat cu amestector continuu cu nec de capacitate 1 ton/h, poate folosi liani:silicat de sodium, carbophen, productivitate 15-30 miezuri/h , -main de impucat miezuri Croning tip KAMAG metoda-Croning, material:nisip peliculizat pe baz de novolac ,capacitatea cilindrului 40 l, productivitate 8 miezuri /h -main de miezuit tip MC5 metodo Croning , material nisip peliculizat pe baz de novolac,capacitatea cilindrului 10 l ,productivitate 10 miezuri/h,

15

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma -main de miezuit tip-MC3 metodo Croning, material nisip peliculizat pe baza de Novolac, capacitate 10 l , productivitate 10 miezuri /h -main de miezuit cu aer comprimat productivitate-250 miezuri/h. Dup executarea miezurilor cestea vor fii introduse intr-un cuptor de uscat miezuri care are o suprafa de 8 m2 suprafa util i folosete gaz metan ca i combustibil. Dup care in funcie de dimensiunile armturilor care urmeaz a fii turnate se alege o linie de formare: - Linia formare -turnare AFA 30-2 , linie semiautomat, 84 rame, 25 rame in aria de turnare, 35 rame/h, dimensiuni rama 750630250, 2 maini de formare prin scuturare si presare tip FRPA30 -Linia formare -turnare KUNKEL WAGNER, linie automat, 142 rame, 21 rame in aria de turnare, 66 rame/h, dimensiuni ram 12001000400, 1 masin de formare prin presare - Linia formare turnare AFA 30-1 linie semiautomat, 98 rame, 32 rame in aria de turnare, 35 rame/h, dimensiuni ram 750630250, 2 maini de formare prin scuturare - Linia formare turnare GISAG, linie semiautomat, 90 rame, 26 rame in aria de turnare, 35 rame/h, dimensiuni ram 630x500x200, 2 maini de formare prin scuturare si presare

16

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

BAZ DE SARJARE

S.P.A.M.

S.P.A.F.

NCRCTUR

PREPARAREA AMESTECULUI

CUPTOR CU ARC ELECTRIC

EXECUIA MIEZURILOR

FORMARE

OAL DE TURNARE

TURNARE

ASAMBLARE

TUNEL DE RCIRE

DEZBATERE

CURTIRE

TIEREA RETELELOR DE TURNARE SI A MASELOTELOR

SABLARE USOAR

CURTIRE 17

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

SABLARE

REMANIERE

TRATAMENT TERMIC

CONTROL VIZUAL

CONTROL NEDISTRUCTIV

CONTROL PRIN ANALIZE FIZICE

DEPOZIT SEMIFABRICATE TURNATE

3.1 Analiza construciei piesei Caracteristicile piesei Reperul corp robinet din desen intr n componena robinetului industrial cu sertar pana destinat utilizarii la instalaiile de ap, gaz, extracii petroliere.

18

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Caracteristicile tehnice ale acestor tipuri de robinete: Presiune nominala 25 bar Diametru nominal 350 mm Presiuni maxime admisibile conform DIN 2401: Presinea nominala [bar] 25 -40...120 25 200 22 Temperatura [oC] 250 20 300 17 350 16 400 13

Grosimea minim de perete Este dependent de gabaritul,complexitatea configuraiei i greutatea piesei turnate,de natura metalului ce se toarn i de modul de formare. La turnarea pieselor mari din o el n forma de amestec, valoarea grosimii minime a pereilor piesei poate fi adaptat n funcie de un indice N:
N = ( 2 L + B + H ) / 3[ m]

L=lungimea piesei, [m]; B=latimea piesei, [m]; H=inaltimea piesei, [m]. Uniformitatea grosimilor de perete Prima din condiiile principale care asigur o construcie tehnologic a piesei turnate este grosimea de perete uniform sau schimbrile de grosime de perete ale piesei turnate. Este deosebit de importanat conditia ca ingrorile de pereti sa se plaseze n pies n mod progresiv(pe ct se poate de la prile subiri ctre cele groase pentru a asigura o solidificare dirijat a piesei turnate ceea ce va permite formarea retasurilor in maselota i nu n pies).

19

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Grosimile diferite de perei ale pieselor turnate n afara de retasuri i crpturi in nodurile termice,mai pot provoca tensiuni interne remanente care n final conduc la deformri sau chiar craparea piesei. Modificarea grosimii peretilor Cnd un perete trebuie s-i modifice grosimea din motive constructiv-funcionale trebuie s se evite n orice caz schimbrile brute de seciune,unghiurile ascuite sau razele mici de racordare,elemente responsabile penru producerea de tensiuni in timpul solidificrii piesei i de asemenea mai trziu n timpul utilizrii acesteia. Modificarile de sectiune ale peretelui piesei se execut dup anumite reguli: unghiurile ascuite i razele mici de racordare nu snt recomandate; o construcie corect const n a asigura un plan central de simetrie celor doi cea mai bun construcie este aceea care seciunea n ntregime pe o singur parte

pereti legati cu o raz de racordare de cel puin 25mm sau printr-o pant de 15 ; a peretelui mai subtire Intersecii de perei i nervure Interseciile de pereti i nervurile n timpul solidificrii pieselor turnate constituie zone mai calde dect restul piesei putnd produce retasuri,fisuri,tensiuni interne mari.Aceste zone mai calde denumite noduri termice trebuie s fie ct mai mici posibile,deziderat ce se poate obine numai printo construcie corect a piesei turnate.

Cavitile interioare Cavitile de la reperul nostru se vor obine cu ajutorul miezurilor. Condiia de baz pe care trebuie s o ndeplineasc miezul n afara profilrii gurii i a cavitii interioare a piesei turnate este de a putea fi uor evacuate la operaia de curire,dar acest lucru depinde de diametrul minim al miezului.

20

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma 3.2 Analiza aliajului COMPOZITIA CHIMICA Compozitia chimica a otelurilor elaborate este definita in cadrul urmatoarelor limite: C Marca WCB conform ASTM A216/A216 M Nota :1 - Pentru C = 0,24 % se admite Mn = 1,24 % . Pentru C = 0,23 % sau mai mic Mn = max. 1,28 % Compozitie [%] Mn 0.25 0.60 1.20 0.04 0.045 0.5 0 0.5 0 0.2 0 0,3 0 0.0 3 max. 1 .
1

max

Compozitie [%] Mn1 Sima Pmax Smax max x. . . .

Elemente reziduale max [%] Ni Cr Mo Cu V Total

Marca GP240GH (1.0619) conform SR EN 10213-2

C 0,18.0,2 3

Simax.

Pmax.

S1max.

0,60

0,50.1,20

0,030

0.020

Nota :1- Pentru piesele turnate cu o grosime determinata < 28 mm, se accepta un continut de S=0.03 %

Marca LCB conf

Compozitie [%] Si Mn1 P S 1.0 0.0 0.04

Elemente reziduale max [%] Ni Cr Mo Cu V Total 0.5 0.5 0.2 0.3 0.0 max.1

0.30 0.60

21

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma ASTM A352/A352M LCC conf ASTM 0.25 0.60 0 1.2 0 4 0.0 4 5 0.04 5 0 0.5 0 0 0.5 0 0 0.2 0 0 3 0.0 3

max.1

A352/A352M Nota:1 - Pentru fiecare reducere de 0,01 % sub continutul max. de C specificat, se admite o crestere de 0,04 % Mn peste max. specificat, max. Mn = 1,28 % pt. LCB si max. Mn = 1,40 % pt. LCC. Otelarul, inainte de a elabora arja trebuie s aib ca scop obinerea unei compoziii chimice cit mai apropiate de urmtoarea compozitie chimica: C=0,22%; elemente .rezid.= 1% MATERII PRIME SI MATERIALE Calitatea materialelor va fi n conformitate cu standardele n vigoare i Specificatia tehnica MET 06-11 REPARAREA SI SARJAREA CUPTORULUI Controlul i repararea cuptorului trebuie efectuate imediat dup evacuarea arjei. Rspunztor de controlul i repararea cuptorului este oelarul care a evacuat arja anterioar. Sarjarea cuptorului ncepe cu materialul de carburare. Pentru carburare se utilizez electrod mcinat n cantitate de 8 Kg/to. ncrctur metalic, respectiv coninutul de carbon dup topire trebuie s fie minim 0,45 %. Incrctura metalic se arjeaz n ben de arjare. Bena se ncarc cu ajutorul electromagnetului n urmtoarea ordine: la partea de jos a benei se aeaz materialul mrunt de ncrctur, dup care bucile grele, respectiv mari i dup aceea din nou buci mici, ca s se stabilizeze uor arcul electric la nceputul topirii. Mn=0,80%; Si=0,50%; Pmax.=0,03%; Smax.=0,03% Total

22

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma TOPIREA Topirea ncepe cu o tensiune medie, ca dup stabilizarea arcului electric s lucreze continuu cu tensiunea maxim. Inainte de terminarea topirii, bucile de oel rmase la marginea cuptorului se ajut s se topeasc micndu-le cu eava prin care se insufl oxigen. Aa se va ajunge i la arderea siliciului i la ridicarea temperaturii. Se arunc 12 - 15 Kg. de var sau piatr de var. Dup ce ncrctura metalic s-a topit complet se ia proba pentru analiza chimic. Se fac n paralel 2 probe din aceiai lingur pentru determinarea carbonului n aparatul SIDERMES i laborator, (Oelul pentru prob se calmeaz cu srm de aluminiu). La laborator se va face analiza chimic complet. In cazul c analiza rapid (aparat SIDERMES) aratC>0,45 % trebuie nclzit baia pn la minim 1610 0C (apare zgur solid). Se msoar temperatura i dac ea este satisfctoare i totul este pregtit pentru turnare, se ncepe oxidarea. DEZOXIDAREA Oxidarea se blocheaz cu 1 Kg. de aluminiu/ton lichid (aluminiu tehnic primar dezoxidat). n acest timp trebuie s soseasc analiz chimic de la laborator. Aceast analiz este foarte important, de ea depinz`nd destinaia bii. EVACUAREA Pe baza analizei obinute, eventualele corecii la mangan se vor face adugind FeMn calcinat pe rama cuptorului. Dup ce s-a turnat o treime din baie, dezoxidarea final se termin cu aluminiul sub form de inele n cantitate de 1 - 1,5 Kg./ton lichid, prinse pe o bar de oel care se imerseaz. Dac pe lng aluminiu, ca mijloc de dezoxidare puternic se folosete CaSi, atunci se adaug 1 Kg. Al/ton (aluminiu tehnic primar dezoxidat) i 1,5 Kg. CaSi/ton. In lipsa CaSi se poate folosi CaC 2 , 1 Kg/ton inndu-se cont la calculul carburrii (crete

23

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma C cu 0,02 % la fiecare Kilogram de CaC 2/to). Oalele vor fi nclzite la rou (minimum 7000C). Timpul total pentru elaborarea unei arje nu trebuie s depeasc 2 ore n cazul unei bune conduceri a procesului. Consumul total mediu de energie electric trebuie s fie sub 550 KWh/t n timpul unui schimb. Proba final se va turna la jumtatea oalei mari, totodat se va turna ultima pastil pentru analiza rapid. Punctele de control pentru aprecierea calitativ a procesului de elaborare a bii 1. Carburarea min. 0,45 % C (analiza dup topire) 2. Degazarea min. 0,30 % C ars; Si= 0 %; Temp. min.= 1610 0C nainte de oxidarea cu oxigen. 3. Oalele mari de turnare vor fi nclzite la rou (7000C). 4. Temperatura oelului n oala mic nainte de de turnare minim 1550 0C, n funcie de reper. 5. Aluminiul la proba final trebuie s fie de la 0,045% min.pn la 0,085 % max. 6. Durata de la terminarea oxidrii pn la evacuarea n oala mare este de max. 45 minute. 7. Durata de la terminarea evacurii n oala mare pin la stativul de turnare va fi de max. 5 minute. 8. Durata turnrii de la stativul de turnare n forme cu ajutorul oalelor mici va fi de max. 20 min. La laborator se va face analiza chimic complet. In cazul c analiza rapid (aparat GDS 400A ) aratC>0,45 % trebuie nclzit baia pn la minim 1610 0C (apare zgur solid). Se msoar temperatura i dac ea este satisfctoare i totul este pregtit pentru turnare, se ncepe oxidarea. Spectrometrul GDS 400A: metoda de analiz const n msurarea lungimii de und i a intensitii luminii emis de atomii elementelor

24

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma chimice, care intr n compoziia metalului de analizat, atunci cnd acetia pierd energia de excitare. Metoda de analiz permite determinarea simultan a concentratiei procentuale pentru 24 elemente chimice din care, aparatul este setat s tipreasc pe Buletinul de analiz, 12 elemente chimice care caracterizez marca de metal supus analizei i care influeneaz caracteristicile mecanice ale sarjei. Fiind o metod de analiz rapid ( max. 5 minute de la prelevarea probelor pn la emiterea Buletinului de analiz ), Oxidarea se efectueaz insuflnd oxigen la presiune maxim prin evi de oel. Oxidarea se conduce pn la C max.=0,15 % (indicaie: se oprete fumul rou i apare o flacr luminoas clar). Se oprete insuflarea oxigenului. Se ia prob rapid (GDS 400A) i proba pentru laborator. Dac proba rapid GDS 400A arat coninutul de C destul de mic (0,15 %) se poate termina oxidarea i se poate trece la urmtoarea faz. Dac concentraia de carbon nu a fost bine apreciat se continu oxidarea, fr s se atepte analiza de la laborator, pe baza rezultatului obinut la proba rapid. Oxidarea se blocheaz cu 1 Kg. de aluminiu/ton lichid (aluminiu tehnic primar dezoxidat). n acest timp trebuie s soseasc analiz chimic de la laborator. Aceast analiz este foarte important, de ea depinz`nd destinaia bii. Cerine obligatorii: Suma elementelor reziduale mai mic de 1 %. S < 0,03 % P < 0,03 % Probele finale pentru analiz chimic i ncercri mecanice vor fi turnate sub form de pan conform ASTM A703/A 703 M (vezi Anexa 1), n numr de 12 probe simple sau 6 duble. Fiecare arj poate fi prezentat de 3 ori ca arj nou la Laborator (1 tratament termic + 2 retratri). Numrul de arj pe proba se va face prin turnare sau n mod excepional prin poansonare. Probele vor fi prelucrate conform ASTM 370 (vezi Anexa 2). n cazul cnd Laboratorul constat c o arj nu corespunde se strng toate reperele din arja respectiv

25

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma i se retrateaz cu probele rmase. Probele defecte nu se iau n considerare i vor fi nlocuite. Dup ce sa oprit oxidarea i sa obinut acceptul laboratorului se trece la evacuarea arjei n oala de turnare. Din oala de ternare se va turna metalul lichid in forme. n funcie de marimea i grosimea peretelui armturii turnate acestea se vor lsa o anumit perioad de timp pentru solidificare in acest timp formele trec printrun tunel de rcire dotat cu aspiratoare pentru fum. Dup solidificarea piselor acestea ajung pe o mas vibratoare unde piesele se vor desprinde de ctre amestecul de formare (dezbatere). Se face o curire apieselor pentru a se putea indeprta reelelerde turnare i maselotele cu ajutorul unei flcri oxiacetilenice. Urmeaz o curire n zona de tiere a reelelor de turnare i a maselotelor curire carese realizeaza cu ajutorul flexurilor i a biaxurilor. Se trece la o curire pe ntreaga suprafa a piesei curarea se face cu ajutorul unei camera de sablat cu alice de oel Tip-vk-5,putere instalat55 kW,capacitate 1 tona , un ciclu= 30 min. Dac este necesar piesele care prezinta defecte i se pot remania ( fie prin ncrcare cu sudur sau alte procedee) se vor remania i dup caz vor fi repolizate sau supuse altor tipuri de curire. Dup remaniere pisele vor fi supuse unui tratament termic. Tratamentele termice se vor face ntr-un cuptor de tratament termic primar cu vatra mobila cu suprafata 12 m2, 180 m3/h consum specific de gaz, ciclu 20h Dup efectuarea tratamentului termic se trece la controlul piselor turnate. Deoarece la omologarea fiecrui reper se omologhez att tehnologia ct i dimensiunile reperului respectiv se va face doar control vizual 100 % iar toate celelalte tipuri de control se vor face prin sondaj in funcie de numrul de piese turnate sau specificaiile beneficiarului. Controlul vizual orice tip de investigare trebuie sa fie precedat de o examinare vizual a suprafeei. In timpul celui de-al doilea razboi mondial au aparut magnetoscopia si lichidele penetrante. Acestea s-au dezvoltat ca o extensie logica a celei mai vechi metode de control, controlul vizual. Procedeul este simplu, dar indispensabil, examinarea vizual presupune respectarea condiiilor de claritate satisfctoare a suprafetelor

26

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma materialelor, echipamentelor si sudurilor lund in considerare caracteristicile si proprietile acestora. Pentru rafinamentul i precizia controlului se folosesc diferite ustensile optice: endoscopul, lupe, lmpi etc. Sunt furnizate astfel o serie de indicii legate de aspectul metalului, inclinaii precum si alte aspecte legate de condiiile in care sudura a fost executat. Aceste indicii sunt utilizate la estimarea probabilitilor unor defecte interne. este cel care determin daca examinarea se face complet sau nu, fiind facute odata cu acesta si unele masurtori cum ar fi: dimensiunile defectelor de imbinare, grosimile recipientului sudat, dimensiunile cordonului sudat etc. Dar la omologare se face o serie controale nedistructive cum ar fii: -control dimensional -control cu pulberi magnetice -control cu ultrasunete -control cu lichide penetrante -control cu raze x Controlul nedistructiv consta in determinarea unor parametrii ai piesei controlate fara ca aceasta sa fie distrusa. Piesele turnate, sudate suntsupuse unor tratamente termice speciale pot sa prezinte defecte ascunse, interioare: goluri, fisuri, neomogenitati, care nedepistate pot duce la defectiuni in functionarea subansamblurilor sau mainilor din care fac parte sau pot cauza accidente. Controlul dimensional se face cu ajutorul: compas cu ceas comparator pentru grosimea de prete, ubler cu tija de adncime, rulet. Acest tip de control se va face de cte ori considera operatorul c este necesar. Controlul cu pulbere magnetic aceast metoda are la baz utilizarea unor pulberi magnetice pentru a pune in eviden campul magnetic de scapari din jurul defectelor. Starea magnetic a unei piese este determinat de prezena incluziunilor nemetalice. Determinarea defectelor se face prin depunerea pe suprafaa piesei controlate a unei suspensii de pulbere magnetic ( in ulei de transformator ) sau a unei pulberi uscate cu o granulatie de 0,03 0,06 mm. Prin compararea figurii geometrice formate de

27

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma pulberea magnetic cu figuri ale pieselor model se determina defectul interior existent in pies. Controlul cu ultrasunete sunt foarte avantajoase pentru controlul nedistructiv al metalelor, deoarece nu sunt vtamtoare, au i putere mare de ptrundere si se propag in linii drepte. Viteza de propagare a undelor sonore depinde de densitatea mediului si are valori de 330 m/s n aer, 1500 m/s in ap i 6000 de m/s in oel. Undele ultrasonice se comport dup legile cunoscute din optici de reflexie, refracie etc. i pot fi longitudinale sau transversale. Metodele de determinare a defectelor interioare bazate pe ultrasunete au la baz fenomene de reflexie ce apar la suprafaa de separaie pies-defect sau pe atenuarea suferit de ultrasunete trecnd prin medii diferite ( pies-defect ). Prezenta unui gol sau a unei neomogeniti in piesa controlat determin modificarea intens a ultrasunetelor pe distanta generator-receptor. Dac in piesa controlat nu exist defecte, intensitatea ultrasunetelor recepionate de receptor este egal cu cea indicat in cazul cnd s-a folosit o pies etalon. Cnd receptor indic o intensitate a ultrasunetelor mult mai atenuate, atunci piesa prezint defecte interioare. Controlul cu lichide penetrante dei metoda pare foarte simplu de pus in aplicare fiind sensibil la discontinuiti deschise, pentru control trebuie curat i pregtit suprafaa de examinare. Un lichid penetrant (fluorescent sau colorant) va ptrunde prin capilaritate defectele destupate. Metoda permite detectarea unor defecte mai mici ce pot genera ulterior posibile fisuri. Se pot pune de asemenea in eviden fisurile de oboseal si de coroziune. Aplicarea se poate face nainte de sudur (pentru efectuarea unui control al tuturor suprafeelor nainte de a fi sudate, imbrcate sau incrcate) i n timpul sudurii cnd particip la diminuarea defectelor ce stau la baza mbinrilor (lipsa de penetrare, fisuri). Controlul cu raze x, razele X se formeaz prin frnarea brusc a unui fascicul de electroni, care se deplaseaz cu vitez foarte mare, de la o surs. Controlul se bazeaz pe proprietatea radiaiilor X de a traversa corpurile solid.Procedeul permite descoperirea defectelor interioare, prin imprimarea lor pe o plac fotografic, film Roentgen sau ecran fluorescent. Dup developare, pe film apar: 28

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma o pat deschis, pentru incluziune; o pat ntunecat, pentru gol. Din cauza tensiunii ridicate, de 200250 kV, radiaiile X sunt nocive, de aceea aparatul se protejeaz cu o plac de plumb i se manevreaz de la distan. 3.3 Lista cu principalele dotari tehnice Nr. Descriere Buc. Capacitate 1 Cuptoare cu arc 5 tone 2 topitura Capacitate 3.5 tone,timp de elaborare 3-4 h,captuseala 1 acida,consum specific energie electrica 7501000kW/tona topitura Capacitate 1 tona,timp de elaborare 1.5-2 h,captuseala 2 acida,consum specific energie electrica 750 -1000kW/tona topitura Linie semiautomata, 84 rame, 25 rame in aria de turnare, 1 35 rame/h, dimensiuni rama 750630250, 2 masini de formare prin scuturare si presare tip FRPA30 Linie automata, 142 rame, 21 rame in aria de turnare, 66 1 rame/h, dimensiuni rama 12001000400, 1 masina de formare prin presare Linie semiautomata, 98 rame, 32 rame in aria de turnare, 1 35 rame/h, dimensiuni rama 750630250, 2 masini de formare prin scuturare Linie semiautomata, 90 rame, 26 rame in aria de turnare, 1 35 rame/h, dimensiuni rama 630x500x200, 2 masini de formare prin scuturare si presare Amestecator cu role si pluguri, capacitate 1 m3, productivitate 5 m3/h . Caracteristici 5tone,timp de elaborare

2h,captuseala

acida,consum specific energie electrica 750 kW/tona

Cuptoare cu inductie de 2 medie frecventa 3.5 tone

Cuptoare cu inductie de medie frecventa 1 tona Linia formare -turnare AFA 30-2 Linia formare -turnare KUNKEL WAGNER Linia formare turnare AFA 30-1 Linia formare turnare GISAG Amestecator preparare amestec de formare

29

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma 9 10 Amestecator cu nec Masa vibratoare Amestecator pentru 11 12 13 preparare amestec de miez Cuptor de uscat miezuri Masina de impusca miezuri-Cold-Box Masina de impuscat 14 miezuri Croning tip KAMAG 15 Masina de miezuit tip MC5 Masina de miezuit tipMC3 Masina de miezuit cu aer comprimat Camera de sablat cu alice de otel Bigrinda Sursa de sudura TIP-1000 Sursa de sudura pt.remaniere Sablaj cu band de cauciuc Sablaj cu band Cuptor de tratament 24 termic primar cu vatra mobila cu suprafata 12 m2 3.4 Fisa tehnologica 2 7 5 3 1 1 Foloseste gaz metan, 8 m2 suprafata activa Impuscare,intarire CO2 ,dotata cu amestecator continuu cu snec de capacitate 1 tona/h,: poate folosi lianti:silicat de sodium, carbophen, productivitate 15-30 miezuri/h . Metoda-Croning, material:nisip peliculizat pe baza de Novolac ,capacitatea cilindrului 40 l ,productivitate 8 miezuri /h METODA Croning , material nisip peliculizat pe baza de Novolac,capacitatea cilindrului 10 ,productivitate 10 miezuri /h METODA Croning, material nisip peliculizat pe baza de Novolac, capacitate 10 l , productivitate 10 miezuri /h Productivitate-250 miezuri/h Tip-vk-5,putere instalat55 kW,capacitate 1 tona , un ciclu= 30 min 1 1 Dotat cu plug,capacitate 200 kg ,productivitate 1 to/h

16 17 18 19 20 21 22 23

6 1 2 4 3 4 1 2

900 kg capacitate, 1.5 h un ciclu de sablat, 30 kW putere instalata 500 kg capacitate, 1 h un ciclu de sablare, 25 kW putere instalata 12 m2 suprafata vatra, 180 m3/h consum specific de gaz, ciclu 20h

30

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

Intreprinderea ROMINSERV VALVES IAIFO Sectia TURNATORIE Masa piesa bruta:62,8 kg Retea turnare:14,8 kg Pieasa finita:48 kg Temperatura de turnare: 1550o C Tratament termic:Recoacere de inmuiere

FISA TEHNOLOGICA

Nr.25

Fila 1

Prelucrare mecanica Data 10.06.2009 Produsul:Robinet cu sertar pana Denumirea piesei:CORP Robinet Nr desen 0023-00-001/04 Desen Poz.

Reper Nr.1 Bucati produs

Garnitura modelare si miez:-material ARSi 12,Adaos contractie 2% Procedeul de formare:mecanizat,AFU,vopsire forma:pudrat Procedeul de miezuire:manual,AMC,vopsire forma:pudrat Clasa de precizie a piesei: clasa 3 Gradul de complexitate:3 MATERIALUL Duritate (STAS) GH240GH (HB) 280-350 Sectiune (Profil)

A1 1 Valabil pentru seria de ..2000.BUCATI Intocmit Verificat Normat Tehnolog Numele Data si semnatura

Verificat norma

U.M. (Buc.) kg

Necesar pentru una bucata

Valoarea materialului

Pret unitar

Pe bucata

OPERATIA Nr. DENUMIREA OPERATIEI Crt

Atelierul

Masina

S Indic . D . V . tehn.

Buc. pr. simult an

Echipa

TIMP Ti mp (mi n.) Tb

normat

Des

Cat.

To

Tpi Total 18

FORMAREA Prelevat placa model din raft

Manual

31

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Asezat placa model pe masa masinii Fixat Suflat cu aer placa activa Asezat rama de turnare interioara Umplere cu amestec de formare Scuturat Presare amestec Razuire surplus de amestec Vibrat semiforma Indepartat semiforma interioara Transportare si depunere pe sol Asezat rama de formare superioara Fixat pe placa,reteaua de turnare Fixat picior si pilnie de turnare Umplere rama cu amestec de turnare Scuturare semiforma Presare amestec in rama Razuire surplus de amestec Vibrare si clemuire semiforma Indepartare semif si depunere pe sol Pudrarea cavitatilor semiformei MIEZUIRE Asezare cutie de miez pe masa Manual Manual Pneumat Manual Manual Pneumat Pneumat manual manual manual manual manual manual Manual Manual Vibrare Pneumat Manual Pneumat Manual Manual 4,5 1 0,2 5 0,5 1,5 7,2 5 0,8 5 Manual 0,2 16 18,8 0,5 1,2 5 4,5 1 0,2 5 0,5 1 2 5,2 5 1,2 5 3,5 2,5 6 65,8

16,75

16,25

23,85

32

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1 2 3 1 2 3 1 2 3 4 Strangere semicutie Introducere amestec de miez in semicutie Razuire surplus de amestec Introducere armatura Executare canale de contractie Vibrare cutie de miez Deschidere cutie de miez Demontare miez Inlaturare eventuale bavuri Asezare miez pe placa Introducere in cuptor Uscare Scoatere din cuptor Transportare,depozitare ASAMBLARE Prelevare miez Asezare miez in semiforma inferioara si superioara Balastat TURNARE Prelevat otel lichid Transportare la forma Umplere forma cu otel lichid DEZBATERE Deschidere forma Dezbatere Extragerea din forma a piesei turnate Dezbaterea miezului CURATIRE DEBAVURARE Indepartare retea de turnare Indepartare maselote Curatare suprafata piesa Polizare bavuri Manual Manual Manual Manual Manual Pneumat Manual Manual Manual Manual Manual Manual Manual Manual Manual Manual Manual Manual Manual Manual Manual Manula Manual Manual 1,6 1,6 0,1 5 0,1 0,2 0,2 5 0,3 0,1 0,2 5 0,1 0,1 5 5,2 5,2 0,2 0,5 0,7 0,7 1,2 3 2 1

5,8 55,65

42 45,85 6

51,85

119,3 Manual Manual Pneumatic Polizare 33

1 2 3 4

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma 5 6 Grunduire Depozitare Manual Manual

224,6

CAP IV STATISTICA DEFECTELOR DE TURNARE LA ROMINSERV VALVES IAIFO ZALU

Din datele intregistrate in formele primare de evidenta tehnologica ( fise de sarje, certificate de calitate, fise de control de calitate, sesizari si reclamatii ale beneficiarilor ) existente la LA ROMINSERV VALVES IAIFO ZALU in documentele de urmrire a produciei i a rebutului in turntorie in anul 2011 s-a realizat o baza de date care in esenta cuprinde elementele redate grafic : - Producia turnat reprezinta cantitatea de semifabricate ce se toarna pe parcursul unei luni calendaristice - Productia realizata reprezinta cantitatea de semifabricate ce se finalizeaza pe parcursul unei luni, aceasta cuprinde productia predata la magazie si productia rebutata in turnatorie si PM - Procent de rebut: cantitatea de rebut din turnatorie +PM/productia realizata Urmrirea produciei i a rebutului-oel A216 WCB, GP240 GH i OTC 20

34

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

Urmrirea producie i a rebutului-oel inox T15NiCr150

URMARIREA PRODUCTIEI SI A REBUTULUI -OTEL INOX T15NiCr180 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 Productie turnata (kg) Productie realizata (kg) Productie rebutata (kg) Ponderea rebutului (%) I 0 0 0 0 II 0 0 0 0 III 0 0 0 0 IV 2761,4 2761,4 0 0 V 137 137 0 0 VI 0 0 0 0 VII 91,5 91,5 0 0 VIII 190,7 190,7 0 0 IX 0 0 0 0 X 2447,6 2177,6 0 0 XI 0 270,4 0 0 XII 159 159 0 0 4 2 0 10 8 6

Urmrirea producie i a rebutului-oel carbon redus

URMARIREA PRODUCTIEI SI A REBUTULUI -OTEL CARBON REDUS 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 Productie turnata (kg) Productie realizata (kg) Productie rebutata (kg) Ponderea rebutului (%) I 0 0 0 0 II 1039 1039 0 0 III 0 0 0 0 IV 6000 6000 0 0 V 1500 1500 0 0 VI 0 0 0 0 VII 1198 1198 0 0 VIII 723 723 0 0 IX 0 0 0 0 X 2721 2721 0 0 XI 1110 1110 0 0 XII 470 470 0 0 2 0 6 4 10 8

35

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Urmrirea producie i a rebutului-oel A217C5

URMARIREA PRODUCTIEI SI A REBUTULUI -OTEL A 217 C5 2500 2000 1500 1000 500 0 Productie turnata (kg) Productie realizata (kg) Productie rebutata (kg) Ponderea rebutului (%) I 0 0 0 0 II 0 0 0 0 III 0 0 0 0 IV 320 320 0 0 V 2234 2234 0 0 VI 0 0 0 0 VII 869 869 0 0 VIII 214 214 0 0 IX 0 0 0 0 X 159,2 159,2 0 0 XI 0 0 0 0 XII 0 0 0 0 10 8 6 4 2 0

Urmrirea producie i a rebutului-oel inox T20 Cr 140

1400 1200 1000 800 600 400 200 0 Productie turnata (kg)

URMARIREA PRODUCTIEI SI A REBUTULUI -OTEL INOX T 20 Cr 140

100 80 60 40 20 0

I 525 558 33

II 674 654 20,4

III 0 0 0 0

IV 1153 1146,2 6,8 0,59326

V 321 321 0 0

VI 0 0 0 0

VII 214,4 200,8 13,6 6,77291

VIII 458,6 458,6 0 0

IX 0 0 0 0

X 0 0 0 0

XI 0 0 0 0

XII 0 6,1 0 0

Productie realizata (kg) Productie rebutata (kg)

Ponderea rebutului (%) 5,91398 3,11927

36

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Urmrirea producie i a rebutului-font cenuie

URMARIREA PRODUCTIEI SI A REBUTULUI -FONTA CENUSIE 100000 80000 60000 40000 20000 0 Productie turnata (kg) Productie rebutata (kg) I 25385 697,8 II 77257 1674,4 III 0 0 0 0 IV 58278,4 1494,4 V 43118 1000,2 VI 0 0 0 0 VII 56118,6 54669,8 1718,8 VIII 45184 44864 1060 IX 0 0 0 0 X XI XII 100 80 60 40 20 0

59777,8 44113,2

48241 26185,2 5404,7 46904 26197,6 5754,7 1298 286,6 0 0 2,76735 1,09399

Productie realizata (kg) 24697,2 75512,6 Ponderea rebutului (%) 2,82542 2,21738

2,56425 2,31968

3,14397 2,3627

Urmrirea producie i a rebutului-font cu grafit nodular

URMARIREA PRODUCTIEI SI A REBUTULUI -FONTA CU GRAFIT NODULAR 400/15

3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 Productie turnata (kg) Productie rebutata (kg) Ponderea rebutului (%) I 748,28 0 0 II 0 0 0 0 III 0 0 0 0 IV V VI 0 0 0 0 VII 939,5 939,49 0 0 VIII 319,2 319,2 0 0 IX 0 0 0 0 X XI XII

100 80 60 40 20 0

3158,52 1763,35 3158,52 1763,35 386,6 12,2399 0 0

2459,92 2159,17 1578,86 2459,92 2159,17 1578,86 0 0 0 0 0 0

Productie realizata (kg) 748,28

Din analiza datelor rezulta ca dezvoltarea proceselor industriale la societatea LA ROMINSERV VALVES IAIFO ZALU duce inerent la aparitia defectelor la armaturile industriale. Aceasta impune o analiza a tipologiei defectelor pentru stabilirea

37

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma cauzelor care au determinat aparitia lor si fixarea modalitatilor de evitare a defectelor in productia curenta pentru imbunatatirea gradului de eficienta a procesului industrial.

CAP.V ANALIZA TIPOLOGIEI DEFECTELOR 5.1 Tipologia defectelor de turnare Dup cum se observ i n tabelul de mai jos tipologia defectelor in cadrul seciei de turnare de la SC. Rominserv Valves Iaifo Zalu este destul de vast Analiza a fost facut pe durata unei luni pe toate reperele turnate din oelurile: A 216, GP 240 i OTC.

n luna octombrie n secia turntorie au fost raportate un total de 6 piese cu defecte de turnare crora li sau ntogmit un raport de neconformitate unde s-a specificat defectul, numrul de buci si masa net a acestora. Au fost 6 repere i anume:-Corp robinet-

38

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma RSP-Pn40-Dn40 o bucat, tipul defectului G122 conform STAS 782-79 ( Incluziuni de zgur sau fondani, nsoide de sufluri) Defectul poate fi caracterizat ca fiind un gol deschis sau nchis n corpul piesei turnate umplut total sau parial cu zgur.

Posibile cauze a acestui tip de defect sunt: nendeprtarea corect a zgurei din oalele cu turnarea prin cioc, detaarea de material refractar din cptueala oalei, reea de turnare incorect. - Sfer robinet RSO-Pn16-Dn80, 6 buci, tipul defectului G122 total kg 33 -Corp robinet RSP-Pn40-Dn100, o bucat, tipul defectului B211 (Retasur exterioar),total kg 42,5 Defectul poate fi caracterizat ca fiind un gol deschis n corpul piesei turnate cu suprafaa rugoas sau macrocristalin, de obicei oxidat, care se formeaz n piesa turnat sub influena contraciei n timpul solidificrii . uneori retasura apare ca o adncitur pe suprafaa piesei turnate

39

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

Principalele cauze pentru producerea acestui tip de defect sunt: contracia mare a aliajului n perioada de solidificare, temperatur ridicat la turnare metalului, construcia necorespunztoare a piesei, maselotaj incorect aplicat i reele de turnare greit dimensionate i aplicate total kg 31 Corp robinet RSP-Pn40-Dn50, 2 buci tipul defectului B121 (Sufluri superficiale) total kg 38 Suflurile se caracterizeaz printrun gol deschis sau nchis n corpul piesei turnate, care n majoritatea cazurilor are form rotunjit (sferic sau alungit) i suprafeele netede, curate de culoare argintie, rare ori sunt oxidate sau prezint culori de revenire. Apar izolat sau n grup. Corp robinet RSP-Pn40-Dn80, o bucat tipul defectului G122

40

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Cauzele care favorizeaz apariia suflurilor sunt: includere de hidrogen n metalul lichid n timpul topirii, dezoxidare insuficient a metalelor in timpul elaborrii, antrenarea aerului la turnare datorit reelei de alimentare incorect, umiditate exagerat a amestecurilor de formare crude sau reparaii incorecte, carbonai n amestecurile de formare, supori de miez murdari

5.2 Remedierea defectelor de turnare Din punct de vedere al efectului pe care-l au asupra pieselor turnate, defectele se pot mpri in patru grupe principale indicate n tabelul 5.1 n care snt date de asemenea i metodele generale de remediere Tab 5.1 Metode de remaniere Denumirea defectului I. Defecte su-perficiale Metoda de remediere Vopsire, chituire, metalizare i II. Defecte de neetaneitate III. Defecte importante sudare temuire,impregnare aplicare de dopuri i sudur Sudare ncrcare prin

suprapunere aplicare de dopuri IV. Defecte i buce, metalizare de Tratament termic

structur Defectele superficiale , care au importan numai din punct de vedere al aspectului, se remediaz de cele mai multe ori prin chituire urmat de vopsire.

41

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma n tabelul 5.2 sunt indicate o serie de reete pentru chituiri. Prima reet se folosete pentru chituirea pieselor din font cenuie, a doua i a treia pentru piese care lucreaz la temperaturi ridicate, iar a patra i a cincea pentru piese care se supun unui tratament de suprafa.

Tab5.2 Compoziii de chit Compoziia Ardezie mcinat Argil mcinat Borax Clorur de amoniu Cear Sticl solubil Grafit Achii de oel pisate Achii de font pisate Peroxid de mangan Clorur de sodiu Sulf Acid acetic Ciment Ap Coninutul, n % de greutate 1 2 3 4 10 18 9 45 18 2,5 81 1 2,5 13 3 95 2 44 6 11 22 11 6 5 20 75 5 -

Metelizarea se aplic in cazul remedierii defectelor acelor piese care in timpul funcionrii nu sunt supuse la solicitri mecanice mari. Se admite repararea prin metalizare a gurilor care in seciunea transversal au d 12 mm i o adncime h= 0,5.....0,7d, distana de la margine trebuie s fie cel puin 2,5 mm.

42

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Metalizarea pieselor din font i oel se face cu srm de oel avnd diametrul de 1,0-1,5 mm, iar a metalelor neferoase ,cu srm de zinc de ori ce calitate , uneori zincul se folosete i la metalizarea pieselor din font Impregnarea se folosete pentru remedierea defectului de rarefiere (microretasuri),constatat cu ocazia ncercrii pieselor la presiune (hidraulic sau pneumatic) . Procedeul const n refularea n piesele turnate a unor substane care se ntresc n zonele de rarefiere a metalului etannd piesa. La piesele turnate din metale feroase care au un grad de rarefiere scazut este suficient o simpl impregnare cu ap, care rmne n porii piesei cteva ore. n cazul microretasurilor mai pronunate se utilizeaza impregnarea cu o soluie apoas de 10% sticl solubilsau cu o soluie apoas de 4-5 % clorur de amoniu. Sudarea reprezint principala metod de remaniere a majoritii defectelor de turnare. Pentru ca operaia de sudare s se efectueze corect, trebuie ca zona de reparat s fie supus n prealabil unei operaii de pregtire,care const n curirea de nisip, de zgur i alte incluziuni, prin dltuire pna cnd matalul de baz rmne curat i sntos Sudarea pieselor din oel se efectueaz numai electric cu electrozi metalici nvelii (STAS 1125-69) avnd diametre variabile,n funcie de grosimea pereilor piesei Sudarea pieselor din oeluri aliate cu diverse elemente se efectueaz cu electrozi aliai corespunztor. nainte de sudare, piesele din oel se nclzesc la 200-350 C . Dup sudarea pieselor se vor supune unuei recoaceri de detensionare la 600-680 C.

43

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

CAP VI CONCLUZII

6.1 Concluzii rezultate din analiza de la Rominserv Valves Iaifo Zalu Prevenirea defectelor de turnare trebuie s fie o preocupare permanent att pentru factorii de conducere i decizie, ct i pentru fiecare participant la procesul de producie. Pentru aceasta, nc din faza de elaborare a tehnologiei de fabricaie, trebuie anticipate posibilele defecte i cauzele generatoare, astfel nct s prevenim apariia factorilor favorizani. n acest scop se impune: - proiectarea corecta a tehnologiei pieselor turnate - pregatirea corecta a tehnologiei procesului de fabricatie - o disciplina tehnologica severa; controlul interoperational - analiza metodica a defectelor pieselor turnate De asemenea, este necesar sa se tina seama si de starea utilajului de productie si a dispozitivelor de formare care trebuie sa asigure o desfasurare corecta a procesului de fabricatie. Stabilitatea proceselor elementare ale complexului de fabricatie se asigura prin crearea unei documentatii ample, constituite din fise si instructiuni tehnologice, precum si din norme tehnice de lucru. 6.2 Contribuii personale: flux tehnologic statistica defectelor pe anul 2011 anliza defectelor incadrarea defectelor conform literaturii de specialitate analize de laborator structura 44

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma foto chimica nedestructiva

45