1.

CE ESTE ELECTRO-STATICA;
ELECTROSTATICA STUDIAZA STARILE
ELECTRICE INVARIABILE IN TIMP SI
NINSOTITE DE CURENTI ELECTRICI DE
CONDITIE
1

2 STAREA DE ELECTRIZARE A
CORPURILOR DIN PUNCT DE VEDERE
MACRO SI MICROSCOPIC;
MACROSCOPIC,ESTE CARACTERIZATA
DE POSIBILITATEA CA ACESTE CORPURI
SA EXERCITE FORTE SI CUPLURI DE
NATURA ELECTRICA ASUPRA ALTOR
CORPURI
MICROSCOPIC, STAREA DE
ELECTRIZARE SE EXPLIC PRINTR-UN
SURPLUS SAU UN MINUS DE
ELECTRONI.
3 SARCINA ELECTRICA UNITATEA SA DE
MASURA;
SARCINA ELECTRICA CARACTERIZEAZA
MACROSCOPIC STAREA DE ELECTRIZARE
A CORPURILOR.PRIN CONVENTIE ,
SARCINA ELECTRONULUI ESTE
NEGATIVA. UNITATEA DE MSUR [g]=
C COULOMBUL (C).
4. INTENSITATEA CAMPULUI ELECTRIC
SI DATI UNITATEA SA DE MASURA;
CAMPUL ELECTRIC ESTE O FORMA DE
EXISTENTA A MATERIEI PRIN CARE SE
2

TRANSMIT FORTE SI CUPLURI DE

NATURA ELECTRICA. SE NOTEAZA =F/q
.E-INTENSITATEA CAMPULUI ELECTRIC ,
F-FORTA ELECTRICA , q- SARCINA
ELECTRICA
5. SPECTRUL LINIILOR DE CAMP
ELECTRIC (SARCINA + SAU -) (SARCINA
+/+) (SARCINA +/-)

1
SARINA POZITIVA
NEGATIVA

2
SARCINA

SARCINA POZITIVA DE ACELASI FEL

SARCINI DE SEMNE CONTRARE

6.DEFINITI INDUCTIA ELECTRICA IN VID
SI DATI UNITATEA DE MASURA;
CU AJUTORUL PERMITIVITII VIDULUI
0 I AL VECTORULUI INTENSITATE A

Ev

CMPULUI ELECTRIC N VID

SE
DEFINETE INDUCIA ELECTRIC N VID

D v = 0 E v .

Dv

CA FIIND:
Ev- INT.CAMP.EL.IN VID, Dv-INDUCTIA ELEC. IN

Dv = 0 E v .

VID ,
PERMITIVITATEA VIDULUI
UNITATEA DE MSUR COULOMB PE
METRU PTRAT (C/M2).
4

7.DEFINITI TENSIUNEA ELECTRICA IN

VID SI DATI UNIT DE MASURA.
SEMNIFICATIA FIZICA A TENSIUNII
ELECTRICE
B

A(C)

A(C)

UA B ( C ) = E v d l = E v d l cos .

, Uab-TENSIUNEA ELECTRICA
INTRE A SI B, Ev- INT.CAMPULUI EL IN VID,
dl-ELEMENT DE LINIE. UNIT DE MASURA
U=V(VOLTUL)
B

A(C)

A(C)

U A B ( C ) = E v d l = E v d l cos .

SEMNIF FIZICA
TENSIUNEA
ELECTRICA
INTRE
DOUA
PUNCTE ESTE NUMERIC EGALA CU LUCRUL
MECANIC
EFECTUAT
DE
FORTELE
CAMPULUI ELECTRIC PT. A DEPLASA O
SARCINA UNITARA INTRE CELE DOUA
PUNCTE.
8.POLARIZAREA ELECTRICA SI
RIGIDITATEA DIELECTRICA;
FENOMENUL DE ORIENTARE A
DIPOLILOR ELECTRICI ELEMENTARI
DUP O ANUMIT DIRECIE SE
5

NUMETE POLARIZARE. P=Pt+Pp PpPOLARIZATIE PERMANENTA , PtPOLARIZATIE TEMPORARA, PPOLARIZATIE

RIGIDITATEA DIELECTRIC REPREZINT
VALOAREA MAXIM A INTENSITII
CMPULUI ELECTRIC DIN MATERIAL
PENTRU CARE ACESTA I PSTREAZ
PROPRIETILE IZOLANTE.
9.LEGEA FLUXUL ELECTRIC;

S = D d S = D d S cos .
S

.
D-INDUCTIA ELCTRICA
Ds-ELEMENT DE SUPRAFATA
LEGEA: FLUXUL ELECTRICA PRINTR O
SUPRAFATA INCHISA ESTE NUMERIC EGALA
CU SUMA SARCINILOR DIN INTERIORUL
SUPRAFETEI
S = D d S = D d S cos .
S

S = D d S = D Sd cos .

-SUPRAFATA INCHISA,
FLUX ELECTRIC , q-SARCINA ELECTRICA
10.ENUNTUL TEOREMEI
POTENTIALULUI ELECTROSTATIC;
6

CIRCULATIA VECTORULUI E PE ORICE

CURBA INCHISA ESTE 0.

11.CONSECINTELE TEOREMEI
POTENTIALULUI ELECTROSTATIC;
A)TENSIUNEA ELECTRICA INTRE DOUA
PCTE NU DEPINDE DE CURBA PE CARE
SE CALCULEAZA ACEASTA TENSIUNE
B)CAMPUL ELECTROSTATIC DERIVA
DINTR UN POTENTIAL ELECTRIV V
C)TENSIUNEA ELECTRICA INTRE DOUA
PNCTE ESTE O DIFERENTA DE
POTENTIAL
12.CE ESTE UN CONDENSATOR
ELECTRIC.DEFINITI CAPACITATEA
ELECTRICA SI DATI UNITATEA DE
MASURA;
CONDENSATORUL ELECTRIC
,DISPOZITIV FORMAT DIN DOUA
CORPURI METALICE SEPARATE PRINTR
UN DIELECTRIC.
, CAPACITATE ELECTRIC
7

RAPORTUL
DINTRE
SARCINA
UNEI
ARMATURI SI DIFERENTA DE POTENTIAL
DINTRE
CELE
DOUA
ARMATURI.SE
NOT.C [C]=F(FARADUL0.
13.LEGAREA
IN
PARALEL
A
CONDENSATOARELOR(SCHEMA
ELECTRICA DE LEGARE SI RELATIA DE
CALUCL A CAPACITATII ECHIVALENTE)
LEGAREA IN PARALEL

LEGAREA IN SERIE

14.APLICATIE LEGARE IN SERIE/LEGARE

IN PARALEL;

15) CE ESTE CURENTUL ELECTRIC DE

CONDUCTIE.DEFINITI INTENSITATEA
CURENTULUI ELECTRIC DE CONDUCTIE
SI DATI UNITATEA SA DE MASURA;
CURENTUL ELECTRIC DE CONDUCIE
ESTE DEPLASAREA PARTICULELOR
INCARCATE IN SARCINA ELECTRICA.
INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC
DE CONDUCIE
ESTE VITEZA DE VARIATIE A SARCINII
ELECTRICE IN TIMP.

10

q dq q d q
i = lim = . i = lim = .
t 0 t td t 0 t d t

q-SARCINA ELECTRICA, t-TIMPUL

[i]=A (AMPERUL )
16.CARE
SUNT
COMPONENTELE
INTENSITATII CAMPULUI ELECTRIC IN
SENS LARG
SE NOTEAZA CU El : El=E+Es+Ei
E- CAMPUL DIN ELECTROSTATICA , Es
CAMP
SOLENOIDAL,
Ei
CAMP
IMPRIMAT
17. DEFINITI TENSIUNEA ELECTRICA SI
TENSIUNEA ELECTRO-MOTOARE.DATI
UNITATAILE DE MASURA;
INTEGRALA DE LINIE A INTENSITII
CMPULUI ELECTRIC N SENS LARG N
LUNGUL UNEI CURBE NTRE DOU
PUNCTE A I B SE NUMETE TENSIUNE
ELECTRIC N SENS LARG NTRE CELE
DOU PUNCTE N LUNGUL ACESTEI
CURBE:

11

u A B (C ) = El d l .
A(C )

[Ub]=V(volt)
TENSIUNEA ELECTROMOTOARE (T.E.M.)
DE
CONTUR
SE
DEFINETE
CA
INTEGRALA DE LINIE PE O CURB
NCHIS A INTENSITII CMPULUI
ELECTRIC N SENS LARG, FIGURA
B

u A B (C ) = E l d l

ue = E dl = (Es + Ei )dl = En d l .

A(C )

Ee-INT.CURENTULUI IN SENS LARG, dlELEMENT DE LINIE , -CURBA INCHISA

[Ue]=V(VOLT)
18.EXPLICATI MODUL IN CARE APARE
CAMPUL
ELECTRIC
IMPRIMAT
DE
ACCELERATIE;
DATPRITA
FORTEI
CENTRIFUGE,ELECTRONII DIN METAL SE
DEPLASEAZA
SPRE
PERIFERIA
DISCULUI,IAR LA CENTRUL DISCULUI SE
CONCENTREAZA
SARCINA
12

POZITIVA.DESI INITIAL DISCUL ELECTRIC

NU
ERA
INCARCAT
CU
SARCINA
ELECTRICA, DATORITA ROTATIEI IN
JURUL AXEIPROPRII, EL SE INCARCA CU
SARCINA SI APARE UN CAMP ELECTRIC
IMPRIMAT SI UN CAMP ELECTRIC
ORIENTAT
IN
SENS
CONTRAR.SEPARAREA
SARCINILOR
ELECTRICE ARE LOC PANA LA EGALAREA
CELOR DOUA CAMPURI.
19)EXPLICATI MODUL IN CARE APARE
CAMPUL ELECTRIC IMPIRMAT TERMOELECTRIC DE VOLUM;
IN CAZUL UNUI CONDUCATOR A CARUI
CAPETE SE GASESC LA TEMPERATURI
DIFERITE,DATORITA DIFERENTEI DE
TEMPERATURA(AGITATIEI TERMICE) ARE
LOC O GRUPARE A SARCINII POZITIVE
LA CAPATUL MAI CALD SI A SARCINII
NEGATIVE LA CAPATUL MAI RECE(EF
THOMSON)
20)EXPLCIATI MODUL IN CARE APARE
CAMPUL ELECTRIC IMPIRMAT TERMO13

ELECTRIC DE CONTACT.SCHEMA DE
PRINCIPIU A UNUI TERMO-CUPLU
DACA AVEM UN CIRCUIT INCHIS FORMAT
DIN DOUA CONDUCTOARE SUDATE LA
CAPETE, SUDURI CARE SE GASESC LA
TEMPERATURI
DIFERITE,IN
CIRCUIT
APARE
UN
CURENT
ELECTRIC.PE
PRINCIPIUKL
ACESTOR
CAMPURI
ELECTRICE
SECONSTRUIESC
TERMOCUPLURILE
CARE
MASOARA
DIFERENTA DE TEMP DINTRE DOUA
MEDII

TERMOC
UP

14

21)EXPLICATI MODUL IN CARE APARE

CAMPUL ELECTRIC IMPRIMAT
FOTOVOLTAIC;
APARE LA SUPRAFATA DE SEPARATIE
DINTRE UN METAL SI UN
SEMICONDUCTOR ATUNCI CAND
SUPRAFATA DE CONTACT ESTE
ILUMINATA .SE GENEREAZA O TENSIUNE
ELECTROMOTOARE SI UN CAMP ELECT
IMPRIMAT
22)LEGEA CONDUCTIEI ELECTRICE;

E-INT CAMPULUI COULOMBIAN, Ei-INT

CAMP EL IMPRIMAT, -REZISTIVITATE,JDENSITATEA DE CURENT EL

23) REZISTENTA ELECTRICA SI DATI

UNITATEA DE MASURA;
15

R =

ub
.
i

[R]= (OHM)

S-REZISTIVITATE,L-LUNGIMEA
CONDUCTORULUI,S-SECTIUNEA
24)LEGEA TRANSFORMARII ENERGIEI IN
CONDUCTOARE;

p = EJ .

[W]
p-DENSITATEA DE VOLUM A PUTERII
ELCTROMAGNET, E-IN CAMP EL, J-DENSIT DE
CURENT ELECTRIC
CARE ESTE SEMNUL PUTERII DEBITATE?
REPR SCHEMATIC
POZITIV
Pg >0
CARE ESTE SEMNUL PUTERII ABSORBITE?
NEGATIV

Pg<0
16

25.EXPLICATI MODUL DE FUNCTIOANRE

AL SIGURANTELOR FUZIBILE;
LA SCURTCIRCUIT,CURENTUL CRESTE
DE CATEVA ORI(DE LA 6 PANA LA 10
ORI).FUZIBILUL SIGURANTEI SE
INCALZESTE,AJUNGAND CA O PORTIUNE
SA SE TOPEASCA.FUZIBILUL SE
INTRERUPE ,SPUNEM CA SIGURANTA SA ARS.
21)EXPLICATI MODUL IN CARE APARE
CAMPUL ELECTRIC IMPRIMAT
FOTOVOLTAIC;
22)LEGEA CONDUCTIEI ELECTRICE;
SUMA VECTORIALA DINTRE
INETENSITATEA CAMPULUI ELECTRIC E
SI INTENSITATEA CAMPULUI ELECTRIC
IMPRIMAT SI PROPORTIONAL CU
DENSITATEA CURENTULUI DE CONUCTIE
26)EXPLICATI MODUL DE FUNCTIOANRE
AL BECULUI CU INCANDESCENTA;
LA TRECEREA CURENTULUI ELECTRIC
PRIN FILAMENTUL
BECULUI,FILAMENTUL DE WOLFRAM
17

AJUNGE LA INCANDESCENTA EMITAND

LUMINA.
27)CE ESTE O PILA ELECTRICA;
ESTE UN GENERATOR DE CURENT
CONTINUU ELECTROCHIMIC CONSTRUIT
DIN
DOI
ELECTROZLIZI
METALICI
INTRODUSI INTR UN ELECTROLIT.
28)CE ESTE UN ACCUMULATOR
ELECTRIC;
SUNT ELEMENTE RESURSIBILE CARE IN
TIMPUL
INCARCARII
TRANSFORMA
ENERGIA
ELECTRICA
IN
ENERGIE
CHIMICA, IAR IN TIMPUL DESCARCARII
ENERGIA
CHIMICA
IN
ENERGIE
ELECTRICA.
29)PARAMETRII TEHNICI AI
ACUMULATORULUI;
1.TENSIUNEA NOMINALA
2.CAPCAITATEA ACUMULATORULUI
EXPRIMATA IN A*h SAU Ma*h
3.DURATA DE GUNCT EXPRIMATA IN NR
DE CICLURI DE
INCARCARE/DESCARCARE 4.
18

RANDAMENTUL ACUMULATORULUI
5.REZISTENTA ELECTRICA
30)ENUMERATI MINIM 3 DOMENII DE
APLICATIE AI ACUMULATORILOR;
1. ALIMENTAREA CIRCUITELOR DE
PROTECTIE 2. AUTOMATIZARI
3.SEMNALIZARI 4. IN TELEFONIE
31) PRIMA TEOREMA A LUI KIRCHHOFF
DESEN+DEFINITIE);
SE REFERA LA UN NOD DE RETEA

SUMA CURENTILOR CARE INTRA INTR

UN NOD DE RETEA ESTE EGALA CU
SUMA CURENTILOR CARE IES DINTR UN
NOD DE RETEA.
19

32) A DOUA TEOREMA A LUI KIRCHHOFF

(DESEN+DEFINITIE+FORMULA
ASOCIERERII SEMNELOR);
SE REFERA LA UN OCHI DE RETEA

SUMA ALGEBRICA A TENSIUNILOR

ELECTROMOTOARE DINTR UN NOD DE
RETEA ESTE EGALA CU SUMA
ALGEBRICA A VADERILOR DE TENSIUNE
DIN ACEL LOC.

ASOCIERE DE SEMNE: SE IAU CU

SEMNUL PLUS TENSIUNILE A CAROR
SENS COINCIDE CU CEL DE
PARCURGEERE AL OCHIULUI.
20

33)CLASIFICAREA CIRCUITELOR
ELECTRICE;
1 DUPA PROPR. DE MATERIAL DE ELEM.
DE CIRCUIT: LINIARE, NELINIARE.
2 DUPA REPARTITIA DE CURRENT
ELECTRIC IN SECT CONDUCTOARELOR :
FILIFORME,MASICE
3 DUPA REGIMUL DE FUNCTIONARE : DE
CURENT CONTINUU , DE CURRENT
ALTERNATIVE
34)GRUPAREA IN SERIE A
REZISTOARELOR(DESEN+FORMULA);

35)GRUPAREA IN PARALLEL A
REZISTOARELOR(DESEN+FORMULA);

21

36)CUM SE LEAGA MAI MULTE

REZISTOARE PT A OBTINE O
REZISTENTA ECHIVALENTA MAI MARE;
IN SERIE
37)CUM SE LEAGA MAI MULTE
REZISTOARE PENTRU A OBTINE O
REZISTENTA ECHIVALENTA MAI MICA;
IN PARALEL
38)APLICATIE LEGARE IN
SERIE/PARALLEL A REZISTOARELOR;

22

39)CE ESTE CAMPUL MAGNETIC;

CAMPUL MAGNETIC ESTE O FORMA DE
EXISTENTA A MATERIEI PRIN CARE SE
TRANSMIT FORTE SI CUPLURI DE
NATURA MAGNETICA.
40)CU CE SE OCUPA ELECTRODINAMICA;
STUDIAZA CAMPUL MAGNETIC SI
INTERDEPENDENTA DINTRE CAMPUL
MAGNETIC SI CAMPUL ELECTRIC.
41)DEFINITI INTENSITATEA CAMPULUI
MAGNETIC IN VID SI DATI UNITATEA SA
DE MASURA;
INTENSITATEA CMPULUI MAGNETIC N

VID
V ESTE O MRIME DERIVAT DE
STARE A CMPULUI MAGNETIC I ESTE
23

Bv ,
=
Hv
0

DEFINIT PRIN RELAIA:

O
ESTE O CONSTANT PERMEABILITATE
MAGNETIC
A
VIDULUI
I
ARE
-7
o
VALOAREA:
UNDE H ESTE HENRY, UNITATEA DE
MSUR A INDUCTIVITII.
42)DESENATI SPECTRUL LINIILOR DE
CAMP
MAGNETIC
PENTRU
UN
CONDUCTOR PARCURS DE UN CURRENT
ELECTRIC;
Xi- intra

= 4 10 H / m ,

in planul de sectiune, Oi -iese

24

43)DESENATI SPECTRUL LINIILOR DE

CAMP MAGNETIC PENTRU O SPIRA
CIRCULARA PARCURSA DE UN CURRENT
ELECTRIC

44)LEGEA MAGNETIZARII TEMPORARE;

LEGEA
MAGNETIZAIEI
TEMPORARE
ARAT C
N ORICE PUNCT AL
MATERIALULUI,
MAGNETIZAIA

Mt

TEMPORAR
ESTE
PROPORIONAL
CU
INTENSITATEA
CMPULUI MAGNETIC N ACEL PUNCT:

M t = m H ,

XmSUPSCEPTIBILITATE,H-INTENSITATEA
CAMPULUI MAGNETIC.
25

45)LEGEA LEGATURII DINTRE B , H SI M

N ORICE PUNCT DINTR-UN CORP
INDUCIA
MAGNETIC
ESTE
PROPORIONAL CU SUMA VECTORIAL
DINTRE
INTENSITATEA
CMPULUI
MAGNETIC I MAGNETIZAIE:

B = 0 ( H + M ) .
B-INDUCTIA MAG, H-INTENS .CAMPULUI MAG
, M- MAGNETIZATIA, M0- PERMEABILITATEA
MAG A VIDULUI
46)CLASIFICAREA MATERIALELOR DUPA
PERMEABILITATEA MAGNETICA
RELATIVA + EXXEMPLE
1.MATERIALE
DIAMAGNETICE,
(r<1):H2,Cu,C,Ag,GAZE INERTE
2.MATERIALE
PARAMAGNETICE,
(r=1):Al,platina,Cr,N
3. MATERIALE FEROMAGNETICEDIN (PT
CARE DEPENDENTA DINTRE B SI H ESTE
NELINIARA)
Fe,Ni,Cobalt,ALIAJELE
ACESTORA
26

47) CICLUL DE HISTEREZIS MAGNETIC

CU MARIMILE EI CARACTERISTICE;
BR -INDUCIA MAGNETIC REMANENT,
HC-CMPUL MAGNETIC COERCITIV , Hm
VAL MAXIMA A CAM MAG

48)DEFINITIA FLUXULUI
MAGNETIC.LEGEA FLUXULUI MAGNETIC
SI UNITATEA SA DE MASURA;

S = B d S , S = B d S ,
S

-FLUX MAG,
B-INDUCTIE MAG, dS- ELEM DE SUPRAFATA

=Wb(WEBER)

LEGEA:
27

49)LEGEA CIRCUITULUI MAGNETIC

PENTRU TENSIUNEA MAGNETICA,
TENSIUNEA ELECTRO-MOTOARE,
SOLENATIA SI UNITATILE LOR DE
MASURA;
TENSIUNEA MAGNETICA:

TENSIUNEA MAGNETOMOTOARE

SOLENANTA:

H=IN CAMP MAG, dl-nr de linie, r-curba inchisa

W-NR SPIRE , I- INT CCURENT ELECTRIC
J-DENSIT DE C EL, Ds elem de suprafata

28

LEGEA :
50)LEGEA INDUCTIEI ELECTROMAGNETICE(DEFINITIE+FORMULA);
ESTE FENOMENUL DE PRODUCERE A
UNEI T.E.M. INTR UN CIRCUIT INSCHIS
DATORITA VARIATIEI IN TIMP A
FLUXULUI MAGNETIC

d S d
d S d
ue = E d l = - = - BdS . ue = E d l = - = - B d S .
td td S
dt dt S

Ue-TENS ELECTRICA,
-FLUX
MAGNETIC
51)REGULA LUI LENZ
(STABILESTE SENSUL CURENTULUI
INDUS):SENSUL CURENTULUI INDUS
ESTE ASTFEL ORIENTAT INCAT SE
OPUNE CAUZEI CARE S A PREDUS
29

d
dt

0
, (I CRESTE)

APLICATIE REGULA LUI LENZ PT OS

ITUATIE DATA.SE VA TRASA FLUXUL DE
REACTIE SI CURENTUL INDUS IN SPIRA.

30

d
dt

dt

, (SCADE)

INTREBARI EXAMEN (PARTEA A IIA)

CE ESTE UN CIRCUIT MAGNETIC?
CIRCUITUL MAGNETIC ESTE UN
SISTEM DE CORPURI
FEROMAGNETICE DESPRITE PRIN
NTREFIERURI(AER), CARE PERMITE
NCHIDEREA LINIILOR DE CMP
MAGNETIC
DEFINITI INDUCTANTA SI DATI
UNITATEA DE MASURA.
MRIMEA L DEFINIT CA
RAPORTUL DINTRE FLUXUL
MAGNETIC CARE STRBATE ORICE
SUPRAFA LIMITAT DE CONTURUL
UNUI CIRCUIT I INTENSITATEA
CURENTULUI CARE-L PRODUCE, SE
NUMETE INDUCTAN SAU
INDUCTIVITATEA CIRCUITULUI.
31

. UNITATEA DE MSUR PENTRU

INDUCTAN ESTE HENRY [H].
EXPRESIA MATEMATICA A UNEI
MARIMIALTERNATIVE
SINUSOIDALA(EXPRESIA
MATEMATICA SI DESEN
EXPLICATIVE).
- AM REPREZINT_ MODULUL VALORII
MAXIME A MRIMII SINUSOIDALE;
- A - VALOAREA INSTANTANEE A
MRIMII;
- T + - FAZA MRIMII, SE
EXPRIM N RADIANI;
- - FAZA INIIAL, LA MOMENTUL
T = 0, CU VALORI CUPRINSE NTRE I ;
- = 2 F = 2 /T - PULSATIA;
- F - FRECVENTA, SE EXPRIMA IN
HERTZI [HZ];
- T - PERIOADA, SE EXPRIM N
SECUNDE [S].
32

O MRIME SINUSOIDAL SE MAI

POATE SCRIE SUB FORMA:

a = A m sin (t + ) = 2A sin (t + ).

DESENATI 2 MARIMI ALTERNATIV

SINUSOIDALE IN FAZA.

33

DESENATI 1 MARIMI ALTERNATIV

SINUSOIDALE IN ANTIFAZA.

CIRCUIT CU REZISTOR
IDEAL(CIRCUIT ELECTRIC, MARIMI
CARACTERISTICE, REPREZENTAREA
TENSIUNII SI A CURENTULUI).
SE CONSIDER UN CIRCUIT SIMPLU
FORMAT DINTR-UN REZISTOR IDEAL
(FIG. 2A ), ALIMENTAT CU O
TENSIUNE LA BORNE SINUSOIDAL.
SE CONSIDER CURBA NCHIS CU
SENSUL DE PARCURGERE ASTFEL
ALES NCT S FIE N SENSUL
34

CURENTULUI PRIN LATUR I

INVERS SENSULUI TENSIUNII LA
BORNE. APLICND LEGEA INDUCIEI
ELECTROMAGNETICE CURBEI ,
REZULT:

u b = u f = Ri = u R ,
u
U
i = = 2 sin (t + ),
R
R

S-A PRESUPUS INIIAL

INTENSITATEA CURENTULUI DE
FORMA SINUSOIDAL:

i = 2I sin (t + ),

I REZULT:
- INTENSITATEA CURENTULUI ESTE
N FAZ CU TENSIUNEA ( FIG. 2B):
= 0;
- VALOAREA IMPEDANEI ESTE
EGAL CU VALOAREA REZISTENEI
REZISTORULUI:
Z = R,
35

- VALOAREA EFECTIV A
INTENSITII CURENTULUI NU
DEPINDE DE FRECVENA TENSIUNII
LA BORNE:

U
I ,
R
- CDEREA DE TENSIUNE PE UN
REZISTOR ESTE N FAZ CU
INTENSITATEA CURENTULUI I SE
NUMETE CDERE DE TENSIUNE
REZISTIV .

FIG. 2. A. CIRCUIT SIMPLU CU

REZISTOR; B. DEPENDENA
36

CURENTULUI I TENSIUNII FA DE
TIMP
CIRCUIT CU BOBINA IDEALA(CIRCUIT
ELECTRIC, MARIMI CARACTERISTICE,
REPREZENTAREA TENSIUNII SI A
CURENTULUI).
SE CONSIDER O BOBIN IDEAL
(FIG. 3A ), AVND INDUCTANA L,
ALIMENTAT CU TENSIUNEA
SINUSOIDAL. SE CONSIDER
CONTURUL NCHIS I SE APLIC
LEGEA INDUCIEI
ELECTROMAGNETICE:

di
u = uL = L ,
dt
UNDE CONTURUL ESTE ALES N
LUNGUL CIRCUITULUI.
SE POATE DEMONSTRA C N CAZUL
ACESTUI CIRCUIT, DEFAZAJUL
DINTRE TENSIUNE I CURENT ESTE:
37

 = /2;

IAR CURENTUL ESTE

DEFAZAT N URMA TENSIUNII CU
/2 , CA N FIGURA 3B.

FIG. 3. A. CIRCUIT CU BOBINA

IDEAL N C.A.; B. DEFAZAJUL
DINTRE TENSIUNEA LA BORNE I
CURENTUL PRIN CIRCUIT.
- VALOAREA IMPEDANEI

Z = L = X L ;

CIRCUITULUI ESTE:
I SE NUMETE REACTANA
BOBINEI.

38

XL

- VALOAREA EFECTIV A
INTENSITII CURENTULUI ESTE:
I=

U
XL

- CDEREA DE TENSIUNE PE O
BOBIN IDEAL VA FI NTODEAUNA
DEFAZAT CU /2 NAINTEA
CURENTULUI I SE NUMETE
CDERE DE TENSIUNE INDUCTIV.
CIRCUIT CU CONDENSATOR
IDEAL(CIRCUIT ELECTRIC, MARIMI
CARACTERISTICE, REPREZENTAREA
TENSIUNII SI A CURENTULUI).
SE CONSIDER CONDENSATORUL
IDEAL DE CAPACITATE C ALIMENTAT
CU O TENSIUNE SINUSOIDAL, CA N
FIGURA 4A.
DAC CIRCUITUL AR FI ALIMENTAT
CU O TENSIUNE CONTINU,
INTENSITATEA CURENTULUI DIN
CIRCUIT AR FI ZERO, DEOARECE
NTRE PLCILE CONDENSATORULUI
39

SE AFL UN DIELECTRIC, CARE ARE

REZISTENA INFINIT.
APLICND O TENSIUNE
SINUSOIDAL CONDENSATORULUI,
ACESTA SE VA NCRCA I
DESCRCA PERIODIC CU FRECVENA
EGAL CU FRECVENA TENSIUNII
APLICATE I DECI, PRIN CIRCUIT VA
TRECE UN CURENT ELECTRIC
ALTERNATIV. ACEST LUCRU LAS
IMPRESIA C N REGIM SINUSOIDAL,
CURENTUL ELECTRIC TRECE PRIN
CONDENSATOR.
APLICND LEGEA INDUCIEI
ELECTROMAGNETICE CONTURULUI
NCHIS , REZULT:
q
uC = u = ,
C
UNDE Q REPREZINT
SARCINA ELECTRIC A UNEI
ARMTURI A CONDENSATORULUI.

40

FIG. 4.A. CIRCUIT CU CONDENSATOR

IDEAL; B. DEFAZAJUL TENSIUNE
CURENT LA ACEST CIRCUIT
CONFORM LEGII CONSERVRII
SARCINII ELECTRICE, APLICATE
SUPRAFEEI NCHISE , REZULT:
i=

dq
,
dt

q = idt,

uC =

1
idt.
C

SE POATE DEDUCE EXPRESIA

INTENSITII CURENTULUI ELECTRIC
I REZULT DE ASEMENEA C:-

41

CURENTUL ESTE DEFAZAT NAINTEA

= -/2,

TENSIUNII CU /2:
- VALOAREA IMPEDANEI ESTE:
1
Z=
= XC ;
C

XC SE NUMETE
REACTAN CAPACITIV:
- VALOAREA EFECTIV A
INTENSITII CURENTULUI ESTE
I=

U
XC

= CU;

EGAL CU:
- CDEREA DE TENSIUNE PE
CONDENSATOR VA FI DEFAZAT CU
/2 N URMA INTENSITII
CURENTULUI (FIG.
4B) I SE
NUMETE CDERE DE TENSIUNE
CAPACITIV.
DEFINITI PUTEREA ACTIVA, PUTEREA
REACTIVA SI PUTEREA APARENTA.
DATI UNITATILE DE MASURA.
42

PUTEREA ACTIV P SE DEFINETE

CA VALOAREA MEDIE PE UN NUMR
NTREG DE PERIOADE A PUTERII
INSTANTANEE. UNITATEA DE
MSUR PENTRU PUTERILE ACTIV
ESTE WATTUL [W].
PUTEREA APARENT S SE
DEFINETE CA PRODUSUL DINTRE
VALORILE EFECTIVE ALE TENSIUNII
I CURENTULUI:

S = UI = Z I2 = Y U 2 .
UNITATEA DE MSUR PENTRU
PUTEREA APARENT ESTE
VOLTAMPERUL [VA].
PUTEREA REACTIV SE DEFINETE
CA PRODUSUL DINTRE VALORILE
EFECTIVE ALE TENSIUNII I
CURENTULUI AMPLIFICAT CU
SINUSUL UNGHIULUI DE DEFAZAJ
DINTRE TENSIUNE I CURENT:
Q = UI sin = Z I 2 sin care poate fi sau 0.
43

UNITATEA DE MSUR PENTRU

PUTEREA REACTIV ESTE
VOLTAMPERUL REACTIV [VAR].
TRIUNGHIUL PUTERILOR (DESEN,
RELATII).
NTRE PUTERILE P, Q I S EXIST
URMTOARELE RELAII:
2
2
2
=
+
, P = S cos , Q = S sin , Q = Ptg .
Q
S P
RELAIILE REZULT SIMPLU DIN
TRIUNGHIULUI PUTERILOR, FIGURA
5.

FIG.5. TRIUNGHIUL PUTERILOR

PUTEREA ACTIV, RESPECTIV
ENERGIA ACTIV, ABSORBITE DE
CIRCUITE MAI COMPLEXE
(CONINND I MOTOARE
ELECTRICE) SE TRANSFORM
PARIAL N LUCRU MECANIC I
PARIAL N CLDUR.
44

PUTEREA REACTIV ARE O

SEMNIFICAIE FIZIC,
REPREZENTND O MSUR A
SCHIMBURILOR INTERIOARE DE
ENERGIE NTRE CMPUL ELECTRIC I
CEL MAGNETIC.
DEFINITI FACTORUL DE PUTERE.
CONSECINTELE UNUI FACTOR DE
PUTERE SCAZUT.
FACTORUL DE PUTERE KP AL UNUI
CIRCUIT ESTE RAPORTUL POZITIV
SUBUNITAR DINTRE PUTEREA
ACTIV I PUTEREA APARENT:

P
k p = > 0.
S
O VALOARE SCZUT A
FACTORULUI DE PUTERE DIN
INSTALAIILE INDUSTRIALE I DIN
TRANSPORTUL ENERGIEI ELECTRICE
ARE URMTOARELE CONSECINE:
45

1.- CRETEREA PIERDERILOR DE

PUTERE N REZISTENA
CONDUCTOARELOR INSTALAIILOR
DE PRODUCERE, TRANSPORT I
DISTRIBUIE A ENERGIEI ELECTRICE.
PENTRU O VALOARE DAT A PUTERII
ACTIVE P, N INSTALAIILE
ELECTRICE FUNCIONND SUB
TENSIUNE CONSTANT, PIERDERILE
DE PUTERE CRESC INVERS
PROPORIONAL CU PTRATUL
FACTORULUI DE PUTERE 2.MRIREA SECIUNII
CONDUCTOARELOR LINIILOR DE
TRANSPORT I DE DISTRIBUIE A
ENERGIEI ELECTRICE. MICORAREA
FACTORULUI DE PUTERE DUCE LA
TRANSMITEREA ACELEIAI PUTERI
ACTIVE LA O MRIRE A VALORII
INTENSITII CURENTULUI I DECI
LA O MRIRE A SECIUNII
46

CABLURILOR I A CANTITII DE
CUPRU UTILIZAT;
3.- MRIREA PUTERII APARENTE A
GENERATOARELOR ELECTRICE DIN
CENTRALE I A
TRANSFORMATOARELOR DIN
STAIILE DE TRANSFORMARE
PENTRU TRANSMITEREA ACELEIAI

S = P / cos .

PUTERI ACTIVE:
4.- CRETEREA CDERILOR DE
TENSIUNE PE LINIILE DE
TRANSPORT, PRIN CRETEREA
INTENSITII CURENTULUI DIN LINII.
CUM SE IMBUNATATESTE FACTORUL
DE PUTERE?
PENTRU A NLTURA ACESTE
NEAJUNSURI, N PRACTIC SE CAUT
S SE MBUNTEASC FACTORUL
DE PUTERE PRIN LEGAREA N
PARALEL CU RECEPTORUL INDUCTIV
A UNOR CONDENSATOARE. N
47

FIGURA 6 SE INDIC SCHEMA DE

MONTAJ A CONDENSATORULUI C N
PARALEL CU CONSUMATORUL
INDUCTIV DE IMPEDAN Z.

(1P)
REPREZENTAREA UNEI SURSE
TRIFAZATE IN CONEXIUNE STEA.
(1P)
REPREZENTAREA TENSIUNILOR DE
FAZA SI DE LINIE ALE UNUI SISTEM
TRIFAZAT.
ACESTE TENSIUNI DINTRE
CONDUCTOARELE DE FAZ, U12(T),
U23(T) I U31(T)V , SE NUMESC
TENSIUNI DE LINIE, PE CND
TENSIUNILE DINTRE
CONDUCTOARELE DE FAZ I
48

CONDUCTORUL DE NUL, U1(T), U2(T)

I U3(T), SE NUMESC TENSIUNI DE
FAZ.
NLOCUIND EXPRESIILE
TENSIUNILOR U1(T), U2(T), U3(T)
REZULT:

RELATIA DINTRE TENSIUNEA DE

LINIE SI TENSIUNEA DE FAZA
PENTRU UN SISTEM DE ALIMENTARE
IN CONEXIUNE STEA.
SCHEMA BLOC A UNEI SURSE DE
CURENT CONTINUU CU PRECIZAREA
ROLULUI BLOCURILOR COMPONENT.

TRANSFORMATORUL ARE UN ROL

49

MULTIPLU. N PRIMUL RND, EL

MODIFIC, ATUNCI
CND ESTE NECESAR, VALOAREA
TENSIUNII SURSEI, PENTRU
ACEAST APLICAIE. TENSIUNEA
ESTE DE OBICEI FIX, CA N CAZUL
REELEI MONOFAZATE DE 220V.
TRANSFORMATORUL POATE MRI
SAU POATE MICORA TENSIUNEA
SURSEI, FORMA TENSIUNII
RMNND ACEEAI.
TRANSFORMATORUL ARE N PLUS
UN ROL DE SEPARARE GALVANIC
NTRE SURS I CONSUMATOR, PRIN
UTILIZAREA LUI NEEXISTND O
LEGTUR DIRECT NTRE ELE,
EVENTUALUL UTILIZATOR FIIND
ASTFEL PROTEJAT DE UN CONTACT
DIRECT CU REEAUA.
REDRESORUL, UNEORI BLOC
REDRESOR, ESTE COMPUS DIN
ELEMENTE REDRESOARE
50

NECOMANDATE (DIODE),
SEMICOMANDATE (TIRISTOARE) SAU
COMANDATE (TIRISTOARE CU
STINGERE PE POART GTO,
TRANZISTOARE), ARE SCHEME
DIVERSE I REALIZEAZ
TRANSFORMAREA TENSIUNII
ALTERNATIVE NTR-O TENSIUNE
PULSATORIE, UR CU O COMPONENT
CONTINU, DIFERIT DE ZERO.
FILTRUL REALIZEAZ O NETEZIRE A
FORMEI PULSATORII A TENSIUNII
REDRESATE, PE CARE O ADUCE LA O
FORM APROPIAT DE ACEEA A
TENSIUNII CONTINUE, UF.
NTOTDEAUNA NS, TENSIUNEA PE
SARCIN VA AVEA O VARIAIE, CARE
NS POATE FI MICORAT
UTILIZND FILTRE MAI
PERFORMANTE.
TRANSFORMATORUL
ELECTRIC( SIMBOL, FUNCTIONARE,
51

RELATIA DINTRE TENSIUNE SI

NUMARUL DE SPIRE).

ACEST APARAT ARE LA BAZA

FUNCIONRII FENOMENUL DE
INDUCIE ELECTROMAGNETIC,
CARACTERISTIC REGIMURILOR
VARIABILE. PRIN URMARE
TRANSFORMATORUL ESTE UN
APARAT DE CURENT ALTERNATIV. SE
APLIC LA BORNELE NFURRII
PRIMARE O TENSIUNEALTERNATIV
I PRIN INDUCIE
ELECTROMAGNETIC SE INDUCE N
BOBINA SECUNDAR O TENSIUNE
PROPORIONAL CU CEA APLICAT
N PRIMAR. NTRE CELE DOU

52

u2 n2

u1 n1

TENSIUNI EXIST RELAIA

UNDE: U2 - TENSIUNEA DIN
NFURAREA SECUNDAR,U1 TENSIUNEA DIN NFURAREA
PRIMAR,N1 - NR. DE SPIRE DIN
NFURAREA PRIMAR,N2 - NR. DE
SPIRE DIN NFURAREA
SECUNDAR.
DATI O CLASIFICARE A
REDRESOARELOR.
REDRESOARELE SE CLASIFIC DUP
NUMEROASE CRITERII, CELE MAI
IMPORTANTE FIIND NUMRUL DE
FAZE, TIPUL SCHEMEI,
POSIBILITATEA REGLRII TENSIUNII
DE IEIRE, DAR I ALTELE AA CUM
SE VA VEDEA N CONTINUARE.
- DUP NUMRUL DE FAZE AL
SURSEI, CARE ESTE DE OBICEI
REEAUA ELECTRIC:53

REDRESOARE MONOFAZATE,REDRESOARE POLIFAZATE.

- DUP POSIBILITATEA REGLRII
TENSIUNII:- REDRESOARE
NECOMANDATE ( CU DIODE),REDRESOARE SEMICOMANDATE,REDRESOARE COMANDATE.
- DUP TIPUL SCHEMEI:REDRESOARE MONOALTERNAN,REDRESOARE DUBL ALTERNAN
(BIALTERNAN): - CU PUNCT
MEDIAN- N PUNTE.
- DUP TIPUL CONSUMATORULUI
( SARCINII):- REDRESOARE CU
SARCIN REZISTIV,- REDRESOARE
CU SARCIN INDUCTIV,
REDRESOARE CU SARCIN
CAPACITIV
REDRESOR
MONOALTERNANTA( SCHEMA,
FORME DE UNDA, FUNCTIONARE).
54

UN REDRESOR PARTICULAR
CORESPUNDE FIECRUI CRITERIU DE
CLASIFICARE, ASTFEL C DENUMIRE
SA COMPLET ARE OBINUIT MAI
MULI TERMENI, CTE UNUL DIN
FIECARE CLAS DE CRITERII. DE
EXEMPLU: REDRESOR MONOFAZAT,
NECOMANDAT,
MONOALTERNAN, CU SARCIN
REZISTIV
REDRESOR DUBLA ALTERNANTA CU
PUNCT MEDIAN( SCHEMA, FORME
DE UNDA, FUNCTIONARE).
(3P)
REDRESOR DUBLA ALTERNANTA IN
PUNTE( SCHEMA, FORME DE UNDA,
55

FUNCTIONARE).
(3P)
REDRESOR CU FILTRU
CAPACITIVE( SCHEMA, FORME DE
UNDA, FUNCTIONARE).
(3P)
CE ESTE O INSTALATIE ELECTRICA SI
CE ESTE UN ECHIPAMENT ELECTRIC?
INSTALAIA ELECTRIC ESTE
ANSAMBLUL DE ECHIPAMENTE
ELECTRICE CONECTATE PENTRU UN
SCOP FUNCIONAL BINE
DETERMINAT.PRIN ECHIPAMENT
ELECTRIC SE NELEGE ORICE
DISPOZITIV NTREBUINAT
PENTRUPRODUCEREA,
TRANSFORMAREA, DISTRIBUIA,
TRANSPORTUL SAU UTILIZAREA
ENERGIEI ELECTRICE. ACEAST
ULTIM DESTINAIE, REPREZENTND
SCOPUL FINAL AL NTREGULUI
PROCES DE PRODUCERE,
56

TRANSPORT I DISTRIBUIE,
DEFINETE O CATEGORIE DISTINCT
DE ECHIPAMENTE, DENUMITE
RECEPTOARE.
SCHEMA SIMPLIFICATA A UNUI
SISTEM ELECTROENERGETIC CU
EXPLICAREA NOTATIILOR.
ST1

GS

ST2

LEA

LES

R1
PT
R2

6 kV
10 kV

110 kV
220 kV
400 kV

6 kV
10 kV
20 kV

0,4 kV

FIG. 1. SCHEMA SIMPLIFICAT A

UNUI SISTEM ELECTROENERGETIC
N FIGURA 1 SEMNIFICAIA
NOTAIILOR SUNT: GS - GENERATOR
SINCRON; ST1 - STAIE DE
TRANSFORMARE RIDICTOARE DE
TENSIUNE; LEA - LINIE ELECTRIC
AERIAN; ST2 - STAIE DE
TRANSFORMARE COBORTOARE DE
TENSIUNE; LES - LINIE ELECTRIC
SUBTERAN; R1 - RECEPTOARE DE
MEDIE TENSIUNE; PT - POST DE
57

TRANSFORMARE; R2 - RECEPTOARE
DE JOAS TENSIUNE.
CE SUNT RECEPTOARELE ELECTRICE?
CLASIFICARE CU EXEMPLE.
RECEPTOARELE ELECTRICE SUNT
DISPOZITIVE CARE TRANSFORM
ENERGIA ELECTRIC N ALT FORM
DE ENERGIE UTIL. RECEPTOARELE
ELECTRICE SE MPART N:
- RECEPTOARE DE ILUMINAT,
CUPRINZND CORPURILE DE
ILUMINAT PREVZUTE CU SURSE
ELECTRICE DE LUMIN;RECEPTOARE DE FOR, CARE POT
FI ELECTROMECANICE (MOTOARE
ELECTRICE, ELECTROMAGNEI,
ELECTROVENTILE),
ELECTROTERMICE (CUPTOARE
ELECTRICE, AGREGATE DE SUDUR)
SAU ELECTROCHIMICE (BI DE
ELECTROLIZ).
58

DATI O CLASIFICARE A
INSTALATIILOR ELECTRICE.
INSTALAIILE ELCTRICE SE
CLASIFIC DUP DIFERITE CRITERII,
ASTFEL:
A. DUP ROLUL FUNCIONAL,
INSTALAIILE ELECTRICE POT FI:- DE
PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE,
AFERENTE DIFERITELOR TIPURI DE
CENTRALE ELECTRICE SAU UNOR
GRUPURI ELECTROGENE;
- DE TRANSPORT A ENERGIEI
ELECTRICE, INCLUZND LINII
ELECTRICE (RACORD, DISTRIBUITOR,
COLOAN I CIRCUIT);
- DE DISTRIBUIE A ENERGIEI
ELECTRICE - STAII ELECTRICE,
POSTURI DE TRANSFORMARE I
TABLOURI DE DISTRIBUIE;- DE
UTILIZARE A ENERGIEI ELECTRICE,
CARE LA RNDUL LOR SE
DIFERENIAZ N RAPORT CU TIPUL
59

RECEPTOARELOR, N INSTALAII DE
FOR I INSTALAII DE ILUMINAT;
- AUXILIARE, DIN CARE FAC PARTE
INSTALAIILE CU FUNCIE DE
MENINERE A CALITII ENERGIEI
ELECTRICE, DE ASIGURARE A UNEI
DISTRIBUII ECONOMICE A
ACESTEIA, PENTRU PROTECIA
PERSONALULUI MPOTRIVA
ELECTROCUTRILOR (LEGAREA LA
PMNT, LEGAREA LA NUL ETC.),
PENTRU PROTECIA CLDIRILOR I A
BUNURILOR (INSTALAIILE DE
PARATRSNET, DE AVERTIZARE DE
INCENDIU), PRECUM I INSTALAIILE
DE TELECOMUNICAII.
B. DUP POZIIA OCUPAT N
RAPORT CU PROCESUL ENERGETIC
LA CARE CONCUR SE DEOSEBESC:INSTALAII DE CURENI TARI,INSTALAII DE CURENI SLABI.
60

C. N RAPORT CU LOCUL DE
AMPLASARE, SE DEOSEBESC
URMTOARELE CATEGORII DE
INSTALAII:
- PE UTILAJ, UN CAZ DEOSEBIT
REPREZENTNDU-L AMPLASAREA PE
VEHICULE;
- N INTERIORUL CLDIRILOR, N
DIFERITE CATEGORII DE NCPERI;
- N EXTERIOR, N DIFERITE CONDIII
DE MEDIU.
D. DUP NIVELUL TENSIUNII,
INSTALAIILE SE CLASIFIC N:INSTALAII DE JOAS TENSIUNE (JT),
A CROR TENSIUNE DE LUCRU ESTE
SUB 1 KV;- INSTALAII DE MEDIE
TENSIUNE (MT), CU TENSIUNI DE
LUCRU N INTERVALUL 1...20 KV;INSTALAII DE NALT TENSIUNE
(IT), CU TENSIUNI DE LUCRU NTRE
35...110 KV;- INSTALAII DE FOARTE
NALT TENSIUNE, FUNCIONND LA
61

TENSIUNI MAI MARI SAU EGALE CU

220 KV.
N PRACTIC, DOMENIILE DE VALORI
CORESPUNZTOARE ACESTOR
DIVIZRI DIFER, N RAPORT CU
APARTENENA INSTALAIEI LA O
CATEGORIE FUNCIONAL SAU ALTA.
REFERINDU-SE LA NIVELUL
TENSIUNII, NORMATIVELE N
VIGOARE, DIFERENIAZ
INSTALAIILE N INSTALAII SUB
1000 V (JOAS TENSIUNE) I PESTE
1000 V (NALT TENSIUNE).
E. DUP FRECVENA TENSIUNII, SE
DEOSEBESC INSTALAII:- DE CURENT
CONTINUU;- DE CURENT
ALTERNATIV. LA RNDUL LOR,
ACESTEA POT FI, N RAPORT CU
VALOAREA FRECVENEI: DE
FRECVEN JOAS (0,1...50 HZ),
INDUSTRIAL (50 HZ), MEDIE
62

(100...10000 HZ), SAU DE NALT

FRECVEN (PESTE 10000 HZ).
F. DIN PUNCT DE VEDERE AL
MODULUI DE PROTECIE,
INSTALAIILE POT FI:
- DE TIP DESCHIS, FA DE CARE
PERSOANELE SUNT PROTEJATE
NUMAI MPOTRIVA ATINGERILOR
ACCIDENTALE A PRILOR AFLATE
SUB TENSIUNE;
- DE TIP NCHIS, LA CARE
ELEMENTELE COMPONENTE SUNT
PROTEJATE CONTRA ATINGERILOR,
PTRUNDERII CORPURILOR STRINE
PESTE 1 MM, A PICTURILOR DE AP
I A DETERIORRILOR MECANICE;
- DE TIP CAPSULAT, LA CARE
ELEMENTELE
COMPONENTE SUNT PROTEJATE
CONTRA
ATINGERILOR, PTRUNDERII
CORPURILOR STRINE DE ORICE
63

DIMENSIUNI, A STROPILOR DE AP
DIN TOATE DIRECIILE I CONTRA
DETERIORRILOR MECANICE.
SCHEMA BLOC DE
TRANSFORMARE A ENERGIEI
PRIMARE IN ENERGIE ELECTRICA.
Energie
primar

Motor
primar
Turbin

Energie
mecanic

Generator
electric

Energie
electric

FIG. 2. REPREZENTAREA
SCHEMATIC A TRANSFORMRII
ENERGIEI PRIMARE
N ENERGIE ELECTRIC
CLASIFICAREA ENERGIEI PRIMARE SI
DATI EXEMPLE.
ENERGIILE PRIMARE FOLOSITE N
CENTRALELE ELECTRICE SE
CLASIFIC N:
- ENERGII PRIMARE EXISTENTE
DIRECT N NATUR, CARE POT FI
TRANSFORMATE UOR N ENERGIE
64

MECANIC SAU DIRECT N ENERGIE

ELECTRIC CUM SUNT: ENERGIA
VNTULUI, ENERGIA APELOR,
ENERGIA SOLAR;
- ENERGIE CHIMIC CONINUT N
COMBUSTIBILII SOLIZI (CRBUNE,
HUIL, LEMN), LICHIZI (IEI) I
GAZOI (GAZE NATURALE, GAZ DE
COCS, GAZ DE FURNAL):
- ENERGIA ATOMIC CARE ESTE
ELIBERAT PRIN REACIA DE
FISIUNE NUCLEAR CARE ARE LOC
LA BOMBARDAREA CU NEUTRONI A
IZOTOPILOR RADIOACTIVI U235, U233
I CU239
(2P)
COMPONENTELE INSTALATIILOR
ELECTRICE LA CONSUMATORI.
INSTALAIILE ELECTRICE LA
CONSUMATOR SE COMPUN DIN:
- RECEPTOARE ELECTRICE;- REELE
ELECTRICE I PUNCTE DE
65

ALIMENTARE (DISTRIBUIE);ECHIPAMENTE DE CONECTARE,

PROTECIE, AMC(APARATE DE
MSUR I CONTROL), ETC., ADIC
RESTUL ECHIPAMENTELOR
ELECTRICE, N AFAR DE
RECEPTOARE.
CE SUNT CURBELE DE SARCINA?
TIPURI DE CURBE DE SARCINA.
MODUL PREFERAT DE ORGANIZARE
DIN PUNCT DE VEDERE AL
CURBELOR DE SARCINA.
CURBELE DE SARCIN PREZINT
VARIAIA N TIMP A SARCINILOR
ELECTRICE, PE O PERIOAD
DETERMINAT.
DUP DURATA TC A CICLULUI,
PENTRU CARE REDAU VARIAIILE
SARCINII, CURBELE DE SARCIN POT
FI:- ZILNICE, LA CARE DURATA
CICLULUI ESTE DE 24 H I DINTRE
CARE DOU SUNT MAI IMPORTANTE,
66

CEA CARACTERISTIC PENTRU VAR

(N INTERVALUL 18 ... 25 IUNIE) I
CEA PENTRU IARN (18 ... 25
DECEMBRIE)
- ANUALE, LA CARE DURATA
CICLULUI ESTE DE 8 760 H (12 LUNI
SAU 365 ZILE).
DUP PROVENIEN SE DEOSEBESC
URMTOARELE CURBE DE SARCIN:
- EXPERIMENTALE, OBINUTE PRIN
CITIREA APARATELOR INDICATOARE
LA INTERVALE EGALE DE TIMP (DIN
10 N 10 MINUTE SAU DIN 30 N 30
MINUTE) SAU TRASATE DE CTRE
APARATELE NREGISTRATOARE;
- TIP, CARE SUNT OBINUTE PRIN
GENERALIZAREA CURBELOR
EXPERIMENTALE, SPECIFICE UNOR
RAMURI SAU SUBRAMURI
INDUSTRIALE. ACESTE CURBE
PREZINT O IMPORTAN
DEOSEBIT PENTRU PROIECTARE.
67

CE ESTE MASINA ELECTRICA?

O MAIN ELECTRIC ESTE UN
CONVERTOR ELECTROMECANIC CE
TRANSFORM ENERGIA ELECTRIC
N ENERGIE MECANIC CND
FUNCIONEAZ N REGIM DE
MOTOR, SAU INVERS ENERGIA
MECANIC N ENERGIE ELECTRIC
CND FUNCIONEAZ N REGIM DE
GENERATOR.
CARE SUNT AVANTAJELE SI
DEZAVANTAJELE MOTOARELOR
ASINCRONE?
68

MOTOARELE ELECTRICE
ASINCRONCE SUNT CELE MAI
RSPNDITE DATORIT
AVANTAJELOR PE CARE ACESTEA LE
PREZINT:
SIMPLITATE CONSTRUCTIV;COST
REDUS;
FIABILITATE RIDICAT I
NTREINERE UOAR;
ROBUSTEE;ALIMENTARE DIRECT DE
REEAUA
TRIFAZAT;CARACTERISTIC
MECANIC SEMIRIGID
DEZAVANTAJE: POSIBILITATE
REDUS DE REGLARE A
TURAIEI;CUPLU DE PORNIRE
REDUS.
CONSTRUCTIA MOTOARELOR
ELECTRICE TRIFAZATE.
- TIP COLIVIE CU DOU INELE DE
CAPT I O SERIE DE BARE FIXATE
NTRE ELE, ASTFEL NCT SE
69

CREEAZ SPIRE N SCURTCIRCUIT.

REZISTENA CIRCUITULUI ROTORIC
ESTE DE VALOARE FOARTE MIC
(SCURTCIRCUIT) I CONSTANT,
FR A PUTEA FI MODIFICAT DIN
EXTERIOR (ESTE DETERMINAT
CONSTRUCTIV);
- BOBINAT - REALIZAT DIN TOLE I
PREVZUT CU UN SISTEM DE
NFURRI TRIFAZATE CU ACELAI
NUMR DE PERECHI DE POLI P,
CAPETELE NFURRILOR FIIND
LEGATE LA UN COLECTOR FORMAT
DIN TREI INELE MONTATE PE AXUL
MOTORULUI. PRIN INTERMEDIUL
UNOR PERII, NFURRILE POT FI
LEGATE DIRECT - REZULTND
CARACTERISTICA NATURAL, SAU
INDIRECT, PRIN REZISTENE
SUPLIMENTARE - OBINNDU-SE
CARACTERISTICILE ARTIFICIALE.
70

FUNCTIONAREA MOTORULUI
ASINCRON( CU DEFINITIA
ALUNECARII RELATIVE).
LA CONECTAREA INDUCTORULUI LA
REEAUA TRIFAZAT ( CU
SUCCESIUNEA DIRECT DE FAZE
R,T,S), APARE CMPUL MAGNETIC
NVRTITOR CU TURAIA N. INIIAL
ROTORUL FIIND N REPAUS, PRIN
INDUCIE ELECTROMAGNETIC N
NFURRILE ROTORULUI APARE
UN SISTEM DE CURENI TRIFAZAI
SIMETRICI DE ACELAI SENS, CARE
PRIN INTERACIUNE CU CMPUL
ELECTROMAGNETIC CARE I-A CREAT
DETERMIN APARIIA UNOR FORE
ELECTROMAGNETICE CARE PUN N
MICARE ROTORUL. TURAIA
ROTORULUI VA CRETE FR S
POAT ATINGE VREODAT TURAIA
DE SINCRONISM N0 , DECI N<N0,
71

ACEST FENOMEN PURTND

DENUMIREA DE ALUNECARE.
ALUNECAREA RELATIV S SE POATE
DEFINI CU AJUTORUL RELAIEI:

n0 n
s
100%
n0

TURAIA NOTAT N2 =N0 - N

REPREZINT TOCMAI TURAIA
RELATIV NTRE CMPUL MAGNETIC
NVRTITOR I ROTOR.
N REGIM MOTOR N2>0, DECI
ALUNECAREA S>0. DE OBICEI S =(
1,5 6) %.
DAC S<0, ADIC ROTORUL ESTE
ANTRENAT CU TURAIE
SUPRASINCRON SAU STATORUL
ESTE DECONECTAT, MOTORUL TRECE
N REGIM DE
GENERATOR.FUNCIONAREA N
72

REGIM MOTOR ESTE POSIBIL

PENTRU: 0<S<1
ENUMERATI CARACTERISTICILE DE
FUNCTIONARE ALE MOTORULUI
ASINCRON TRIFAZAT.
A. CARACTERISTICA TURAIEI

n n 0 1 s

DIN RELAIA
ALUNECRII S, REZULT
B. CARACTERISTICA FACTORULUI
DE PUTERE COS
C. CARACTERISTICA MECANIC
M
2

,
s cr
s
M cr

s cr
s
din care rezult :
2
M M cr
, n care :
s s cr

s cr
s
73

M - MOMENTUL CURENT DE
LUCRU;
MCR - MOMENTUL CRITIC,
CORESPUNZTOR TURAIEI
CRITICE SCR.
(2P)
DESENATI CARACTERISTICA
MECANICA.

74

FIG. 1. CARACTERISTICA
MECANIC A MOTORULUI
ASINCRON TRIFAZAT CU
PRECIZAREA REGIMURILOR DE
FUNCIONARE
ENUMERATI METODELE DE REGLARE
ALE TURATIEI MOTOARELOR
ASINCRONE.
EA SE POATE FACE PRIN
URMTOARELE
75

METODE:SCHIMBAREA NUMRULUI
PERECHILOR DE POLI, P;VARIAIA
ALUNECRII S;
ALIMENTAREA CU FRECVEN
VARIABIL F;
REGLAREA TENSIUNII DE
ALIMENTARE.
MODALITATI DE OPRIRE SI FRANARE
ALE MOTOARELOR ASINCRONE
TRIFAZATE.
OPRIREA SE POATE FACE N DOU
MODURI:
-INERIAL, PRIN CONSUMAREA
ENERGIEI CINETICE REZIDUALE, PRIN
FRECRILE PROPRII DIN SISTEM,
REZULTND UN TIMP DE OPRIRE
MARE;
-CU FRNARE FORAT,
OBINNDU-SE UN TIMP DE OPRIRE
REDUS I O CRETERE A PRECIZIEI
DE OPRIRE LA COT;
76

FRNAREA FORAT POATE FI:EXTERIOAR - CU FRN

MECANIC;-INTERIOAR ELECTRIC PRIN MOTOR.
FRNAREA PRIN MOTOR SE POATE
FACE N TREI MODURI:-PRIN
CONTRACONECTARE;
-PRIN METODA DE FRNARE
DINAMIC;
-PRIN METODA DE FRNARE
RECUPERATIV.

77