Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

Introducere

Calitatea pieselor depinde de un numar foarte mare de factori, cum sunt: calitatea materialelor de formare,modul lor de preparare, calitatea formarii, precizia dimensionala a garniturilor de model, a formelor metalice sau matritelor, calitatea si intretinerea utilajului de formare,modul de asamblare pentru turnare,modul de elborare a materialului metalic, compozitia si temperatura de prelucrare, conducerea proceselor de incalzire, topire, solidificare sau racire, viteza de umplere a formei - in cazul produselor turnate sau viteza de executie a altor tipuri de prelucrari, curatirea pieselor sau finisarea lor. O deficienta la oricare din acesti factori sau la mai multi din ei,duce la aparitia unor piese care nu indeplinesc una sau mai multe din conditiile de livrare. Desi conventionala, prin notiunea de defect a piesei, se intelege orice abatere de la forma, dimensiuni, masa, aspect exterior, compactitate, structura, compozitie chimica sau proprietati mecanice si fizice prescrise in standardele respective, normative tehnice sau conditii tehnice contractuale.In functie de standardele respective, normative tehnice sau conditiile tehnice contractuale aceasi discontinuitate a piesei turnate poate fi in unele cazuri admisibila sau remaniabila, iar in alte cazuri poate fi considerata un defect inadmisibil.

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma I Studiu privind defectele care apar la piesele turnate Prezentul standard stabilete clasificarea i terminologia defectelor pieselor turnate de toate categoriile din aliaje feroase i neferoase. Terminologia stabilit n prezentul standard se aplic n toate documentaiile tehnice, publicaiile tehnice,crile i monografiile cu caracter tehnic. n alte cazuri,folosirea acestei terminologii are caracter de recomandare. Prin defect al piesei turnate se inelege orice abatere de la form, dimensiune, mas, aspect exterior, compactitate, structur, compoziie chimic sau proprietai mecanice i fizice prescrise in standardele respective sau alte documente tehnice normative. Defectele pieselor turnate pot s apar la exteriorul sau interiorul acestora. Defectele exterioare care apar pe piesele turnate se determin cu ochiul liber sau cu ajutorul mijloacelor de control. Defectele interioare care apar in piesele turnate se pun in eviden dup prelucrarea mecanic sau prin metode de control nedistructiv. Noiunea de defect al piesei turnate este convenionala. n funcie de destinaie, n standardele sau n alte documente tehnice de produs, aceeai abatere poate fi considerat sau nu ca defect inadmisibil, alte ori un defect admisibil sau remediabil prin tehnologia stabilit de ctre productor, asigurnd calitatea si funcionalitatea piesei turnate. n standard, pentru fiecare tip de defect s-a stabilit termenul ce trebuie s fie utilizat, folosirea sinonimelor nu este admis. Simbolizare Defectele pieselor turnate se simbolizeaz printr-o liter urmat de un numr compus din trei cifre. Litera indic prescurtat categoria de baz n care se include defectul, prima cifr arat grupa, a doua cifr indic subgrupa iar a treia cifr este specific fiecrui defect n parte. Simbolizarea defectelor este aceeai pentru toate tipurile de piese turnate, din aliaje feroase sau neferoase, indiferent de metoda tehnologic de turnare. Exemplu de simbolizare : A 111

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma CLASIFICAREA DEFECTELOR Sistemul folosit pentru clasificarea defectelor turnate se bazeaz pe descrierea fizic a fiecrui defect. Acest sistem pentru identificarea defectului fie prin observare direct a piesei cu defect, fie printr-o descriere precis a defectului,folosind numai criteriile formei,aspectului, localizrii i dimensiunilor acestuia. Defectele pieselor turnate se mpart, din punct de vedere a morfologiei defectelor, n urmatoarele opt categorii de baz : A- Escrescene metalice B- Goluri C- Discontinuitai- crpturi D- Defecte de suprafa E- Pies turnat incomplect F- Dimensiuni sau configuratii necorespunzatoare G- Incluziuni i defecte de structur H- Compoziie chimic, prorieti fizice i mecanice necorespunztoare n cadrul fiecrei categorii, defectele se submpart n grupe i subgrupe, cu nominalizarea fiecrui defect n parte. Clasificarea defectelor pieselor turnate Categori a A A 100 A 110 Grupa Subgrup Simbolizarea Denumirea

a defectului defectului EXCRESCENE METELICE Bravuri Bravuri fr modificarea principalelor dimensiuni ale piesei turnate A 111 Bravur in planul de separaie A 112 Bravur n col Bravuri care modific principalele dimensiuni ale piesei turnate

A 120

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma A 121 Bravur gros n planul de separaie A 122 Bravur groas cauzat de cedarea formei inferioare A 123 Bravur tip pnz Umflturi Umfltri cu suprafa neted A 211 Umfltur interioar sau exterioar A 212 Eroziune A 213 Umfltur cauzat de asamblarea gresit a formelor si miezurilor Umflturi cu suprafat rugoas A 221 Umfltur cauzat de caderea formei A 222 Umfltur cauzat de deplasarea unei prti de form dau de miez A 223 Umfltur cauzat de detaarea unor bucai de amestec de formare A 224 Umfltur cauzat de ruperea colului formei A 225 Umfltur cauzat de ruperea formei A 226 Umfltur cauzat de ruperea miezului Cruste Cruste de suprafa, rugoase A 311 Crust de suprafa A 312 Crust de eroziune A 313 Crust de vopsea A 314 Crust de col A 315 Crust subire Creast Excrescen metalica avnd form de creast A 411 Creast A 412 Reea de creste Alte excrescene metalice Mici excrescene metalice cu suprafee netede A 511 Picatur GOLURI Sufluri Goluri in interiorul peretelui piesei B 111 Sufluri B 112 Sufluri n apropierea inseriilor metalice B 113 Sufluri n apropierea incluziunilor de zgur Sufluri de suprafa B 121 Sufluri superficiale B 122 Sufluri de col B 123 Sit

A 200 A 210

A 220

A 300 A 310

A 400 A 410 A 500 A 510 B B 100 B 110

B 120

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma B 200 B 210 Retasuri Retasuri deschise B 211 Retasur ezterioar B 212 Retasur de col B 213 Retasur de miez Retasuri nchise B 221 Retasu interioar B 222 Retsur axial B 223 Retasuri disperaste B 224 Microretasuri DISCONTINUITI - CRPTURI Ruptri mecanice Ruptur la rece (normal) C 111 Ruptrur la rece Ruptur la cald ( cu oxidare) C 121 Ruptur la cald Crpturi Crpturi la rece ( cu suprafee neoxidate) C 211 Crptur la rece Crpturi la cald ( cu suprafee oxidate) C 221 Crptur la cald C 222 Crptur la tratament termic Crpturi la limitele gruntilor C 231 Crptur istoas C 322 Crptur intercristalin DEFECTE DE SUPRAFA Denivelri mici pe suprafaa piesei turnate Cute C 111 Riduri C 112 Piele de elefant C 113 Cute C 114 Urme de curgere Rugozitate necorespunztoare D 121 Rugozitate D 122 Rugozitate grosolan Striuri pe suprafaa piesei turnate D 131 Striuri D 132 Cozi de oarece D 133 Carie D 134 Fagure D 135 Lipitur Goluri de suprafa D 141 Retasur de suprafa D 142 Incluziuni de zgur deschise

B 220

C C 100 C 110 C 120 C 200 C 210 C 220

C 230 D D 100 D 110

D 120 D 130

D 140

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma D 200 D 210 Denivelri importante de suprafa Caviti de suprafa D 211 Cavitate de suprafa cauzat de deplasarea unei buci din form Aderene de nisip D 221 Aderen chimic D 222 Adern termic D 223 Aderen mecanic Aderene de oxizi la tratamentul termic D 231 Arsur D 232 Aderene de mineru D 233 Exfoliere PIES INCOMPLET TURNAT Piese incomplete, fr ruptur Variaii mici fa de forma modelului E 111 Coluri rotunjite E 112 Suprafee i margini deformate Variaii importante fa de forma modelului E 121 Pies incomplet cauzat de solidificare E 122 Pies incomplet cauzat de turnare incomplet E 123 Pies incomplet cauzat de scurgerea metalului din form E 124 Pies incomplet cauzat de alicare excesiv E 125 Pies incomplet cauzat de topirea sau deformarea aliajului E 200 Piese incomplete cu ruptur E 210 Pies turnat rupt E 211 Pies incomplet cu ruptur total la rece E 212 Pies incomplet cu ruptur total la cald E 220 Pies turnat tirbit E 221 Pies turnat cu tirbitur E 300 Reprize E 310 Repriz n plan vertical E 311 Repriz parial sau total E 320 Repriz n plan orizontal E 321 Repriz cauzat de turnarea intrerupt E 330 Repriz n jurul inseriilor metalice E 331 Repriz incomplet pe inserie metalic DIMENSIUNI SAU CONFIGURAIE NECORESPUNZTOARE F 100 Dimensiuni necorespunztoare F 110 Toate dimensiunile piesei sunt necorespunztoare 6

D 220

D 230

E E 100 E 110 E 120

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma F 111 Dimensiuni incorecte cauzate de contracie greit F 120 prevazut Unele dimensiuni ale piesei turnate sunt necorespunztoare F 121 Unele dimensiuni necorespunztoare cauzate de contraciafrnat F 122 Unele dimensiuni necorespunztoare cauzate de contracia neuniform F 123 Unele dimensiuni necorespunztoare cauzate de extragerea greit a modelului din form F 124 Unele dimensiuni necorespunztoare cauzate de dilatarea formei n timpul uscrii F 125 Unele dimensiuni necorespunztoare cauzate de deformarea modelului n timpul ndesrii F 200 F 210 amestecului Configuraie necorespunzatoare Configuraie necorespunzatoare n ansamblu F 211 Configuraie necorespunzatoare cauzat de model F 212 Configuraie necorespunzatoare cauzat de F 220 montarea greit a modelului Dezaxarea F 221 Dezaxarea piesei n planul de separaie, cauzat de form F 222 Dezaxarea piesei n planul de separaie, cauzat F 230 de miez Deformri ale geometriei piesei F 231 Deformri ale geometriei, cauzate de model F 232 Deformri ale geometriei, cauzate de form F 233 Deformri ale geometriei, cauzate de contracie F 234 Deformri ale geometriei, cauzate de detensionare INCLUZIUNI I DEFECTE DE STRUCTUR Incluziuni Incluziuni metalice G 111 Incluziune metelic G 112 Pictur rece G 113 Pictur de eutectic Incluziuni nemetalice de zgur, fondani 7

G G 100 G 110

G 120

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma G 121 Incluziuni de zgur sau fondani G 122 Incluziuni de zgur sau fondani, nsoide de G 130 G 140 reacie G 141 Pete negre G 142 Incluziuni de oxizi sau pelicule de oxizi G 143 Incluziuni de grafit lucios G144 Puncte dure Defecte de structur Structuri anormale la fonta cu grafit lamelar i fonta cu grafit nodular Albire total sau parial Albire far zon de tranzit Albire invers Nodulizare incomplet Perlitizare incomplet Structuri anormale la fonta maleabil G 221 Grafit eutectic G 222 Inel perlitic G 223 Zon dur Repartizare anormal a grafitului G 231 Cuiburi de grafit primar G 232 Separri de grfit sub form de cuiburi G 233 Concentrri de separri de grafit Separarea a doi componeni de compoziie G 211 G 212 G 213 G 214 G 215 G 220 sufluri Incluziuni nemetalice de amestec de formare G 131 Incluziuni de nisip G 132 Incluziuni de vopsea Incluziuni nemetalice de oxizi i produse de

G 200 G 210 la

G 230

G 240 diferit

G 241 Licuaie G 250 Mrime necorespunztoare a gruntelui G 251 Grunte necorespunztor dimensional COMPOZIIE CHIMIC, PROPRIETI MECANICE I FIZICE H 100 H 110 NECORESPUNZTOARE Compoziie chimic necorespunzatoare Coninutul necorespunztor al unor elemente H 111 Coninutul necorespunztor al unui element H 112 Coninutul necorespunztor al mai multor elemente H 120 Segregaii 8

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma H 121 Segregaie normal H 122 Segregaie invers Proprieti mecanice necorespunztoare Proprieti mecanice necorespunztoare la brut turnate H 211 Abateri ale proprietilor mecanice la piesele brut H 220 piesele turnate dup tratamentul termic H 221 Abateri ale proprietilor mecanice dup H 300 H 310 H 320 H 330 Tratamentul termic Proprieti fizice necorespunztoare Proprieti magnetice necorespunztoare Proprieti electrice necorespunztoare Proprieti de conductibilitate termic necorespunztoare turnate Proprieti mecanice necorespunztoare la

H 200 H 210 piesele

1.Defecte cauzate de fenomenul de contractie

In decursul racirii metalelor si aliajelor acestea sufera fenomenul de contractie .Acest fenomen se manifesta atat in stare solida cat si in stare lichida a metalelor .In general contractia totala a unui metal sau aliaj CT aflat in stare lichida si supus racirii pana la atingerea temperaturii mediului ambiant ,se compune din : CT=CL+CLS+CSCF In care : CL -este contractia in stare lichida in decursul scaderii temperaturii de la temperatura de turnare T, la temperatura de topire T top.

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma CLS - la trecerea din stare lochida in stare solida ; CS contractia in stare solida la scaderea temperaturii de la temperatura de Tsol la temperatura mediului ambiant To ; CF -contractia(dilatarea) rezultata in decursul transformarilor de faza produse in stare solida. Dintre termenii din membrul 2 al reactiei o valoare insemnata o are CLS. Principalele efecte rezultand din existenta fenomenului de contractie si care pot provoca aparitia tensiunilor interne , aparitia crapaturilor ,aparitia deformatiilor .

1.1. Formarea retasurilor si microretasurilor. Retasura sau globul de contractie se produce ca urmare a contractiei metalului sau aliajului la trecerea din stare lichida in stare solida .Daca intr-un vas tronconic cu baza mare sus se suprapune racirii o cantitate oarecare de metal lichid , in urma procesului de solidificare , ca urmare a faptului ca volumul solidului rezultat este mai mic decat al lichidului din care a provenit se formeaza in partea de sus un gol de contractie denumit retasura.Volumul retasurii este cu atat mai mare cu cat coeficientul de contractie la solidificare al metalului respectiv este mai mare .O altfel de solidificare , avand ca rezultat formarea unei retasuri in parea superioara a pisei turnate se numeste solidificare dirijata .Daca se considera solidificarea unui cantitati de lichid intr-un vas cilindric,din aceleasi motive ,solidificarea va avea ca reprezentant formarea unei retasuri in partea centrala a piesei cu opozitie axiala se numeste solidificarea simultana.

10

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

Solidificarea lichidului intr-un vas de forma tronconica cu baza mare jos duce la formarea a doua retasuri : una principala in partea centrala si o alta secundara in partea centrala a piesei .Formara retasurilor in timpul solidificarii dirijate este dorit deoarece ele pot fi transferate in afara corpului presei. Golurile de contractie apar in acele piese care preznita fie grosime uniforma a peretilor fie grosimi variabile care impiedica solidificarea dirijata de exemplu portiune de piesa reprezentata in figura 2 neuniformitatilor grosimii peretilor se va solidifica cu goluri interioare deoarece exista zone in care acumulari de lichid L ce se vor solidifica mai tarziu decat restul piesei formand goluri de contractie R . 11

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Aglomerarile de metal inscrise in cercuri ce nu pot fi rostogolite in sus prin pereti piesei pana la partea superioara se numesc noduri termice Dealtfel , metoda cercurilor inscrise in alte portiuni ale peretilor piesei se folosesc pe scara larga de indentificare a nodurilor termice .In afara retasurilor concentrate la partea superioara sau in nodurile termice si a pozitie axiale golul de solidificare poate aparea si sub forma de microretasuri sau microporositati ca urmare a impiedicari patrunderi a metalului lichid intre dendritele orientate arbritrar (fig. 3).Aceste defecte produc o micsorare insemnata a proprietatilor mecanice si o pierdere a etanseitatii.Metalele pure si aliajele eutectice produc numai retasura concentrata.

In general retasurile se produc la toate aliajele de turnatorie .In cazul fontelor cenusii cu grafic lamelar , contractia la solidificare este partial sau total compensata de cresterea volumului fontei la grafitizare .Ca urmare, tendtina de formare a retasurilor concentrate sau microretasurilor este mica 1.2.Prevenirea formari defectelor datorate golurilor de contractie Mijloacele de prevenire a defectelor cauzate de golurile de contractie se impart in masuri tehnologice si masuri constructive.

12

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Masurile tehnologice constau din utilizarea meselor si a acceleratorilorr de racire. -Maselotele sunt rezervate de metal lichid dispuse sub forma unor prelungiri ale piesei,in scopul transferarii retasurii din corpul piesei in afara ei.Modul de actionare a maselotei este aratat in figura 4.

Fara existenta maselotei piesa ar fii prezentata dupa solidificarea retasura.1 prin solidificarea cu maselota,retasura este transferata in maselota,ocupand pozitia 2. Dupa dezbaterea piesei din forma,maselota se inlatura printr-un procedeu oarecare(taiere mecanica,termica). Maselotele amplasate deasupra piesei si care sunt cele mai folosite, se numesc maselote directe.In practica se utilizeaza insa si maselotele aflate in interiorul formelor in dreptul unor noduri termice. Zona de actiune a unei maselote se intinde numai pe o anumita distanta ;rezulta ca pentru o piesa de o anumita configuratie se prevad, de la caz la caz,una sau mai multe maselote.De exemplu,pentru piesa inelara din fig.4c s-au prevazut pentru maselote(M). Distanta dintre doua maselote vecine se stabileste pe baza constatarii ca o maselota isi exercita influenta sa pe o distanta egala cu 2 s ,in care s reprezinta grosimea peretelui piesei pe care este amplasata maselota.Tinand cont ca si capatul piesei contribuie la 13

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma solidificarea dirijata a piesei, exercitandu-si influenta pe o distanta de 2,5*s,rezulta ca o maselota se poate amplasa la o distanta de 2*s+2,5*s=4,5*s de la capatul piesei fig.5.

Amplasarea unui racitor exterior pe capatul piesei sporeste aceasta distanta cu circa 50 mm.Acceleratorii de racire denumiti si racitori sunt corpuri metalice care servesc la accelerarea racirii si solidificarii modului termic,inainte de solidificarea portiunilor invecinate.Racitorii sunt singurele mijloace care fac posilbila prevenirea formarii retasurilor in nodurile termice de la jonctiunea a doi pereti la colturile interioare ale pieselor.In practica se folosesc doua tipuri de racitori :interior si exterior. Racitorii interiori sunt corpuri metalice din aceiasi compozitie ca si metal care se toarna si se introduc in nodul termic pentru a provoca prin absorbtie de caldura solidificarea nodului,concomitent sau in inaintea peretilor subtiri invecinati fig.6.

14

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Racitorii interiori trebuie sa fie resorbiti in masa aliajului care se toarna topindu-se sau sudandu-se de acesta.Ei au diferite forme ca de exemplu :spirale de sarma,cuie,bare. Racitorii exteriori sunt placi metalice de fonta sau de otel care se incorporeaza in peretele formei in dreptul nodurilor termice fig.7.

Racitorii exteriori se pot folosii si in scopul accelerarii solidificarii unei anumite parti a piesei pentru asigurarea solidificarii dirijate sau pentru a mari zona de actiune a unei maselote. Prevenirea retasurilor din nordurile termice prin masuri contructive se realizeaza prin proiectarea judicioasa a piesei sau daca acest lucru nu s-a facut la timp, prin modificarea constructiva a piesei fara ca aceasta sa dauneze razistentei si functionarii ei. La alegerea metodei de rezolvare a nodurilor termice trebuie sa analizeze toate posibilitatile tehnologice sau constructive si sa le aleaga metoda optima.(fig.8)

15

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

Combaterea formarii microretasurilor se face prin exercitare unei presiuni asupra metalului in momentul solidificarii(turnarea sub presiune ,centrifugala).

1.3Aparitia tensiunilor interne. In cursul racirii in piesele turnate pot aparea 3 feluri de tensiuni :termice ,fizice si de contractie. Tensiunile termice se datoresc racirii neuniforme a pieselor.Peretii subtiri si partile mai indepartate ale punctului de intrare a metalului in forma se racesc mai repede si trece mai devreme din zona de temperaturi in care metalul este este plastic in zona de temperaturi in care deformarile sunt elastice.Rezulta ca la un anumit moment o parte a piesei se afla in stare plastica si cealalalta in stare elastica.Cand si a doua parte va atinge starea elastica ambele parti se vor contracta diferit,ceea ce face ca in ele sa apara tensiuni de intindere sau compresiune in functie de dimensiunile partii respective(in partile groase-tensiuni de intindere in partile subtiri-tensiuni de compresiune.Pentru exemplificare se considera o piesa turnata in forma de jug fig.9) cu doua bare si una groasa G unite la capete prin doua traverse rigide.T

16

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

In timpul racirii barele subtiri vor trece in stare elastica si contractandu-se se va

comprima bara groasa G aflata in stare plastica scurtand-o.Atunci cand si aceasta va trece in stare plastica ea va continua sa se contracte dar va fii impiedicata de barele laterale. Aceasta interactiune duce la aparitia in bara centrala a unor tensiuni de intindere,iar in barele laterale a unor tensiuni de compresiune. Tensiunile fizice apar ca urmare a faptului ca diferitele parti ale piesei nu trec in acelasi timp prin transformarile de faza.Dupa cum se stie transformarile de faza sunt insotite de modificari ale volumului specific ale constituientilor structurali.Tensiunile produse pot provoca distrugerea piesei, mai ales cand efectul lor se suprapune peste cel al tensiunilor termice. Tensiunile de contractie se datoresc impiedicarii contractiei prin rezistenta opusa ale forme sau miezului.Spre deosebire de celelalte categorii de tensiuni acestea au caracter temporar si dispar in momentul inlaturarii cauzei care provoaca franarea contractiei.Tensiunile de contractie sunt intotdeauna tensiunii de intindere,fapt care le face deosebit de periculoase mai ales ca la temperaturi ridicate rezistenta materialului este scazuta. 1.4Prevenire si combaterea tensiunilor intense.

17

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Tensiunile termice pot fii reduse printr-o serie de masuri cu caracter constructiv ca de exemplu evitarea unor diferite masuri intre grosimile peretilor piesei sau prin masuri tehnologice ca: -accelerarea racirii partilor groase cu ajutorul racitorilor -racirea foarte inceata a pieselor cu grosime uniforma,evitandu-se diferentele mari ale vitezei de racire intre centrul peretelui si suprafata. -eliberarea partilor groase de formare imediat dupa solidificarea lor etc. Tensiunile fizice se pot asigura asigurandu-se o racire a piesei incat punctele de transformare sa fie traversate cu viteza mai mica. Tensiunile de contractie se inlatura prin indepartarea cauzei care le-a produs:rezistenta opusa de forma sau miezuri ceea ce reclama o scadere a piesei din forma imediat dupa solidificare. Piesele turnate grele si de forma complicata prezinta inlaturarea tensiunii.Prin deformare o parte din tesiuni dispar prin relaxare. Daca insa relaxarea se face dupa intrarea in exploatare a piesei respective masina isi pierde din precizie putand fii neutilizabila.Pentru a se elimina tensiunile interne din piesele turnate se aplica frecvent tratamentul termic de recoacere de determinare.Adeseori piesele de otel turnat sufera de tensionare in timpul recoacerii de omogenizare sau de normalizare la care sunt aceste piese intotdeauna supuse,fie pentru imbunatatirea proprietatilor mecanice fie pentru usurarea prelucrarii de omogenizare sau de normalizare la care sunt aceste piese intotdeauna supuse,fie pentru imbunatatirea proprietatilor mecanice fie pentru usurarea prelucrarii ulterioare prin aschiere. 1.5. Aparitia deformatiilor Ca o consecinta a existentei tensiunilor interne piesa turnata se deformeaza,

functie de configuratia ei. Stiind ca tensiunile termice sunt de intindere in partile groase si de compresiune in partile subtiri, rezulta ca, partile groase ale piesei au tendinta, de a-si reduce lungimea, iar cele subtiri de a si-o mari. Cunoscand aceste lucruri se poate prevedea forta pe care o va capata piesa deformata. Astfel pentru o

18

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma grinda turnata cu sectiune in forma de T, deformatia ei depinde de dimensiunile sectiunii (fig 10 a si b). Cunoasterea modului de deformare permite realizarea unor piese care sa nu sufere deformatii (fig. 10. c).

Atunci cand nu este posibila obtinerea unei piese turnate nedeformabile, se poate prevedea executia unui model cu deformatie contrara celei pe care o va primi piesa turnata. 1.6. Aparitia crapaturilor Dupa temperatura la care se produc, crapaturile pieselor turnate pot fi crapaturi la rece sau la cald. -Crapaturi la rece , ce apar in piesele turnate la temperaturea ambianta sau la temperaturi joase , sub 500C- deci in domeniul elastic de temperatura- se datoresc faptului ca tensiunile de turnare- insumate, depasesc rezistenta de rupere a materialului. Ele sunt drepte, putin deschise, uneori abia perceptibile, au intindere mare, cu tendinta de a se propaga in continuare. Ruptura este intracristalina de culoare metalica deschisa sau usor colorata din cauza uni film de oxizi .

19

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Crapaturile la rece se produc fie la dezbatere ,fie ulterior la temperatura ambianta . -Crapaturile la cald se produc numai la racirea in forma , au un traseu intracristalin ,sunt mai largi,de intindere mica serpuite si fara tendinta de a se propaga in continuare ;ele sunt puternic colorate in negru ca urmare a unei oxidari puternice .Crapaturile la cald se produc la temperaturi inalte ,deci in domeniul plastic .Tensiunile care pot aparea in acest domeniu sunt tensiuni de contractie deci crapaturile la cald se datoresc acestor tensiuni.In cazul otelului peste aceste tensiuni se pot suprapune tensiuni fizice ,datorita contractiei de volum produsa la transformare .In fig.11.a.este aratat modul de producere a unor crapaturi datorita impidicarii contractiei piesei de catre forma . La racirea corpului piesei se produce contractia 1 care este impiedicata de catre peretele formei ce apasa asupra flansei 2 provocand aparitia unei crapaturi in zona de maxima solicitare . 3.Crapaturile la cald se produc mai mult in piesele de otel turnat si constitue alaturi de retasuri cel mai frecvent defect de turnare.

1.7Prevenirea aparitilor crapaturilor la cald. Crapaturile la cald pot fi prevenite prin masuri tehnologice si constructive .Dintre masurile tehnologice se pot enumera : -asigurarea unei compresibilitati aparte formei si miezului - folosirea racitorilor exteriori in locurile in care se prevede aparitia crapaturilor la cald, in scopul maririi rezistentei portiunii respective prin scaderea temperaturi ei . Dintre masurile constructive fac parte : -intarirea zonei periclitate cu nervuri de contractie fig.11b.sau ingroseri fig 12. -inlocuirea peretilor plani cu pereti curbi fig.13 20

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma - evitarea partilor iesite , amplasarea la distanta mare.

2. Defecte cauzate de fenomenul de segregare.

Fenomenul de segregare se poate manifesta atat la scara cristalelor cat si la scara peretilor piesei. Sefregarea minora consta in aparitia diferentelor de concentratie intr-un anumit element , in cazul unei faze in curs de solidificare .Dupa cum se cunoaste la temperatura t, (fig.14) faza separata are concentratia C1 la tempetatuta T2 , concentratie C2 si asa mai departe .Un cristal separat liber in masa lichidului va avea deci zona axiala mai bogata in component A , iar zona marginala mai bogata in component B.Prin procesul de difuzie ulterioara aceasta eterogenitate chimica se atenueaza intr-o anumita masura daca exista conditia favorabila mentinerii indelungate a temperaturii ridicate Fig.14.

21

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

Segregatia majora consta in existenta diferentei de concentratie echimica intre diferitele zone ale peretelui piesei turnate In cazul aliajelor fieroase , primele cristale in primul strat solidificat in contact cu peretele formei sunt mai sarace in elemente solubile :C,SI,P ca zona centrala a piesei .Se observa ca incluziunile de timpul suflurilor , oxizilor ,silicatilor din cauza punctului lor de topire scazut , segrega si se acumuleaza in zona centrala a pieselor si in special in zona invecinata retasurii. Se considera deasemenea ca fiind segregare majora eterogenitatea chimica rezultata din diferenta de densitate dintre primele cristale separate si lichid , duce la punerea acestor cristale in zonele inferioare ale pieselor Reprezentarea neuniforma a componentilor aliajelor in piesele turnate ca urmare a procesului de segregare , exercita o influenta defavorabila asupra proprietatilor fizice , chimice si mecanice ale acestora .Fenomenul de segregare pote si combatut printr-o serie de masuri privind compozitia aliajului turnat si tehnologia de turnare Eterogenitatea chimica rezultata in urma fenomenului de segregare se poate inlatura supunand piesele turnate ale unui tratament termic de recoacere de omogenizare.

22

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

3.Defectele cauzate de patrunderea gazelor in aliajul lichid In metale si aliaje gazele se pot gasi sub forma de sufluri, straturi de gaze absorbite , solutii solide si combinati chimice .Incloziunile de gaze constituie unul din cele mai raspandite defecte ale pieselor turnate. Gazele dizolvate degajandu-se in solutii solide pot provoca crapaturi ce se prezinta sub forme de numeroase fisuri cu aspect de pete de culoare deschisa denumite fulgi Suflurile sunt discontinuitati in piese care scad rezistenta materialului prin micsorarea sectiuni si prin efectul lor de concentrare a tensiunilor Sulfurile se deosebesc de retasuri prin aspectul de culoare a cavitati .Astfel sulfurile prezinta o suprafata neteda , de obicei neoxidata , de culoare argintie , in timp ce retasurile prezinta o suprafata neregulata de culoare neagra din cauza oxizilor formati. Suflurile se pot datora atat metalului turnat cat si formei . Suflurile datorate metalului se obtin prin dizolvarea gazelor in metallichid fenomen favorizat de existenta temperaturilor inalte .Gazele care pot difuza in metalele si aliaje sunt:azotul ,hidrogenul, oxigenul . Principalele surse de patrundere a gazelor datorate formei sunt : -antrenarea aerului la curgerea metalului prin reteaua de turnare ; -dislocarea de catre metal a aerului din cavitatea formei -umiditatea si aerul sau gazele din porii amestecului de formare -existenta unor componenti ai amestecului de formare care produc gaze. Prevenirea apariilor sulfurilor se poate realiza prin adaptarea unor masuri tehnologice corespunzatoare , care sa elimine sursele de aparitie a gazelor in metal.

23

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma 4 .Alte defecte

In afara defectelor amintite , in piesele turnate se intalnesc si alte defecte cauzate de fenomene cum ar fi: -eroziunea peretilor retelelor de turnare si a cavitati formei de catre metalul lichid aflat in miscare; -reactiile chimice produse intre peretii formei si metalul turnat -cauze accidentale.

II Fluxul tehnologic de turnare a armturilor la societatea Rominserv Valves Iaifo

24

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

BAZ DE SARJARE

S.P.A.M.

S.P.A.F.

NCRCTUR

PREPARAREA AMESTECULUI

CUPTOR CU ARC ELECTRIC

EXECUIA MIEZURILOR

FORMARE

OAL DE TURNARE

TURNARE

ASAMBLARE

TUNEL DE RCIRE

DEZBATERE

CURIRE

TIEREA REELELOR DE TURNARE I A MASELOTELOR

SABLARE UOAR

CURIRE 25

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

SABLARE

REMANIERE

TRATAMENT TERMIC

CONTROL VIZUAL

CONTROL NEDISTRUCTIV

CONTROL PRIN ANALIZE FIZICE

DEPOZIT SEMIFABRICATE TURNATE

Analiza construciei piesei Caracteristicile piesei Reperul corp robinet din desen intr n componena robinetului industrial cu sertar pana destinat utilizarii la instalaiile de ap, gaz, extracii petroliere. Caracteristicile tehnice ale acestor tipuri de robinete: Presiune nominala 25 bar 26

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Diametru nominal 350 mm Presiuni maxime admisibile conform DIN 2401: Presinea Temperatura [oC] nominala -40...120 200 250 300 [bar] 25 25 22 20 17

350 16

400 13

Dimensiunile de gabarit ale robinetului cu sertar pana: PN25/DN350 H=1195mm; L=550mm;

B=571mm

Grosimea minim de perete Este dependent de gabaritul,complexitatea configuraiei i greutatea piesei turnate,de natura metalului ce se toarn i de modul de formare. La turnarea pieselor mari din o el n forma de amestec, valoarea grosimii minime a pereilor piesei poate fi adaptat n funcie de un indice N:
N = ( 2 L + B + H ) / 3[ m]

L=lungimea piesei, [m]; B=latimea piesei, [m]; H=inaltimea piesei, [m].

Uniformitatea grosimilor de perete Prima din condiiile principale care asigur o construcie tehnologic a piesei turnate este grosimea de perete uniform sau schimbrile de grosime de perete ale piesei turnate. Este deosebit de importanat conditia ca ingrorile de pereti sa se plaseze n pies n mod progresiv(pe ct se poate de la prile subiri ctre cele groase pentru a asigura o solidificare dirijat a piesei turnate ceea ce va permite formarea retasurilor in maselota i nu n pies).

27

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Grosimile diferite de perei ale pieselor turnate n afara de retasuri i crpturi in nodurile termice,mai pot provoca tensiuni interne remanente care n final conduc la deformri sau chiar craparea piesei. Modificarea grosimii peretilor Cnd un perete trebuie s-i modifice grosimea din motive constructiv-funcionale trebuie s se evite n orice caz schimbrile brute de seciune,unghiurile ascuite sau razele mici de racordare,elemente responsabile penru producerea de tensiuni in timpul solidificrii piesei i de asemenea mai trziu n timpul utilizrii acesteia. Modificarile de sectiune ale peretelui piesei se execut dup anumite reguli: unghiurile ascuite i razele mici de racordare nu snt recomandate; o construcie corect const n a asigura un plan central de simetrie celor doi pereti legati cu o raz de racordare de cel puin 25mm sau printr-o pant de 15 ; cea mai bun construcie este aceea care seciunea n ntregime pe o singur parte a peretelui mai subtire;

Intersecii de perei i nervuri

Interseciile de pereti i nervurile n timpul solidificrii pieselor turnate constituie zone mai calde dect restul piesei putnd produce retasuri,fisuri,tensiuni interne mari.Aceste zone mai calde denumite noduri termice trebuie s fie ct mai mici posibile,deziderat ce se poate obine numai printo construcie corect a piesei turnate.

Cavitile interioare Cavitile de la reperul nostru se vor obine cu ajutorul miezurilor. Condiia de baz pe care trebuie s o ndeplineasc miezul n afara profilrii gurii i a cavitii interioare a piesei turnate este de a putea fi uor evacuate la operaia de curire,dar acest lucru depinde de diametrul minim al miezului. Analiza aliajului COMPOZITIA CHIMICA Compozitia chimica a otelurilor elaborate este definita in cadrul urmatoarelor limite:

28

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

C1 Marca WCB conform ASTM A216/A216 M 0.25 max .

Compozitie [%] Mn1 Sima Pmax Smax max x. . . .

Elemente reziduale max [%] Ni Cr Mo Cu V Total

0.60

1.20

0.04

0.045

0.5 0

0.5 0

0.2 0

0,3 0

0.0 3

max. 1

Nota :1 - Pentru C = 0,24 % se admite Mn = 1,24 % . Pentru C = 0,23 % sau mai mic Mn = max. 1,28 % Compozitie [%] Mn

Marca GP240GH (1.0619) conform SR EN 10213-2

C 0,18.0,2 3

Simax.

Pmax.

S1max.

0,60

0,50.1,20

0,030

0.020

Nota :1- Pentru piesele turnate cu o grosime determinata < 28 mm, se accepta un continut de S=0.03 %

Marca LCB conf ASTM A352/A352M LCC conf ASTM A352/A352M

Compozitie [%] Si Mn1 P S 1.0 0 1.2 0 0.0 4 0.0 4 0.04 5 0.04 5

Elemente reziduale max [%] Ni Cr Mo Cu V Total 0.5 0 0.5 0 0.5 0 0.5 0 0.2 0 0.2 0 0.3 0 0.0 3 0.0 3 max.1

0.30 0.60

0.25 0.60

max.1

29

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Nota:1 - Pentru fiecare reducere de 0,01 % sub continutul max. de C specificat, se admite o crestere de 0,04 % Mn peste max. specificat, max. Mn = 1,28 % pt. LCB si max. Mn = 1,40 % pt. LCC. Otelarul, inainte de a elabora arja trebuie s aib ca scop obinerea unei compoziii chimice cit mai apropiate de urmtoarea compozitie chimica: C=0,22%; elemente .rezid.= 1% MATERII PRIME I MATERIALE Calitatea materialelor va fi n conformitate cu standardele n vigoare i Specificatia tehnica MET 06-11 REPARAREA SI SARJAREA CUPTORULUI Controlul i repararea cuptorului trebuie efectuate imediat dup evacuarea arjei. Rspunztor de controlul i repararea cuptorului este oelarul care a evacuat arja anterioar. Sarjarea cuptorului ncepe cu materialul de carburare. Pentru carburare se utilizez electrod mcinat n cantitate de 8 Kg/to. ncrctur metalic, respectiv coninutul de carbon dup topire trebuie s fie minim 0,45 %. Incrctura metalic se arjeaz n ben de arjare. Bena se ncarc cu ajutorul electromagnetului n urmtoarea ordine: la partea de jos a benei se aeaz materialul mrunt de ncrctur, dup care bucile grele, respectiv mari i dup aceea din nou buci mici, ca s se stabilizeze uor arcul electric la nceputul topirii. TOPIREA Mn=0,80%; Si=0,50%; Pmax.=0,03%; Smax.=0,03% Total

30

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Topirea ncepe cu o tensiune medie, ca dup stabilizarea arcului electric s lucreze continuu cu tensiunea maxim. Inainte de terminarea topirii, bucile de oel rmase la marginea cuptorului se ajut s se topeasc micndu-le cu eava prin care se insufl oxigen. Aa se va ajunge i la arderea siliciului i la ridicarea temperaturii. Se arunc 12 - 15 Kg. de var sau piatr de var. Dup ce ncrctura metalic s-a topit complet se ia proba pentru analiza chimic. Se fac n paralel 2 probe din aceiai lingur pentru determinarea carbonului n aparatul SIDERMES i laborator, (Oelul pentru prob se calmeaz cu srm de aluminiu). La laborator se va face analiza chimic complet. In cazul c analiza rapid (aparat SIDERMES) aratC>0,45 % trebuie nclzit baia pn la minim 1610 0C (apare zgur solid). Se msoar temperatura i dac ea este satisfctoare i totul este pregtit pentru turnare, se ncepe oxidarea.

OXIDAREA Oxidarea se efectueaz insuflnd oxigen la presiune maxim prin evi de oel. Oxidarea se conduce pn la C max.=0,15 % (indicaie: se oprete fumul rou i apare o flacr luminoas clar). Se oprete insuflarea oxigenului. Se ia prob rapid (SIDERMES) i proba pentru laborator. Dac proba rapid SIDERMES arat coninutul de C destul de mic (0,15 %) se poate termina oxidarea i se poate trece la urmtoarea faz. Dac concentraia de carbon nu a fost bine apreciat se continu oxidarea, fr s se atepte analiza de la laborator, pe baza rezultatului obinut la proba rapid.

31

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma DEZOXIDAREA Oxidarea se blocheaz cu 1 Kg. de aluminiu/ton lichid (aluminiu tehnic primar dezoxidat). n acest timp trebuie s soseasc analiz chimic de la laborator. Aceast analiz este foarte important, de ea depinz`nd destinaia bii. Cerine obligatorii: Suma elementelor reziduale mai mic de 1 %. S < 0,03 % P < 0,03 % Pe lng acestea trebuie inut sub control coninutul de Mn, n aa fel calculat, deoarece cel puin 70 % Mn coninut n prima prob va fi n compoziie dup dezoxidare (regenereaz din zgur). Dup ce s-a introdus aluminiul se introduce feromanganul i dup aceea ferosiliciul. In cazul cnd zgura este foarte groas se vor da 2- 3 lopei de var ( varul trebuie s fie sub form de bulgri i uscat). Se amestec baia i se msoar temperatura. In funcie de rezultate, temperatura nainte de turnare trebuie s fie cca. 1680 0C. Se ia proba pentru analiza chimic de laborator. Aceast analiz trebuie s aib prioritate absolut n privina vitezei de execuie i a preciziei. EVACUAREA Pe baza analizei obinute, eventualele corecii la mangan se vor face adugind FeMn calcinat pe rama cuptorului. Dup ce s-a turnat o treime din baie, dezoxidarea final se termin cu aluminiul sub form de inele n cantitate de 1 - 1,5 Kg./ton lichid, prinse pe o bar de oel care se imerseaz. Dac pe lng aluminiu, ca mijloc de dezoxidare puternic se folosete CaSi, atunci se adaug 1 Kg. Al/ton (aluminiu tehnic primar dezoxidat) i 1,5 Kg. CaSi/ton. In lipsa CaSi se poate folosi CaC 2 , 1 Kg/ton inndu-se cont la calculul carburrii (crete C cu 0,02 % la fiecare Kilogram de CaC 2/to). Oalele vor fi nclzite la rou (minimum 7000C).

32

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Timpul total pentru elaborarea unei arje nu trebuie s depeasc 2 ore n cazul unei bune conduceri a procesului. Consumul total mediu de energie electric trebuie s fie sub 550 KWh/t n timpul unui schimb. Proba final se va turna la jumtatea oalei mari, totodat se va turna ultima pastil pentru analiza rapid. Punctele de control pentru aprecierea calitativ a procesului de elaborare a bii 1. Carburarea min. 0,45 % C (analiza dup topire) 2. Degazarea min. 0,30 % C ars; Si= 0 %; Temp. min.= 1610 0C nainte de oxidarea cu oxigen. 3. Oalele mari de turnare vor fi nclzite la rou (7000C). 4. Temperatura oelului n oala mic nainte de de turnare minim 1550 0C, n funcie de reper. 5. Aluminiul la proba final trebuie s fie de la 0,045% min.pn la 0,085 % max. 6. Durata de la terminarea oxidrii pn la evacuarea n oala mare este de max. 45 minute. 7. Durata de la terminarea evacurii n oala mare pin la stativul de turnare va fi de max. 5 minute. 8. Durata turnrii de la stativul de turnare n forme cu ajutorul oalelor mici va fi de max. 20 min.

Intreprinderea ROMINSERV VALVES IAIFO

FISA TEHNOLOGICA

Nr.25

Fila 1

33

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Sectia TURNATORIE Prelucrare mecanica Data 10.06.2009 Masa piesa bruta:62,8 kg Produsul:Robinet cu sertar pana Reper Nr.1 Retea turnare:14,8 kg Denumirea piesei:CORP Robinet Pieasa finita:48 kg Nr desen 0023-00-001/04 Temperatura de turnare: 1550o C Desen Poz. Bucati produs Tratament termic:Recoacere de inmuiere A1 1 Garnitura modelare si miez:-material ARSi 12,Adaos Valabil pentru seria de ..2000.BUCATI contractie 2% Intocmit Verificat Normat Verificat Procedeul de formare:mecanizat,AFU,vopsire Tehnolog norma forma:pudrat Numele Procedeul de miezuire:manual,AMC,vopsire Data si forma:pudrat semnatura Clasa de precizie a piesei: clasa 3 Gradul de complexitate:3 MATERIALUL Duritate Sectiune U.M. Necesar Valoarea materialului (STAS) (HB) (Profil) (Buc.) pentru una bucata GH240GH 280-350 kg Pret Pe bucata unitar OPERATIA Nr. DENUMIREA OPERATIEI Crt Atelierul Masina S Indic . tehn. D . V . Buc. pr. simult an TIMP Echipa Ti mp (mi n.) Des Cat. Tb To normat

Tpi Total 18 16 18,8 65,8

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

FORMAREA Prelevat placa model din raft Asezat placa model pe masa masinii Fixat Suflat cu aer placa activa Asezat rama de turnare interioara Umplere cu amestec de formare Scuturat Presare amestec Razuire surplus de amestec Vibrat semiforma Indepartat semiforma interioara Transportare si depunere pe sol

Manual Manual Manual Pneumat Manual Manual Pneumat Pneumat manual manual manual manual 0,5 1,2 5 4,5 1 0,2 5 0,5 1 2 5,2 5

34

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1 2 3 Asezat rama de formare superioara Fixat pe placa,reteaua de turnare Fixat picior si pilnie de turnare Umplere rama cu amestec de turnare Scuturare semiforma Presare amestec in rama Razuire surplus de amestec Vibrare si clemuire semiforma Indepartare semif si depunere pe sol Pudrarea cavitatilor semiformei MIEZUIRE Asezare cutie de miez pe masa Strangere semicutie Introducere amestec de miez in semicutie Razuire surplus de amestec Introducere armatura Executare canale de contractie Vibrare cutie de miez Deschidere cutie de miez Demontare miez Inlaturare eventuale bavuri Asezare miez pe placa Introducere in cuptor Uscare Scoatere din cuptor Transportare,depozitare ASAMBLARE Prelevare miez Asezare miez in semiforma inferioara si superioara Balastat manual manual Manual Manual Vibrare Pneumat Manual Pneumat Manual Manual Manual Manual Manual Manual Manual Manual Pneumat Manual Manual Manual Manual Manual Manual Manual Manual Manual Manual Manual 4,5 1 0,2 5 0,5 1,5 7,2 5 0,8 5 0,2 1,6 1,6 0,1 5 0,1 0,2 0,2 5 0,3 0,1 0,2 5 0,1 0,1 5 5,2 5,2 0,2 0,5 0,7 0,7 1,2 42 1,2 5 3,5 2,5 6

16,75

16,25

23,85

5,8 55,65

35

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma 1 2 3 1 2 3 4 1 2 3 4 5 6 TURNARE Prelevat otel lichid Transportare la forma Umplere forma cu otel lichid DEZBATERE Deschidere forma Dezbatere Extragerea din forma a piesei turnate Dezbaterea miezului CURATIRE DEBAVURARE Indepartare retea de turnare Indepartare maselote Curatare suprafata piesa Polizare bavuri Grunduire Depozitare Manual Manual Manual Manual Manula Manual Manual Manual Manual Pneumatic Polizare Manual Manual 3 2 1

45,85 6

51,85

119,3

224,6

IIIDefectele specifice pieselor turnate n funcie de importana lor defectele pieselor turnate se mpart n trei grupe: -defecte admisibile, fr remanieri; -defecte admisibile, cu remanieri; -defecte inadmisibile. Prima grup cuprinde defecte care nu influeneaz n nici un fel calitatea i funcionalitatea piesei iar defectele din grupa a doua se pot nltura utiliznd diferite procedee de remaniere. Defectele pieselor turnate se simbolizeaz printr-o liter urmat de un numr format din trei cifre. Litera indic simbolic categoria de baz n care se include defectul, prima cifr arat grupa, a doua cifr indic subgrupa, iar ultima cifr este specific fiecrui defect n parte. Defectele pieselor turnate se mpart din punct de vedere al morfologiei defectelor n urmtoarele opt categorii de baz: A-excrescene metalice. Au form de bavuri, umflturi, creste, picturi, defecte ce apar ca urmare a ridicrii semiformelor, cedarea semiformei inferioare, deplasarea unei pri de form sau

36

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

de miez, fisurarea suprafeei formei datorit extragerii greite a modelului

inadmisibile

admisibile
B-goluri. Din aceast categorie fac parte suflurile, porii superficiali-sita, retasura deschis, retasura de miez, retasura axial, microretasurile etc. Aceste goluri apar ca urmare a coninutului crescut de gaze, temperatura prea nalt de turnare, contracia n volum a materialului metalic turnat

37

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma inadmisibile

admisibile
C-discontinuiti-crpturi. Fac parte rupturile la rece, la cald, crpturile la rece i cald, crpturi la tratament termic, intercristaline D-defecte de suprafa. Cuprind ridurile, pielea de elefant, cutele, rugozitatea, retasuri de suprafa, aderene mecanice, termice, chimice, exfolierea.

Inadmisibile

E-pies turnat incomplet. Fac parte defecte cum sunt: coluri rotunjite, pies incomplet, turnare incomplet, pies scurs, topire sau deformare la tratament termic, repriz, turnare ntrerupt, repriz pe inseria metalic.

admisibile

38

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma

F-dimensiuni sau configuraii necorespunztoare . Contracie incorect calculat, contracie frnat, model deformat, greeal de montare a modelului, dezaxarea formei, deformare datorit eliminrii tensiunilor remanente. G-incluziuni i defecte de structur. incluziuni metalice, pictur rece, incluziuni de nisip, pete negre, puncte dure, licuaia

inadmisibile

admisibile IVControlul tehnic de calitate n turntorii Calitatea piesei turnate exprim gradul de ndeplinire a funciilor impuse de destinaia sa, de a satisface cerinele beneficiarului. Activitatea de control tehnic de fabricaie ncepe din momentul alegerii procedeului tehnologic de formare i turnare, continu cu recepia calitativ a materiilor prime i materialelor care urmeaz s fie utilizate n procesul de producie, se desfoar constant pe tot parcursul procesului de fabricaie i se va ncheia cu livrarea i respectiv recepia pieselor turnate. Activitatea de control tehnic trebuie s se desfoare n urmtoarele faze: -controlul primar care se efectueaz asupra materiilor prime, materialelor auxiliare i

39

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma combustibililor care intr n procesul de producie; -controlul intermediar , n cadrul cruia se verific modul cum sunt executate diferitele operaii componente ale procesului tehnologic de fabricaie, calitatea utilajelor folosite -controlul final care verific calitatea pieselor turnate nainte de a fi livrate. Controlul primar se realizeaz n scopul de a nu permite intrarea n procesul de fabricaie a materiilor prime de fuziune, a materialelor de formare, materialelor auxiliare ,necorespunztoare din punct de vedere calitativ. n cadrul controlului primar se verific calitativ: -materiile prime i auxiliare de fuziune: fonte brute, font veche, deeuri feroase, cocs de turntorie, fondani, minereu, feroaliaje, modificatori etc; -materiale de formare: nisipuri, liani, vopsele, grafit, pudre, cleiuri, chituri etc. Controlul intermediar. n aceast faz se verific att utilajele i dispozitivele ct i operaiile care alctuiesc procesul tehnologic de formare i turnare. La rame se verific planeitatea, uzura bucelor i cepurilor, perpendicularitatea cepului, distana dintre axele bucelor,... Garniturile de model se verific att dimensional ct i din punct de vedere al strii generale. Plcile de uscare trebuie s aib suprafaa activ foarte curat, neted i s se monteze perfect n cepurile cutiei de miez. De asemenea se verific umiditatea, permeabilitatea i rezistenele mecanice ale amestecurilor de formare, ct i modul de realizare i uscare a formelor. Controlul asamblrii i consolidrii formelor const n verificarea strii generale a semiformelor, verificarea grosimii unor perei prin intermediul nchiderii de prob,... Controlul elaborrii i turnrii aliajului, se face, n general, pe baza tehnologiei de elaborare i turnare. Concomitent cu turnarea aliajului n forme se efectueaz i turnarea epruvetelor de prob pentru determinarea caracteristicilor mecanice. Controlul final. n cadrul acestei faze se stabilete calitatea piesei turnate, verificarea efectundu-se pe loturi. Principalele ncercri prescrise pentru verificarea calitii pieselor turnate sunt: verificarea aspectului exterior; verificarea formei, dimensiunilor i masei; verificarea compoziiei chimice a aliajului; verificarea caracteristicilor mecanice; verificarea macro i microstructurii.

40

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Pentru detectarea defectelor pieselor turnate au fost dezvoltate o serie de metode distructive i nedistructive. Dintre metodele distructive enumerm: -secionarea pieselor turnate, care se aplic la producia de serie mare i de mas. Ea se aplic la un numr restrns de piese turnate, pe baza rezultatelor obinute se pot trage concluzii asupra compactitii unui lot de piese turnate; -ruperea i prelucrarea mecanic, se aplic de asemenea la un numr restrns de piese dintrun lot. Metodele distructive de verificare a calitii pieselor turnate au un caracter limitat deoarece piesele turnate se distrug, majorndu-se astfel i costul produciei. Defectoscopia nedistructiv are un caracter mai larg deoarece se poate aplica tuturor pieselor turnate. Principalele metode nedistructive sunt: -detectarea vizual a defectelor, care ncepe din momentul dezbaterii i se desfoar n patru etape: dup curirea piesei pentru detectarea defectelor; dup pregtirea piesei cu defect remaniabil, nainte de remaniere; n cursul remanierii i dup terminarea operaiei de remaniere; -detectarea prin cntrire; -detectarea prin ciocnire - la piesele cu defecte de continuitate a materialului se aude un zgomot nfundat; -detectarea prin ncercare la presiune, se face la piese care lucreaz sub presiune (armturi,elemente pentru rezervoare de aer, elemeni de radiator); -detectarea prin decapare i atac cu acid; -detectarea defectelor cu ajutorul substanelor penetrante, are la baz utilizarea unor lichide penetrante care ptrunznd n discontinuitile piesei, le pun n eviden, prin contrast, dup aplicarea unei substane absorbante. Substanele penetrante utilizate pot fi: dup contrast (penetrani colorani, fluoresceni, produse radioactive) i dup solubilitate (solubili n ap sau n solveni organici sau cu post-emulsionare. Fazele principale ale punerii n eviden a defectelor, cu substane penetrante, sunt urmtoarele: -aplicarea substanei penetrante, figura 4-a ;

41

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma -ndeprtarea lichidului de pe suprafaa piesei prin splare sau tergere, figura 4-b; -aplicarea absorbantului, figura 4-c; -examinarea defectului dup 5 i 30 minute, figura 4-d i e.

Fig.4. Detectarea defectelor cu substane penetrante: a-aplicarea substanei;b-splarea i tergerea;c-aplicarea absorbantului;d-examinarea petei dup 5 minute;eexaminarea petei dup 30 minute;1-piesa turnat;2-substana penetrant;3substana absorbant. -detectarea defectelor cu pulbere magnetic, figura 4.1 Metoda se bazeaz pe diferena de permeabilitate magnetic dintre materialul compact i cel cu defecte putndu-se aplica numai pieselor turnate din aliaje cu proprieti magnetice. Liniile de flux magnetic ocolesc discontinuitile sau incluziunile nemetalice. Se pot detecta defecte de suprafa sau din imediata apropiere a acesteia.

Fig.4.1. Schema detectrii defectelor cu pulberi magnetice: 1defect detectabil; 2-defect netectabil.

42

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma -detectarea defectelor cu ajutorul radiaiilor penetrante, figura 10.9. Se poate aplica tuturor tipurilor de aliaje. La baza acestei metode st tehnica radiografierii pieselor turnate cu o surs de radiaii X.

Fig.4.2. Poziia sursei de radiaii penetrante fa de pies: 1-piesa turnat;2-defectul;3-sursa de radiaii;4-filmul radiografic;cdistana de la suprafaa piesei la film;f-distana de la surs la suprafata piesei s-grosimea piesei turnate -detectarea defectelor prin ultrasunete. Controlul se face numai dup efectuarea tratamentului termic final i respectiv dup o prelucrare corespunztoare a piesei. -controlul formei, dimensiunilor i masei. V REMANIEREA DEFECTELOR DE TURNARE Din punct de vedere al efectului pe care-l au asupra pieselor turnate, defectele se pot mpri in patru grupe principale indicate n tabelul n care snt date de asemenea i metodele generale de remediere Tab Metode de remaniere Denumirea Metoda de

43

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma defectului I. Defecte su-perficiale remediere Vopsire, chituire, metalizare i II. Defecte de neetaneitate III. Defecte importante sudare temuire,impregnare aplicare de dopuri i sudur Sudare ncrcare prin

suprapunere aplicare de dopuri IV. Defecte i buce, metalizare de Tratament termic

structur Defectele superficiale , care au importan numai din punct de vedere al aspectului, se remediaz de cele mai multe ori prin chituire urmat de vopsire. n tabelul . sunt indicate o serie de reete pentru chituiri. Prima reet se folosete pentru chituirea pieselor din font cenuie, a doua i a treia pentru piese care lucreaz la temperaturi ridicate, iar a patra i a cincea pentru piese care se supun unui tratament de suprafa. Tab Compoziii de chit Compoziia Ardezie mcinat Argil mcinat Borax Clorur de amoniu Cear Sticl solubil Grafit Achii de oel pisate Achii de font pisate Coninutul, n % de greutate 1 2 3 4 10 18 9 45 2,5 81 3 95 44 6 11 22 5 20 75

44

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Peroxid de mangan Clorur de sodiu Sulf Acid acetic Ciment Ap 18 1 2,5 13 2 11 6 5 -

Metelizarea se aplic in cazul remedierii defectelor acelor piese care in timpul funcionrii nu sunt supuse la solicitri mecanice mari. Se admite repararea prin metalizare a gurilor care in seciunea transversal au d 12 mm i o adncime h= 0,5.....0,7d, distana de la margine trebuie s fie cel puin 2,5 mm. Metalizarea pieselor din font i oel se face cu srm de oel avnd diametrul de 1,0-1,5 mm, iar a metalelor neferoase ,cu srm de zinc de ori ce calitate , uneori zincul se folosete i la metalizarea pieselor din font Impregnarea se folosete pentru remedierea defectului de rarefiere (microretasuri),constatat cu ocazia ncercrii pieselor la presiune (hidraulic sau pneumatic) . Procedeul const n refularea n piesele turnate a unor substane care se ntresc n zonele de rarefiere a metalului etannd piesa. La piesele turnate din metale feroase care au un grad de rarefiere scazut este suficient o simpl impregnare cu ap, care rmne n porii piesei cteva ore. n cazul microretasurilor mai pronunate se utilizeaza impregnarea cu o soluie apoas de 10% sticl solubilsau cu o soluie apoas de 4-5 % clorur de amoniu. Sudarea reprezint principala metod de remaniere a majoritii defectelor de turnare. Pentru ca operaia de sudare s se efectueze corect, trebuie ca zona de reparat s fie supus n prealabil unei operaii de pregtire,care const n curirea de nisip, de zgur i alte incluziuni, prin dltuire pna cnd matalul de baz rmne curat i sntos Sudarea pieselor din oel se efectueaz numai electric cu electrozi metalici nvelii (STAS 1125-69) avnd diametre variabile,n funcie de grosimea pereilor piesei

45

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Proiect de diploma Sudarea pieselor din oeluri aliate cu diverse elemente se efectueaz cu electrozi aliai corespunztor. nainte de sudare, piesele din oel se nclzesc la 200-350 C . Dup sudarea pieselor se vor supune unuei recoaceri de detensionare la 600-680 C.

46