Universitatea POLITEHNICA din București

FACULTATEA DE ENERGETICĂ
Specializarea: Informatică aplicată în energetică (MS11)

Temă de studiu

Modelarea şi Simularea Proceselor Dinamice din SEE

Analiza regimurilor de funcţionare ale sistemului

electroenergetic TEST 2

Echipa Nr. 5

Profesor îndrumător : Studenți :

Prof. dr. ing. Constantin BULAC Mieilă Alexandru

Mihu Cătălin

Șelariu Robert

Vlăsceanu Cosmin
Se consideră sistemul electroenergetic TEST 2 constituit din (fig.1.):

- o centrală electrică echipată cu 4 grupuri generatoare de 388 MVA având parametrii

prezentaţi în tabelul 1;
- reţeaua electrică de 400 kV, formată din 3 linii electrice aeriene având parametrii prezentaţi
în tabelul 2, care are rolul de a evacua energia electrică produsă în centrală şi de a alimenta
o zonă de consum reprezentată de reţeaua de repartiţie de 110kV;
- o staţie de transformare de 400kV/110kV echipată cu 4 transformatoare având parametrii
prezentaţi în tabelul 3.

Fig.1 Schema monofilară a sistemului electroenergetic TEST2

2
Tabel 1. Parametrii generatoarelor electrice

Gen Sn Pn Un Xd=Xq X’d=X’q X”d=X”q Xl T’d0 T’q0 T”d0 T”q0 Ta

[MVA] [MW] [kV] [%] [%] [%] [%] [s] [s] [s] [s] [s]

G1,G2,
G3,G4 388 330 24 165.7 30.9 26.93 20 6.13 0.82 0.13 0.72 6.1

Tabel 2. Parametrii liniilor electrice

Linia Un Lungimea r0 x0 g0 b0 Iadm

[kV] [km] [W/km faza] [W/km faza] [µS/km [µS/km [A]

faza] faza]

L1_1 400
92.5 0.034 0.326 0 3.464 1737.8
L1_2

L2 400 75 0.022 0.0298 0 3.844 1737.8

L3_1
400 107.5 0.034 0.326 0 3.464 1737.8
L3_2

Tabel 3. Parametrii transformatorului

Trafo Sn Unf Unr0 ΔP0 i0 ΔPsc,nom usc

[MVA] [kV] [kV] [kW] [%] [kW] [%] Reglaj

T1,T2,T3,T4 400 24 400 280 0.45 1200 11.29 ±1x5%

T5,T6,T7,T8 250 121 400 218 0.54 780 16.00 ±8x1.56%

3
Tabel 4. Datele nodale

Nod Tip Un Pg Qg Pc Qc Uimp Qmin Qmax

[kV] [MW] [MVAr] [MW] [MVAr] [kV] [MVAr] [MVAr]

CET_MT PU 24 910.80 - 0 0 23.4 0 500

CET_FIT PQ 400 0 0 0 0 - - -

SEN EC 400 - - 0 0 Un - -

CON_FIT PQ 400 0 0 0 0 - - -

CON_IT PQ 110 0 0 800 344 - - -

Se consideră că generatoarele sunt echipate cu sisteme de excitaţie cu tiristoare PSS

conform schemei bloc din fig.2. Parametrii schemei bloc sunt prezentaţi în tabelul 5.

Fig.2. Schema bloc a sistemului de excitaţie

Tabel 5. Parametrii schemei bloc a sistemului de excitatie

KA KSTAB TR [s] TW [s] T1 [s] T2 [s] EFmin [s] EFmax [s] νSmin νSmax

200 9.50 0.015 1.41 0.154 0.033 -6.40 7.00 -0.20 0.20

4
Etapa I. Analiza regimurilor staţionare
În ipoteza că transformatoarele funcţionează pe plotul nominal, folosind mediul NEPLAN,
să se analizeze regimurile staţionare (permanente) cu N şi N-1 elemente în funcţiune. Se vor
identifica eventualele congestii şi se va indica strategia de control U-Q astefel încât tensiunile în
toate nodurile să fie cuprinse între 0,95 şi 1,05 din Un.

SEN
CET_FIT
CET_MT 400 kV
400 kV
24 kV T1, T2, T3, T4

L1_1

L1_2

SEN
Generatoare CET

L3_2
L2 L3_1

CON_FIT
400 kV

T5, T6, T7, T8

CON_IT
110 kV

CONS

Fig.3 Scheama monofilară a sistemului electroenergetic TEST2

5
Tabel 6. Parametrii sistemului de bază

Tabelul 7. Parametrii sistemului de bază după ce linia 1 a fost deconectată

Tabelul 8. Parametrii sistemului de bază după ce linia 2 a fost deconectată

Tabelul 9. Parametrii sistemului de bază după ce linia 3 a fost deconectată

În tabelele de mai sus sunt prezentate rezultatele obținute în urma deconectării pe rând a
liniilor 1, 2, 3. Rețeaua a suferit modificări în nodurile CON_FIT şi CON_IT tensiunea
neîncadrându-se în limitele cerute (95%-105 %), în cazul liniilor L2, L3 – deconectate.

Se observă, că în cazul deconectării liniei L2, rețeaua a suferit cele mai mari modificări.
În acest caz s-au obținut cele mai mici pierderi de putere activă cât și reactivă.

6
 Cazul 1 : Pentru incadrarea în limitele cerute, în cazul L3 deconectată am obtat la
introducerea unui SVC conectat la nodul CON_FIT.

SEN
CET_FIT
CET_MT 400 kV
400 kV
24 kV u=100.00 %
T1, T2, T3, T4 u=100.14 %
u=100.11 %
Tap=0
L1_1
P=196.719 MW
Q=-5.821 Mvar
L1_2
P=0.000 MW P=0.281 MW P=196.719 MW
Q=0.000 Mvar Q=7.213 Mvar Q=-5.821 Mvar
SEN
Generatoare CET P=-814.628 MW
P=-0.000 MW Q=145.322 Mvar
Q=0.000 Mvar

L2 L3_2L3_1
P=393.157 MW P=419.634 MW
Q=-18.856 Mvar Q=-45.928 Mvar

CON_FIT
400 kV
u=99.82 %
P=807.173 MW
Q=491.816 Mvar

T5, T6, T7, T8

Tap=0

SVC-308 P=-800.000 MW
P=0.000 MW Q=-344.000 Mvar
Q=-511.179 Mvar
CON_IT
110 kV
u=101.44 %

CONS
P=800.000 MW
Q=344.000 Mvar

Fig.4 Reteaua TEST2 cu SVC

7
 Cazul 2 : Pentru încadrarea în limitele cerute, în cazul L2 s-a aplicat aceeași metodă ca și
în cazul anterior.

CET_FIT
SEN
CET_MT 400 kV
400 kV
24 kV u=104.79 %
L1_1 u=100.00 %
u=96.49 % T1, T2, T3, T4 P=0.356 MW
Tap=-6 Q=-238.497 Mvar

P=0.000 MW
Q=500.000 Mvar
L1_2
P=0.356 MW SEN
Generatoare CET Q=-238.497 Mvar P=-818.061 MW
P=-0.000 MW Q=625.450 Mvar
Q=-500.000 Mvar P=0.712 MW
Q=-476.994 Mvar
L3_2
P=407.402 MW
Q=-32.648 Mvar L3_1
L2
P=407.402 MW
Q=-32.648 Mvar

CON_FIT
400 kV
u=99.53 %
P=807.220 MW
Q=492.783 Mvar

T5, T6, T7, T8

SVC-328 Tap=0
P=0.000 MW
Q=-512.186 Mvar

P=-800.000 MW
Q=-344.000 Mvar
CON_IT
110 kV
u=101.09 %

CONS
P=800.000 MW
Q=344.000 Mvar

Fig.5 Reteaua TEST2 cu SVC

8
Etapa II. 1. Analiza stabilităţii unghiulare a generatoarelor din centrala
electrică folosind modele simplificate.
Se consideră că linia L2 este retrasă din exploatare.În ipoteza neglijării rezistenţelor şi a
admitanţelor transversale din schemele echivalente ale liniilor şi transformatoarelor electrice,
respectiv a reprezentării generatoarelor sincrone prin modelul classic, se cere:

1. Să se întocmească schema echivalentă şi să se calculeze parametrii acesteia raportaţi la

tensiunea nominală a liniei electrice de transport .

Fig. 6 – Schema echivalentă

CET_FIT
B-390
B-388
SEN
CET_MT
B-380 400 kV
400 kV
24 kV u=104.79 % L-382
L1_1 u=100.00 %
u=96.49 % T1,
TR2-378
T2, T3, T4 P=0.356 MW
Tap=-6
Tap=-6 Q=-238.497 Mvar

P=0.000 MW
Q=500.000 Mvar
F-391
SEN
Generatoare
SM-376 CET P=-3.257 MW
L-385
L1_2 Q=560.154 Mvar
P=-0.000 MW
Q=-500.000 Mvar P=0.356 MW
P=0.712 MW Q=-238.497 Mvar
Q=-476.994 Mvar

Fig. 7 – Schema echivalentă în Neplan

9
  Mărimi de bază :
 Sb=100 MVA;
 Ub=400 kV;
 Date generator :
 Sng=1552;
 Png=1320;
 Xd=165.7;
 Xpd=30.9;
 Ta=6.1;
 Xd=Xd/Sng=0.1068;
 Xpd=Xpd/Sng=0.0199;
 Ta=Ta*Sng/Sb=90.672
 Date transformator :
 Snt=1600;
 Usc=11.29;
 Xt=Usc/Snt=0.0071;
 Reactanța lineică :
 X0=0.326;
 Tensiunea nodului de racord la sistem :
 Us=1;
 Calculul reactanței liniei și reactanțele echivalente :
 X12=Xt+X1/2=0.0165;
 Xde=Xd+X12=0.1232;
 Xpde_n =Xpd+X12=0.0364;
 Xpde_d_Av=Xpd+Xt+X1=0.0458;

2. Să se traseze caracteristicile statice și tranzitorie putere-unghi ale generatoarelor sincrone.

2.1 Calculul tensiunii electromotoare din spatele reactanței sincrone(regim permanent al

generatoarelor).

Având în vedere că 𝐸 = 𝐸𝑞 ∙ 𝑒 𝑗𝛿0 = 𝑈𝑠 + 𝑗𝑋𝑑𝑒 ∙ 𝐼𝑔 , iar caracteristica statică putere-unghi este

𝐸𝑞 ∙𝑈𝑆
definită de relația 𝑃𝑒 (𝛿) = 𝑠𝑖𝑛𝛿 în care US este tensiunea nodului de racord la SEN.
𝑋𝑑𝑒

o Curentul prin generator : I1=conj(S1/U1c)= 9.5040+j2.2854;

o T.e.m. în regim permanent : E=Ec=U2+j*Xde*I1= 0.7183+j1.1713;
o Modulul t.e.m. în regim permanent : Eq=abs(Ec)= 1.3740;
o Unghiul rotoric : Delta0=angle(Ec)= 1.0207;
o Caracteristica static : Pe_Delta0=Eq*U2/Xde*sin(Delta0)= 9.5040;

10
 2.2 Calculul t.e.m. din spatele reactanței tranzitorii

Având în vedere că 𝐸 , = 𝐸 , ∙ 𝑒 𝑗 𝛿0, = 𝑈𝑠 + 𝑗𝑋𝑑𝑒

,
∙ 𝐼𝑔 , iar caracteristica tranzitorie putere-unghi
𝐸 , ∙𝑈𝑆
este definită de relația 𝑃𝑒 (𝛿 , ) = , 𝑠𝑖𝑛𝛿 , .
𝑋𝑑𝑒

o T.e.m. în regim tranzitoriu : Epc=U2+j*Xpden*I1=0.9168+j0.3458;

o Modulul t.e.m. în regim permanent : E’=Ep=abs(Epc)= 0.9799;
o Unghiul rotoric în raport cu Ep : Delta0_p=angle(Epc)= 0.3607;
o Defazajul dintre Ep si axa q : Alfa=Delta0 - Delta0_p = 0.66;
o Caracteristica static : Pe_Delta0_p=Ep*U2/Xpde_n*sin(Delta0_p)= 9.5040

𝐸𝑞 ∙𝑈𝑆 𝐸 , ∙𝑈𝑆
2.3 Trasați pe același grafic curbele 𝑃𝑒 (𝛿) = 𝑠𝑖𝑛𝛿, 𝑃𝑒 (𝛿 , ) = , 𝑠𝑖𝑛𝛿 , și 𝑃𝑚 = 𝑃𝑔 = 𝑐𝑡.
𝑋𝑑𝑒 𝑋𝑑𝑒

Comentaţi rezultatul obţinut. Obs. Aveţi în vedere că      în care    0   0'  ct .

Fig. 8 – Caracteristicile statică şi tranzitorie putere-unghi si puterea mecanică

11
 În graficul de mai sus sunt reprezentate caracteristicile statică și tranzitorie ale puterii
electrice și puterii mecanice în funcție de unghiul rotoric δ. Pe , Pm=f(δ).
În urma intersecției dintre curbele corespunzătoare puterii mecanice și puterii electrice
rezultă punctul de funcționare A, acesta fiind un punct stabil de funcționare. Punctul stabil de
funcționare A este comun atât caracteristicii statice (de regim permanent) cât și caracteristicii
tranzitorie.
Punctul B este tot un punct stabil de funcționare, iar acest lucru duce la pierderea stabilității
unghiulare cât și la pierderea sincronismului în generator.

3. Să se analizeze stabilitatea la mici perturbaţii considerând că sistemul de excitaţie este

controlat manual. Se vor calcula matricea de stare şi valorile proprii ale acesteia considerând
modelul classic, modelul generatorului sincron fără înfăşurări de amortizare şi modelul
generatorului sincron cu o înfăşurare de amortizare în axa q.

Rezultatele obţinute în urma simulării cazurilor în Neplan sunt următoarele:

Valorile proprii ale matricei de stare :

Vp1= −0,0528+j9,436
Vp2= −0,0528−j9,436

Factorul de amortizare = 0,0058

Frecvența de oscilație = 1,4552

Fig.9 Stabilitatea la mici pertburbații considerând modelul generatorului sincron

fără înfășurări de amortizare (factorul de amortizare D=0)

12
Valorile proprii ale matricei de stare :

Vp1=(-0.264)-j(9.439)

Vp2=(-0.264)+j(9.439)

Fig.10. Stabilitatea la mici pertburbații considerând modelul generatorului sincron cu o înfășurăre de

amortizare în axa q (factorul de amortizare D=100)

13
Valorile proprii ale matricei de stare :

Vp1=(-0.528)-j(9.428)

Vp2=(-0.528)+j(9.428)

Fig.11 Stabilitatea la mici pertburbații considerând modelul clasic al generatorului D=200

În urma simulărilor realizate cu programul NEPLAN rezultă că pentru factorul de

amortizare D=0, sistemul nu se stabilizează.

Prin introducerea înfășurării de amortizare caracterizată de un factor de amortizare D=100

variațiile unghiului rotoric și ale vitezei unghiulare tind să se stabilizeze.

14
Pentru factorul de amortizare D=200 variațiile unghiului rotoric și ale vitezei unghiulare devin
egale cu 0 la t =12 sec.

În urma simulărilor s-a observant faptul că odată cu creșterea factorului de amortizare D, scade
timpul de amortizare t.

4. Se consider că la momentul t=0 se produce un scurtcircuit pe unul dintre circuitele liniei

L1 în apropierea nodului CET_FIT.

În urma aplicării criteriului ariilor egale, s-a implementat un program în mediul Matlab iar
valoarea timpului critic de eliminare a defectului a rezultat 0.212 sec.

Timpul critic =0.212 sec

Fig.12 Variațiile unghiului rotoric și vitezei unghiulare în raport cu timpul

Răspunsul sistemului prin integrarea ecuației de mișcare folosind metoda trapezelor și

metoda Runge-Kutta de ordinul 2, la pasul de integrare Δt=0.001 s și un interval de simulare
𝑡𝑠 = 5 𝑠ec.

15
Fig.13 Raspunsul sistemului prin integrarea ecuației de mișcare folosind metoda trapezelor

16
Etapa II. 2. Analiza stabilităţii unghiulare folosind mediul NEPLAN considerând
toate elementele sistemului în funcţiune.
[Link] va analiza stabilitatea la mici perturbaţii folosind modelul classic şi modelul tranzitoriu
considerând următoarele variante de control pentru sistemul de excitaţie:

1.1. Controlul manual (fără RAT) – Model Clasic

Fig.14 D=0 Small Signal Stability

Fig.15 D=0 Transient Stability

17
Fig.16 D=100 Small Signal Stability

Fig.17 D=100 Transient Stability

18
Fig.18 D=200 Small Signal Stability

Fig.19 D=200 Transient Stability

19
20