Sunteți pe pagina 1din 20

Cuprins

STABILITATEA SISTEMELOR ELECTRICE. 5



1. STABILITATEA STATICA 5

1.1. Analiza stabilitatii statice cu criteriul dP 5

, do

1.2. lnfluenta regulatoarelor automate de tensiune 8

1.3. Analiza stabilitatii statice cu criteriul dQ " 11

, dU

1.4. lnfluenta regulatorului de tensiune asupra stabilitatii statice

dupa criteriul dQ 14

dU

2. STABILITATEA DINAMICA (TRANZITORIE) 15

2.1. Stabilitatea dinarnica a unei centrale debitand pe barele unui sistem

de putere lnfinita 15

2.2. lnfluenta tipului de scurtcircuit asupra stabilitatii dinamice 18

2.3. lrnbunatatirea conditiilor de asigurare a stabtlitatii 21

" ,

2.3.1. Reducerea duratei scurtcircuitului 21

2.3.2. Reenctenseree automata rapida monofazata sau trifazata 21

2.3.3. Forteree excitetiei generatoare/or 23

BIBLIOGRAFIE 25

Stabilitatea functionarii sistemelor electroenergetice

AMat2·1

STABILITATEA SISTEMELOR ELECTRICE

Stabilitatea functionarii unui sistem presupune existenta unor mijloace de care trebuie sa dispuna sistemul considerat, ca In cazul aparitiei unor perturbatii mai mari sau mai mici, sa fie mentinute valori aproximativ normale ale parametrilor tensiune §i frecventa In nodurile sale.

In aprecierea stabilitatii In functionare a unui sistem electric intereseaza doua laturi ale acestuia §i anume stabilitatea statica §i stabilitatea dinarnica (tranzitorie).

In primul caz conditiile de stabilitate se deterrnina tinand seama ca sistemul este supus unor variatii lente de putere, In timp ce In al doilea caz, variatiile de putere sunt bruste §i apar In general la scurtcircuite sau la executarea unor manevre care rnodifica constitutia rete lei.

1. ST ABILIT ATEA ST ATICA

Prin stabilitatea statica a unui sistem electric se lnteleqe capacitatea de care trebuie sa dispuna sistemul ca In cazul aparitiei unor perturbatii mici ale parametrilor functionarii normale, sa poata reveni la valorile initiate, atunci cand perturbatia a disparut sau sa stabileasca 0 noua situatie stabila de functionare daca perturbatia persista. Astfel de situatii apar frecvent In timpul functionarii centralelor electrice, cand puterea solicitata de consumatori prezinta variatii lente de la un moment la altul.

Pentru examinarea stabilitatii statice se pot folosi mai multe criterii, dintre care doua sunt mai importante §i mai folosite.

Unul dintre acestea se refera la analiza stabilitatii statice pornind de la leqatura care se poate stabili lntre puterile active debitate de centralele electrice ale sistemului §i unghiurile de decalaj dintre fazorii tensiunilor electromotoare ale generatoarelor denumit criteriul dP/d8.

1.1. Analiza stabilitatii statice cu criteriul dP

, 05

Pentru a pune In evidenta leqatura dintre puterea activa §i unghiul de decalaj, se considera situatia transportului puterii active produsa de 0 centrala C printr-o linie pan a la bara S a unei statii apartinand unui sistem de putere infinite (figura 1), caracterizat prin faptul ca tensiunea Us = ct, pentru orice situatie de functionare a centralei C, iar reactants sistemului, dintre bara statiei S §i tensiunea electromotoare echivalenta a sistemului, este zero, respectiv Xs = O.

Centrala este reprezentata printr-un grup echivalent generator-transformator.

5

AMat2-1

Stabilitatea functionarii sistemelor electroenergetice

/---.....__
( T L S / Sistem \
x =0 \
a) -1'.1-... ,,.;:;,
.. _- .. ,
\~Q u~jconst
Us=c st.
a . -_/
Edf P,- jQr' USf '" 0
,.._ I
XL
b
b) Edf Xt PrjQ{ eUsf
e CJ --...
Xt = xd+XtfXL S
Figura 1 Puterea prirnita de bara 5 de la C este Ps - jOs, iar pe 0 faza se transmite p, -jOt.

In schema echivalenta (figura 1 b) se neqlijeaza rezistentele tuturor elementelor, acestea fiind mult mai mici decat reactantele.

Marirnile care intervin In schema echivalenta considerate pe 0 faza:

Edt - t.e.m. Tn spatele reactantei sincrone a generatorului Xd.

Xr ~i XL reactantele transformatorului echivalent ~i a liniei;

XI - reactanta totala dintre centrals ~i barele statiei 5.

Us = ct ~i Xs = 0 - t.e.m. echivalenta ~i reactants sistemului de putere infinita (5",).

Curentul Is corespunzator puterii care intra In nodul 5 este decalat cu unghiul <p fata de tensiunea Usf.

Puterea activa corespunzatoare unei faze este data de expresia:

(1 )

sau corespunzator sistemului trifazat:

P, = .J3Usls cos rp

(2)

lntrucat s-au neglijat rezistentele Tntre Ed ~i Us, pierderile de putere activa sunt zero; rezulta ca puterea activa P, care intra tn nodul 5 este eqala cu puterea activa produsa de centrala C.

Din diagrama fazoriala (figura 2) rezulta:

(3)

Inlocuind Tn expresia (1) se obtine:

P .J3UsEdf' s: UsEd . s:

= Slnv = --Slnv

s x, x,

Ed se considera ca valoarea ei este constanta, aceasta corespunde ipotezei ca regulatoarele de tensiune ale generatoarelor nu actioneaza (curentul de excitatie se rnentine constant).

(4)

6

Stabilitatea functionarii sistemelor electroenergetice

AMat2-1

Rezulta ca puterea activa care intra In nodul S ~i care este eqala cu puterea produsa de centrala C, este 0 functie numai de unghiul 0, variind dupa 0 sinusoida (figura 3). Aceasta reprezinta caracteristica de putere activa a generatorului fiind denumita si caracteristica interna.

p
t,
0
Usf
is
-,
0 tf
900
Figura 2 Figura 3 Se considers ca la un moment dat generatorul debiteaza 0 putere Po, careia li corespunde o putere rnecanica la arborele turbinei Pmo constanta (nu se modifica admisia aburului In turbina).

Caracteristica de putere rnecanica este reprezentata de 0 paralela la axa 08 prin ordonata Po; aceasta determina pe caracteristica de putere a generatorului doua puncte: a pe partea ascendenta ~i b pe partea descendents.

Acestea reprezinta doua puncte posibile de functionare si fiecaruia li corespunde cate un unghi 0 , respectiv oa ~i Ob pentru care generatorul debiteaza aceeasi putere activa Po.

Dintre acestea, punct stabil de functionare este numai punctul a, caruia Ii corespunde unghiuloa.

Unei cresteri a unghiului 0 cu llo, punctul de functionare se rnuta din a in a', se constata ca, cresterii unghiului Ii corespunde 0 crestere llP a puterii active debitate de generator.

Intrucat puterea dezvoltata de turbina a rarnas constanta, rezulta ca generatorul debiteaza o putere mai mare decat aceea pe care 0 prirneste ~i ca urmare viteza rotorului scade. Odata cu acesta scade ~i unghiul 0 ~i punctul de functionare revine In a (punctul in care puterea electrica este eqala cu puterea rnecanica).

In mod analog se poate arata in cazul scaderii unghiului 0, functionarea generatorului revine in punctul a.

In ambele cazuri se constata ca variatia unghiului 0 are acelasi sens cu puterea generatorului.

Aceasta leqatura tntre variatiile llo si llP se exprirna prin relatia:

llP > 0 (5)

llS

In punctul b situ at pe partea descendenta a caracteristicii variatia unghiului 0 si a puterii generatorului au semne contrare, punctul de functionare fiind nestabil.

7

AMat2-1

Stabilitatea functionarii sistemelor electroenergetice

Facand limita expresiei (5) se obtine:

lim t-,p = dP > 0

M -->0 t-,o do

~i rsprezinta criteriul practic de examinare a stabiiitatii.

Se constata ca expresia (6) reprezinta derivata functiei P = f(o) a caracteristicii de putere ~i

(6)

are expresia:

dP = Ed ,Us COSO = P do X s t

(7)

Ps este denurnita putere sincronizete, care, pentru ca stabilitatea sa fie asiqurata, trebuie sa fie Ps >0. [ntrucat aceasta conditie este asiqurata numai pe partea ascendenta a caracteristicii P = f(o), rezulta ca numai punctele de functionare situate pe aceasta parte sunt stabile.

Pentru ca punctul a' din figura 3 sa devina punct stabil de functionare, trebuie sa se creasca admisia in turbina, astfel tncat puterea rnecanica sa creases de la PmO la Pm1 , rsalizandu-se echilibrul lntre puterea electrica ~i puterea rnecanica.

Unghiul de defazaj crests de la valoarea oa la Oa1 > oa.

De pe caracteristica de putere, se constata ca puterea poate creste pana la punctul an, care corespunde unghiul de defazaj 0 = 900 ~i reprezinta puterea maxima.

Pentru ca functionarea generatoarelor sa fie stabila este necesar ca punctul de functionare sa fie suficient de departat din punctul limita an, pe partea ascendenta a curbei.

In acest sens se defineste coeficientul de stabilitate statica definit de raportul:

K = Pmax - Pa ·100

S Pmax

(8)

in care P; reprezinta puterea debitata de generator. Cu cat valorile coeficientului K, sunt mai mari cu atat stabilitatea statica este mai mare. In practica se lucreaza cu coeficienti

Ks = 15720%.

1.2. lnfluenta regulatoarelor automate de tensiune

Generatoarele sunt prevazute cu regulatoare automate de tensiune, care urrnaresc variatia tensiunii la borne ~i 0 mentin in limite normale, action and asupra curentului de excitatie, respectiv asupra t.e.m. Ed. In acest fel caracteristica de putere se rnodifica, si stabilitatea generatoarelor se rnentine chiar la coeficienti de stabilitate mai mici.

Daca puterea debitata de generator crests ~i odata cu aceasta ~i puterea turbinei, in cazul in care nu intervine regulatorul de tensiune, tensiunea la bornele generatorului scade.

lnterventia regulatorului in sensu I rnentinerii constante a tensiunii, determina cresterea curentului de excitatie, respectiv a tensiunii Ed.

La reducerea sarcinii, regulatorul de tensiune actioneaza in sens invers reducand excitatia respectiv Ed, pentru a mentine tensiunea la bornele generatorului constanta. Primul caz reprezinta rnportanta in studiul stabilitatii statice.

8

Stabilitatea functionarii sisternelor electroenergetice

AMat2-1

Pentru a examina influenta RAT asupra staoilitatii statice, considerarn ca in starea initiala, caracteristica de putere este reprezentata prin sinusoida c; punctul de functionare fiind in a pentru care corespunde puterea debitata de generator Po, puterea la arborele bobinei Pmo ~i 0 tensiune electromotoare Edo corespunzand un anumit curent de excitatie (figura 4).

crescanc puterea generatorului pana la P1 se constata ca daca curentul de excitatie ramane neschimbat, respectiv Edo=ct, (regulatorul de tensiune nu actioneaza) punctul de functionare trece din a in a'1, caruia Ii corespunde unghiul de defazaj 8a'1 > s,

p

punctul de functionare a'1 fiind mai aproape de valoarea maxima c, rezulta ca rezerva de stabilitate se reduce.

Prin interventia regulatorului de tensiune, pentru a mentine constanta tensiunea la bornele generatorului, care scade la cresterea puterii de la

Po la P1, se rnareste curentul de excitatie ~i tensiunea electromotoare creste de la Edo la Ed1. Aceasta conduce la 0 noua caracteristica de putere Ed1 = ct, a carei putere maxima Pc1 > P:

Punctul de functionare trece din a', in a1, caruia li corespunde un unghi de defazaj 8a1 < 8a'1 ~i rezerva de stabilitate creste.

Presupunand ca puterea creste in continuare de la P1 la P2, daca curentul de excitatie rarnane neschimbat, punctul de functionare trece din a1 in a'2, caruia Ii corespunde unghiul de defazaj 8a'2>8a1, punctul de functionare a'2 fiind mai aproape de valoarea maxima C1, rezerva de stabilitate se rnicsoreaza.

Prin interventia regulatorului de tensiune se rnareste din nou curentul de excitatie rezultand 0 noua caracteristica de putere Ed2 = ct, (Ed2 > Ed1), a carei putere maxima Pc2 > Pc1. Punctul de functionare trece din a'2in a2 caruia Ii corespunde unghiul de defazaj t5a2 < 8a'2.

Se constata ca ambele consecinte, respectiv cresterea puterii maxi me si micsorarea unghiului de defazaj, conduc la lrnbunatatirea conditiilor de stabilitate statica.

Din cele prezentate mai sus, rezulta ca la cresterea puterii debitate de generator de la Po la P1, P2, etc. prin actionarea regulatorului de tensiune de fiecare data, rezulta caracteristici de putere Ed1=ct, Ed2=ct, etc. corespunzand defazaje 8a1, 8a2, etc. Din figura 4 se constata ca 8a < 8a1 ~i 8a1 < 8a2, adica cresterea puterii debitate de generator, conduce ~i In cazul interventiei regulatorului de tensiune la cresterea defazajului 8, dar cresterea este mai lenta (In lipsa regulatorului unghiul de defazaj creste de la 8a la 8a" pentru caracteristica Edo=ct, iar cu regulator, defazajul creste de la 8a la 8a2 pe caracteristica Ed2=ct, 8a2 fiind rnai mic decat 8a'2).

Figura 4

Unind punctele de functionare a1, a2 etc. corespunzator puterilor debitate P1 > Po, P2 > P1 etc, situate pe caracteristici de putere rezultate In urma actionarii regulatorului de tensiune pentru Ed1 = ct, Ed2 = ct, etc., iar Ed1 > Edo, Ed2 > Ed1, se obtine 0 noua curba B care este tot 0 caracteristica de putere nurnita caracteristica externa.

9

AMat2-1

Stabilitatea functionarii sistemelor electroenergetice

Aceasta caracterrstica continua sa fie crescatoare pentru (5 = 90° (Ck), unghi caruia Ii corespund puterile maxime pentru caracteristicile Ed=Ct.

Maximul curbei B, punctul d, respectiv puterea maxima Po. corespunde un defazaj mai mare de 90°. Se rernarca faptul ca acest punct se gase~te pe partea descendents a caracteristicii interne Edn=ct, care reprezinta zona punctelor de funcnonare instabila. Pentru ca punctele de functionare situate lntre Ck ~i d sa fie stabile, este necesar ca regulatoarele de tensiune ale generatoarelor sa fie foarte rapide ~i foarte sensibile.

Zona de functionare peste 8 =90° adica Ck si d se nurneste zona de stabilitate ertiticletii:

Figura 5

Se considera numai zona ci--d, In care punctul de functionare este In a (figura 5). Daca intervine 0 perturbatie In sensul cresterii unghiului 8, punctul de functionare tinde sa se deplaseze in jos pe aceeasi caracteristica interna, generatorul se accelereaza devenind instabil (Pm>Pe). Datorita interventiei rapide a regulatorului, curentul de excitatie creste ~i ca urmare ~i tensiunea electromotoare Ed ~i punctul de functionare trece de pe 0 caracteristica de functionare pe alta, corespunzatoare unei tensiuni electromotoare din ce in ce mai mari. Cresterea tensiunii electromotoare Ed, determina cresterea puterii electrice debitate de generator. Unghiul creste mai tncet, trecand prin punctul b de functionare, punct in care Pe=Pm (inertia rotorului mai produce Inca cresterea unghiului 8, puterea generatorului creste In continuare).

Crescand in continuare Ed, ~i corespunzator ~i Pe, generatorul se franeaza (Pe>Pm) ~i unghiul g se rnicsoreaza. Regulatorul actioneaza In sensu I micsorarii Ed. Daca perturbatia a disparut, dupa cateva oscilatii amortizate punctul de functionare revine in a. Amplitudinea oscilatiilor depinde de insensibilitatea regulatorului de tensiune, fiind cu atat mai mare cu cat aceasta este mai mare ~i amortizarea oscilatiilor dureaza mai mult.

In timpul functionani normale a generatoarelor, variatiile de sarcina sunt frecvente, ceea ce conduce in cazul functionarii in zona de stabilitate artificiala, la solicitarea mare a regulatoarelor.

Din aceasta cauza, pentru a avea siquranta necesara In functionare, se evita functionarea cu defazaje peste 90°, respectiv peste puterea Pck (maximul puterii electrice pe caracteristica Edk=ct).

Portiunea ascendenta Ck - d a caracteristicii externe este luata in considerare ca rezerva a stabilitatii statice.

10

Stabilitatea functionarii sistemelor electroenergetice

AMat2-1

1.3. Analiza stabilitatii statice cu criteriul dQ/dU

,

In sistf3mele GGmfJl@xe, adesea este dificil sa se examineze variatia puterilor In functie de 8 ~i sa se traqa concluzia ca sistemul este stabil numai pe baza criteriului dP > 0 .

dc5

In aceste cazuri este mai cornoda utilizarea criteriului dO, care se bazeaza pe leqatura

dU

care exists tntre puterea reactive si tensiunea In nodurile la care sunt racordati consumatorii.

Consumul de putere reactiva depinde de natura consumatorilor din fiecare nod ~i de variatiile de tensiune din nodul respectiv. Variatii mari ale tensiunilor, respectiv ale puterilor reactive pot produce perturbatii mari In sistem, cu consecinte asupra posibilitatilor de mentinere a stabilitatii In functionare.

, .,

Pentru a stabili relatia dintre puterea reactiva ~i tensiune se considera schema din figura 6 care reprezinta un generator echivalent debitand printr-o linie intr-un nod al sistemului puterea reactiva Og.

In figura 7 este reprezentata diagrama vectoriala rezultata din schema echivalenta.

Og2 el----_---...::....~+I-I ... -

Edt10 x Pz +jQz

~f

c

X 12 121 X It cos '12 e ~~"-=---~ __ ...J

xlzslnfj2

Figura 6

Figura 7

unde:

x = Xd + Xr + XL;

U1f ~i U2f - tensiunile pe faza In nodurile 1,2 ale sistemului;

12 - curentul din nodul 2 .

In regim normal de functionare, considerand nodul 2, pentru 0 valoare adrnisibila a tensiunii U2 respectiv U20, se stabileste un echilibru intre puterea reactiva Og2 care intra in nod, (debitata degenerator) si puterea 02 absorbita de consumatorii din nodul 2.

Punctul a, corespunzator acestui echilibru reprezinta intersectia a doua caracteristici:

Og = f1(U) - curba de variatie a puterii reactive produse de generator care intra in nod;

Oc = f2(U) - curba de variatie a puterii reactive absorbita de consumator din acetasi

nod.

II

AMat2-1

Stabilitatea functionarii sistemelor electroenergetice

Stabilirea celor doua caracteristici se face dupa cum urrneaza:

• Pentru Qg = f1(U) se tine seama de formula puterii reactive:

Q2g = i3UJ2 sin <Pc ;

~i din triunghiul OBC rezults: ~df cos 5 = U2f + XI2 sin ifJ2

(9)

de unde:

I sin e = Edf cos s _ U2f

2 't'2 X X

I· b . Q - J3U2Edf s: J3U2U2f

si prin In oculre se 0 tine 2g - cos u - ---=--=-

X X

sau:

Q = EdU2 COSo _ U;

2g X X

( J3Edf = Ed - tensiunea electromotoare Intre faze)

(10)

Considerand Ed=Ct (excitatia se mentine constants, regulatorul de tensiune al generatorului nu lucreaza) ~i ca puterea absorbita de consumator (P2) nu variaza, se poate trasa caracteristica Qg = f1(U) dand diferite valori pentru U2.

Din formula caracteristicii de putere a generatorului,

P _ UsEd . s:

s - Sin u ,

X

(unde Ps = P2 ~i Us = U2) rezulta: sin 8 = P2X / U2Ed cu care se deterrnina cos 8.

• Formula caracteristicii Qc = f2(U), nurnita caracteristica statica pentru puterea reactive a consumatorilor, care arata cum variaza consumul de putere reactive functie de variatia tensiunii, depinde de structura consumatorilor ~i de treapta de tensiune pentru care se stabileste

Cand sarcina este reprezentata printr-o irnpedanta constanta caracteristica statica se prezinta sub forma unei curbe de gradul doi, iar pentru 0 sarcina cornplexa In care ponderea 0 au motoarele asincrone gradul curbei este de 1,5 ... 2,5. In figura 8, Qc = f2(U) reprezinta caracteristica statica a unor sarcini complexe.

Cele doua caracteristici se intersecteaza In doua puncte a ~i b, ambele putand fi puncte de functionare. Se considers punctul de functionare In punctul a, caruia Ii corespunde tensiunea U20 ~i puterea reactiva Qg2 ~i apare 0 perturbatie, care conduce la scaderea tensiunii pana la valoarea U2. Puterea reactiva care intra In nod (punctul a') este mai mare decat puterea ceruta de consumator (punctul a'').

Excedentul de putere reactive conduce la cresterea tensiunii U2 pana la U20 unde se restabueste echilibrul dintre cele doua puteri reactive (Qg2 = Qc).

Daca tensiunea creste de la U20 la U'2 (punctele a'1 si a"1 ), puterea reactiva care intra In nod este mai mica decat puterea reactiva consurnata. Ca urmare a deficitului de putere care apare, tensiunea U'2 scade ajunqand la U20, cand se restabileste echilibrul puterilor reactive. Rezulta deci, ca punctul a este de functionare stabila, deoarece la orice perturbatie punctul de functionare revine la punctul initial.

In mod analog, se demonstreaza ca punctul b este un punct de functionare instabila. lntradevar, daca tensiunea Ub (corespunzatoare punctului b) creste la U'«, se constata ca

12

Stabilitatea functionarii sistemelor electroenergetice

AMat2-1

apare un excedent de putere reactiva, (Og > Oc) care conduce la cresterea In continuare a tensiunii pana Tn punctul a, punct In care Og = Oc; daca tensiunea Vb scade la U'b, corespunzator acestui punct, apare un deficit de putere reactive (Og < Oc), ceea ce conduce la scaderea ln continuare a tensiunii, urrnata de cresterea deficitului de putere reactive 9i respectiv scaderea tensiunii sub forma unei avalanse

Rezultatul acestui proces este pierderea stabilitatii nodului respectiv putand influenta functionarea sistemului.

Q

I

o

2 U2U2 Figura 8

U

Din figura 8 reiese ca In intervalul a-b, curba puterii produse este deasupra curbei puterii consumate, rezultand un excedent de putere reactiva

I),.Q = Qg - Qc,

care are 0 valoare maxima pentru 0 anumita valoare a tensiunii, Vcr tensiunea critics.

Daca tn nodul considerat consumul de putere reactive creste fara sa se schimbe caracteristica Qg, noul punct de functionare stabila se deplaseaza tn a1 (figura 9) corespunzator unei tensiuni de functionare Va1 mai mica decat Va.

De asemenea se reduce ~i rezerva de putere reactiva: i1Q1 = Og - Qc1

Daca consumul continua sa creases, caracteristica consumului se deplaseaza tn pozitia Oc2, punctul de functionare trece Tn a2, la 0 tensiune Va2 mai mica $i rezerva de putere reactiva scade $i mai mult. Cand curba Oc devine tanqenta la curba Og ln punctul ac, care se confunda cu punctul instabil b, rezerva de putere devine zero. Valoarea tensiunii corespunzatoare acestei situatii se nurneste tensiune critics $i corespunde valorii maxime a rezervei de putere reactiva.

a

Figura 9

Trasand curbele 1),.0 = Qg - Oc (figura 9) se constata ca stabilitatea este asiqurata atunci cane punctul de functionare se gase$te In zona Va-Vcr, adica pe portiunea descendenta a curbelor I),.Q = f(U).

Oerivata dOldV Tntr-un punct oarecare la aceasta curba pe portiunea descendenta, ln care functionarea sistemului este stabila, este negativa $i deci criteriul de stabilitate se prezinta sub forma:

d(I),.O) < 0 dU

(11 )

Pentru valoarea maxima I),.Q, valoarea derivatei este zero §i stabilitatea nu mai

13

AMat2-1

Stabilitatea functionarii sistemelor electroenergetice

este asiqurata; stabilitatea nu este asiqurata nici pe partea descendents a curbei 110, unde derivata este pozitiva.

Daca se ia in consideratie nivelul tensiunilor, reiese ca functionarea este stabila Intr-un

, ,

nod, daca tensiunea reala in nodul respectiv este mai mare decat tensiunea critica.

Se poate stabili ~i un eoefieient pe baza caruia sa se aprecieze rezerva de stabilitate:

K = Ur - Ucr 100

q U

r

( 12)

in care U, este tensiunea reala in nodul respectiv.

In situatii normale, se poate considera ca stabilitatea este asiqurata daca Kq = 10 ... 15%. Tensiunea critica se determina pentru fiecare nod al sistemului, dupa ce s-au stabilit cele doua caracteristici Og = f1 (U) si Oc = f2(U).

Din diferenta celor doua caracteristici rezulta: .10 = Og - Oc, pentru valoarea maxima a .10 corespunde tensiunea critica.

1.4. Influenta regulatorului de tensiune asupra stabilitatii statice dupa criteriul dQ/dU.

In analiza stabilitatii facuta dupa criteriul dOldU s-a considerat ca in timpul aparitiei unei perturbatii, regulatoarele de tensiune nu actioneaza ~i drept consecinta tensiunea electromotoare Ed a generatorului echivalent se mentine constants.

lntrucat generatoarele sunt prevazute cu regulatoare de tensiune si acestea intervin atunci cane tensiunea la borne scade, crescand curentul de excitatie si dec! Ed, tensiunea se rnentine constanta.

Og1 - este caracteristica de putere reactiva a generatorului tara interventia regulatorului de tensiune;

Og2 - caracteristica de putere reactiva a generatorului cu actionarea regulatorului de tensiune.

o

u

Prin actionarea regulatorului de tensiune (curba Og2 deasupra curbei Og1) rezerva de putere .102 este mai mare decat in primul caz cane este .101 ~i totodata tensiunea Ucr2 se deplaseaza spre valori mai mici ale tensiunii (figura 10).

Aceasta conduce la trnbunatatirea conditiilor de stabilitate, deoarece tensiunea In nodul respectiv poate scadea la tensiuni mai mici decat In cazul fara regulator de tensiune, fara ca stabilitatea sa fie periclitata (pana la Ucr2, punct pana la care curba .102 este ascendenta),

Q

Qc ___ ~~ Q9,

Q92

Figura 10

14

Stabilitatea functionarii sistemelor electroenergetice

AMat2·1

2. STABILITATEA DINAMICA (TRANZITORIE) A SISTEMELOR ENERGETICE

In sistemele energetice, In afara perturbatiilor mici ~i lente care exista permanent In functionare norrnala, pot apare perturbatii caracterizate prin variatii bruste ~i de mare amplitudine a unor rnarirni ale sistemului ~i care pericliteaza lntr-o rnasura mult mai mare stabilitatea functionarii ln paralel a generatoarelor.

Dintre acestea se pot mentions:

cresteri bruste ale irnpedantei unei rete Ie de transport prin iesirea din functiune a unei linii care face parte dintr-o retea buclata;

producerea unor scurtcircuite;

suprasarcini bruste rezultate tn urma unor debuclari ale sistemului.

Aparitia acestor evenimente constituie un proces dinamic caracterizat prin variatii mari ale tensiunii ~i curentilor. printr-un schimb de puteri lntre generatoare, denumite pendulari ~i cresteri ale unghiurilor de decalaj Intre rotoarele diferitelor generatoare din sistem.

Stabilitatea dinarnica a sistemului, caracteristica pentru aceste procese tranzitorii, reprezinta capacitatea sistemului ca, In cazul aparitiei unor perturbatii bruste ~i de mare amplitudine, dupa disparitia acestora, sa qaseasca 0 noua situatie stabila de functionare continuand alimentarea consumatorilor. In cazul In care functionarea nu se stabilizeaza, fenomenele continuand sa se accentueze, variatiile de curent ~i tensiune devin mai intense, sincronismul centralelor nu mai poate fi asigurat si In aceasta situatie instalatiile de protectie ~i automatizare actioneaza separand sistemul In mai multe parti. Fiecare parte din sistemul fragmentat are putine sanse sa revina la 0 functionare stabila.

In asemenea cazuri, sistemul devine instabil, consumatorii sunt lntrerupti ~i revenirea la situatia norrnala necesita un timp Indelungat.

Pentru astfel de situatii grele, se exarnineaza ln prealabil stabilitatea dinarnica In scopul qasirii si adoptarii solutiilor pentru evitarea lor.

If a
Xli Xr XL
b
Ed x
e t:l
c (~-C~~~--LJ-----4--~~

- ""

p-ja Us= tonsi:

• e p-ja

Us=const.

Figura 11

2.1. Stabilitatea dinamica a unei centrale debitand pe barele unui sistem de putere infinita

Pentru examinarea stabilitatii dinamice In acest caz, se considera o centrals ale carei generatoare bloc cu transformatoare sunt reprezentate printr-un grup echivalent generator-transformator ~i care debiteaza printr-o linie dublu circuit pe barele sistemului de putere infinita.

Schema de principiu si echivalenta sunt prezentate In figura11.

l5

AMat2-1

Stabilitatea functionarii sistemelor electroenergetice

Figura 12

In schema echivalenta generatoarele sunt reprezentate prin reactants tranzitorie X'd si tensiunea electromotoare E'd in spatele acestei reactante: transformatoarele prin X T ~i linia prin reactanta echivalenta XL.

Reactanta tctala intre E'd ~i U:

X= X'd + XT + XL

Pentru schema considerata, se traseaza caracteristica de putere P = f(o) pentru acest regim (Figura 12 - curba N).

Avand Us = ct, reactanta totals X ~i puterea aparenta debitata de generator pe bare ale sistemului, se po ate determina (vezi fig. 7in care, Tn loc de Edf este E'S:

E'd ~ (u, + ~~r +(~~r

iar

PX U

tgo = sOX

U +s U

s

(13)

ceea ce permite stabilirea pozitiei punctului de functionare 8, respectiv unghiul de decalaj oa.

Punctul de functionare a arata ca centrala debiteaza In sistem 0 putere P avand un decalaj Tntre E' d ~i Us egal cu oa. Puterea P debitata de generator reprezinta dealtfel puterea la arborele turbinei, care antreneaza generatorul ~i va fi rnentionata constants In tot timpul procesului tranzitoriu; In timpul schimburilor care apar, regulatoarele turbinelor nu intervin ~i deci cantitatea de agent primar (abur sau apa) care intra in turbina este constanta, independent de unghiul o.

K

_ -r._ -_ -I-Xt

- L__ _ _

--: Xdf)lll

"1

o 1 I

~J

_1-

Figura 13

Presupunem ca la un moment dat se produce un scurtcircuit trifazic pe una din linii, In punctul K, In imediata apropiere a barelor centralei. Schema echivalenta In acest caz este prezentata in figura 13, In care apare 0 leqatura de rezistenta zero, la pamant (schema echivalenta a scurtcircuitului trifazic).

16

Stabilitatea functionarii sistemelor electroenergetice

AMat2-1

Reactanta dintre E'd ~i Us este prezentata de latura triunghiului rezultat din transfigurarea stelei create prin producerea scurtcircuitului trifazic:

X - (X' X) X (X'd+Xr )XL -

1- d+ r+ L+ -00

o

(14 )

ca urmare

P £:' d Us . s: 0

= Sinu =

av X

1

( 15)

p

N

Rezulta ca pe durata scurtcircuitului puterea electrica debitata de centrale este zero independent de valoarea lui 8, caracteristica de putere Pav = f(8) este 0 dreapta care se confunda cu axa 08, figura 14.

Oupa un anumit timp, defectul este eliminat de protectia proprie a liniei defecte.

In acest caz reactants dintre E'd §i Us devine:

X2 = X'd + Xr + 2XL , unde 2XL este reactanta liniei rarnase in functiune. lntrucat se

OA

p

considera ca E'd §i Us nu variaza aceasta situatie, se poate caracteristica de putere dupa avarie

P E'd Us . s:

DA = Slnu X2

nici in stabili

o

Figura 14

(16)

Cornparand relatiile caracteristicilor de putere lnainte si dupa avarie, se constata ca POA = f (8), are amplitudinea mai mica, datorita faptului ca X2>x.

Sa urmarim comportarea generatoarelor pe durata scurtcircuitului §i dupa eliminarea acestuia, pentru a stabili conditiile necesare, ca dupa eliminarea defectului, centrala sa revina la 0 functionare stabila.

In momentul producerii scurtcircuitului, punctul de functionare al generatorului echivalent se deplaseaza din punctul a de pe caracteristica norrnala, pe caracteristica de avarie Pav = f(o), care asa cum s-a rnentionat se confunda cu axa 08 (dreapta P=O) ;;i anume Tn punctul b, corespunzandu-i aceluiasi unghi 8a, deoarece din cauza inertiei rotoarelor, acestea i§i rnentin pozitia fala de carnput statoric.

Corespunzator acestui punct, puterea debitata de generator fiind zero, iar admisia aburului in turbina a rarnas constanta (regulatorul turbinei nu intervine), apare un cuplu accelerator proportional cu puterea rnecanica rarnasa constanta. Ca urmare, rotoarele generatoarelor tncep sa se accelereze §i in consecinta unghiul de decalaj oa creste pana ln momentul elirninarii defectului punctul c, atinqand valoarea oe.

Dupa tnlaturarea defectului, punctul de functionare trece pe caracteristica POA = f(o) In punctul e; unghiul de decalaj De rarnane acelasi din cauza inertiei rotoarelor.

In punctul de functionare e, puterea debitata de generatoare (segmentul c-e) este mai mare decat puterea mecanica a turbinei. Din acest motiv, rotoarele generatoarelor Incep sa se franeze §i ca urmare unghiul 0 scade. Scaderea unghiului 0, lnsa nu lncepe din primul moment, deoarece pe durata scurtcircuitului rotoarele s-au accelerat, masele In rotatie acurnuland 0 energie cinetica suplirnentara proportionala cu suprafata abed nurnita arie de accelerare; aceasta energie se consuma la trecerea functionarn pe caracteristica

17

AMat2-1

Stabilitatea functionarii sistemelor electroenergetice

POA = f(o) determinand cresterea in continuare a unghiului 0, dar cu 0 acceleratie care scade pana la zero In punctul f (unghiul ajunge la Of).

Punctul f se stabileste astfel incat aria defg numitii de trenere, sa fie egala cu aria abed, aria de accelerare.

Aria de franare rsprezinta energia consumata in perioada cand puterea electrica depaseste puterea mecanica si este eqala cu energia acurnulata In perioada de accelerare.

In punctul f, puterea generatoarelor este superioara puterii mecanice ceea ce determine franarea In continuare a rotoarelor, dar acum acceleratia este negativa ~i unghiul 0 In cepe sa scada.

Datorita inertiei rotoarelor, acestea continua sa se franeze ~i la trecerea prin punctul i, punct de echilibru al puterii electrice cu puterea mecanica, intrand din nou In zona de accelerare. Unghiul 0 continua sa scada din ce In ce pana la 0 anurnita valoare, de la care incepe iar sa creasca trecand din nou prin punctul i.

Dupa cateva oscilatii In jurul acestui punct de echilibru, punctul de functionare se stabileste In punctul i.

In aceasta situatie, centrala este stabila din punct de vedere dinamic, deoarece dupa tnlaturarea defectului, regimul de functionare a redevenit stabil.

Din cele prezentate, se constata ca prin eliminarea defectului la un unghi oc, aria de accelerare abed echilibrata de aria de franare defg conduce la stabilirea punctului f pe caracteristica de putere dupa avarie, deasupra dreptei P = Pma (puterea electrica debitata de generatoare mai mare decat puterea rnecanica) §i ca urmare rotoarele continua sa se franeze, punctul de functionare deplasandu-se spre punctul de functionare stabil.

Daca eliminarea defectului lntarzie de exemplu pana In punctul c. unghiul 0 creste atinqand valoarea oc'; (oc' > oc), aria de accelerare devine abe'd', mai mare decat aria abed, necesitand 0 arie de franare de asemenea mai mare.

Revenirea la 0 functionare stabila, dupa lnlaturarea defectului, este posibila numai daca punctul determinat de egalitatea celor doua suprafete de accelerare ~i franare se situeaza deasupra dreptei Po = ct. In cazul cane coboara sub aceasta dreapta, se ajunge din nou In faza de accelerare (puterea debitata de generatoare devine mai mica decat puterea mecanica) ceea ce va conduce la reaccelerarea rotoarelor §i deci la cresterea In continuare a unghiului 0 pana cand generatoarele vor iesi din sincronism §i vor fi deconectate de protectie.

In acest caz stabilitatea dinamica a centralei nu mai este asiqurata.

Rezulta deci ca, cu cat eliminarea defectului se face mai rapid (valori ale unghiului 0 mai mici), cu atat este mai asiqurata stabilitatea dinamica.

2.2. Influenta tipului de scurtcircuit asupra stabifitatii dinamice

Perturbatiile care conduc In cele mai multe cazuri la aparitia unor procese dinamice sunt de natura scurtcircuitelor. Curentii care apar In aceste cazuri difera de la un tip de scurtcircuit la altul, functie de numarul de faze afectate ~i starea fata de parnant a scurtcircuitului, ceea ce conduce la diterente in privinta modului in care este influentata stabilitatea dinamica.

18

Stabilitatea functionarii sistemelor electroenergetice

AMat2·1

Pentru examinarea problemei, se considera 0 centrala electrica ale carei grupuri generatoare conectate bloc cu transformatoarele sunt reprezentate printr-un grup echivalent generator-transformator §i care debiteaza pe 0 bara de putere infinita printr-o linie cu dublu circuit figura 15. In ipoteza ca in punctul k, situat pe unul din circuitele liniei in

IlfIet3ig'U.~ V86iflBtatfB a Direlor, oupa lntr~rupatoruJ 11, se produc scurtcircuite:

a - trifazat;
13 L· 1 14 US" ct b - bifazat cu punere
la parnant:
L-2 c - bifazat;
J, 12 d - monofazat.
Figura 15 Scheme Ie echivalente corespunzatoare acestor tipuri de scurtcircuite sunt reprezentate in figura (16 a,b,c,d) In cazul scurtcircuitului trifazat, in punctul de defect, apare 0 legatura directa la parnant de rezistenta zero. Prin transfigurarea stelei, care se forrneaza in toate cazurile de scurtcircuit, se obtin reactantele echivalente dintre E'd ~i Us, astfel:

c)

a)

(3 ) xe

- -CJ-_

......

x (2. p) e

_ - -c:=J-_ _

Ed" ......

.: Xd '-,



I

Figura 16



la sc trifazat: X~3) = (X'd+XT)+ XL + (X'd+XT )XL = 00 o

la sc bifazat· X(2) = (X' +X )+X + (X'd+XT)XL

. edT L X.

I





la sc bifazat cu punere la parnant: X(2+p) = (X' +X )+ X + (X'd +X T )XL

edT L X.X

I Ii



(X' +X )X

la sc monofazat: X(1+P) = (X' +X )+ X + d T L

edT L X X

i+ h

19

AMat2-1

Stabilitatea functionarii sistemelor electroenergetice

,

Expresia caracteristicii de putere, functie de natura scurtcircuitului, are forma:

P(3) E'd Us . s (17)

• sc. trifazat: = (3) Sin u

Xe

II SO. bitazat OU puners la pamant; p(2~/)) =: E'd Us sinS (18)

X(2+p)

e

• sc. monofazat:

(19)

• SC. bifazat:

(20)

Comparand expresiile reactantelor echivalente ale scurtcircuitelor analizate rezulta ca:

X;3) > X;2) > X;2+P) > X;I+P) ~i deci p;I+P) > p(2+p) > p(2) > p(3)

Pentru a constata In ce rnasura tipul scurtcircuitului influenteaza stabilitatea dinarnica In cazul centralei debitand pe bare de putere infinita, se cornpara lntre ele caracteristicile de putere corespunzatoare fiecarui tip de scurtcircuit In parte.

Astfel, daca In regim normal de functionare caracteristica de putere este N cu punct de functionare In a corespunzator puterii electrice debitate Po=Pm, se pot trasa, pentru comparare, ~i caracteristicile de putere corespunzatoare scurtcircuitelor examinate (figura 17).

Pentru scurtcircuitul trifazat In punctul K, caracteristica de putere este dreapta 1 (P=o) adica axa 00. Puterea activa debitata fiind constant zero ~i puterea mecanica Pm de asemenea constanta, punctul de functionare trece din a In a(3) iar generatoarele se vor accelera, energia de accelerare fiind proportionala cu suprafata cuprinsa lntre dreapta Pm

~i axa 08.

In cazul scurtcircuitului bifazat cu punere la parnant In K, caracteristica de putere 2 este 0 sinusoida a carei valoare maxima se obtine pentru 0 = 90°.

Caracteristica 2 este de asemenea situata sub dreapta puterii mecanice Pm dar deasupra axei 08.

Punctul de functionare trece din a In a(2+p) ~i In acest caz generatoarele se accelereaza, dar energia de accelerare, proportionala cu suprafata dintre sinusoida 2 ~i dreapta Pm, este mai mica decat In cazul scurtcircuitului trifazat.

In consecinta, accelerarea generatoarelor va fi mai mica, unghiul 0 va crests mai Tncet ~i sunt conditii mai bune de asigurare a stabilitatii dinamice.

In cazul scurtcircuitului bifazat tn acelasi punct K, caracteristica de putere 3 are valoarea maxima mai mare decat In cazul scurtcircuitului bifazat cu punere la parnant, intrucat Xe (2»Xe(2+P); punctul de functionare trece din a In a(2).

Aria de accelerare cuprinsa Tntre sinusoida 3 si dreapta Pm se rnicsoreaza ~i mai mult ~i deci unghiul r5 crests mai Tncet decat la scurtcircuit bifazat cu punere la parnant, ceea ce reprezinta conditii mai usoare de mentinere a stabilitatii.

20

Stabilitatea functionarii sistemelor electroenergetice

AMat2-1

p

Po rI~~""":--~..,.L--'\-""" Pm

I',c (2+,).: 'zlo}

Figura 17

Situatia cea mai usoara apare ln cazul scurtcircuitului monofazat ln acelasi punct k, pentru care caracteristica de putere 4 are valoarea maxima cea mai mare (numitorul Xe(1+P) avand valoarea cea mai mica); punctul de functionare trece din a in a(1+p) iar suprafata de accelerarea cuprinsa Tntre sinusoida 4 si dreapta Pm este mai mica decat Tn cazul precedent. Este posibil ca, in anumite situatii, aceasta caracteristica sa determine nu numai aria de accelerare ci si 0 arie de franare (punctul de functionare sa se stabileasca deasupra dreptei Pm), ceea ce conduce la 0 lmbunatatire suplirnentara a conditiilor de stabilitate.

Se poate spune deci, ca Tn cazul cane in acelasi punct al retelei se considera ca apar succesiv diferite tipuri de scurtcircuit, pentru asigurarea stabilitatii dinamice, cele mai grele conditii Ie creeaza scurtcircuitul trifazat, apoi cel bifazat cu punere la parnant urmat de cel bifazat, scurtcircuitul monofazat prezentand cele mai usoare conditii.

2.3. lrnbunatatirea conditiilor de asigurare a stabilitatii

2.3.1. Reducerea duratei scurtcircuitului

p

Figura 18

Pentru irnbunatatirea stabilitatii dinamice a unui sistem energetic este necesar, Tn multe cazuri, sa se ia 0 serie de rnasuri. Dupa cum a rezultat din analiza stabilitatii dinamice, rnasura cea mai eficace se po ate considera reducerea duratei scurtcircuitului, adica deconectarea elementului avariat, intr-un timp cat mai scurt. Aceasta lnsearnna protectii prin relee cat mai rapide si lntrerupatoare cu timpi de lucru foarte redusi.

In acest fel se poate reduce mai mult aria de accelerare (figura 18), deoarece unghiul de deconectare are valori mici ~i in acest caz, aria de franare necesara este mica ~i deci stabilitatea poate fi user rnentinuta.

2.3.2. Reenctenseree automata rapida monoiezetii sau triiezete (RART sau RARM)

Pentru a analiza modul in care reanclansarea automata rapida contribuie la lrnbunatatirea stabilitatii dinamice, se considera schema din figura 19; 0 centrala care debiteaza pe barele unui sistem de putere infinita prin doua linii de interconexiune.

In principiu, RARM si RART consta ln urrnatoarele etape:

aparitia scurtcircuitului monofazat sau trifazat in punctul K;

deconectarea la ambele capete numai a fazei defecte de catre polii de pe faza respective a tntrerupatoarelor /1 ~i 12, in cazul scurtcircuitului monofazat; sau deconectarea intregului circuit (trifazat) de aceleasi intrerupatoare In cazul scurtcircuitului polifazat;

21

AMat2-1

Stabilitatea functionarii sistemelor electroenergetice

rnentinerea elementelor deconectate un anumit timp, in general sub 0 secunda, pentru a permite arcului care apare la locul defectului sa se stinqa si sa se deionizeze mediul in care s-a produs arcul; acest timp se nurneste pauza de RAR;

dupa pauza de RAR se reanclanseaza elementele deconectate (0 faza la RARM sau cele trei faze 121 RART), revenlnd astfel la sltuatla de functlonars norrnala (inainte de aparitia scurtcircuitului).

T

l-2

Daca arcul s-a stins, linia rarnane in functiune ~i reanclansarea se considera reusita, iar daca pauza a fost scurta ~i arcul nu s-a stins (sau este scurtcircuit permanent), insearnna ca defectul nu a disparut si protectia cornanda deconectarea definitiva a intrerupatoarelor elementului avariat.

G

I, K Figura 19

Acest caz constituie 0 reanclansare nereusita. In cazul in care apare un scurtcircuit bifazat in punctul K (figura 19) pentru care nu se foloseste RAR, punctul a de functionare in starea normala de pe caracteristica de putere 1, trece in punctul b de pe caracteristica de putere de avarie 2 la acelasi unghi 8a.

Din cauza ca in punctul b de functionare, Pm>Pe, rotoarele generatoarelor se accelereaza, unghiul de defazaj crescand pana la valoarea 81 cand protectia deconecteaza linia defecta. Punctul de functionare trece pe curba 3 dupa avarie cu acelasi unghi 81. Pentru asigurarea stabilitatii, aria de accelerare trebuie sa fie eqala cu aria de franare, inainte de a intra iar in zona de accelerare (figura 20a, punctul f).

p

p'

3

-r~~~~~~P~ 2

o a d, ~' J;'

a) Figura 20 b) JI

de functionare c (curba de avarie) trece in punctul d (curba dupa avarie). Unghiul continua sa crea~ca in timpul pauzei de RAR (rotoarele lncep sa se franeze, acceleratia devine neqativa, ~i viteza de crestere a unghiului 8 se reduce continuu).

Dupa pauza de RAR la unghiul 8'2, se reanclanseaza linia deconectata. Punctul de functionare trece din e in f pe curba de functionare norrnala la acelasi unghi 8'2 ~i franarea rotoarelor generatoarelor continua pana cano suprafata de franare devine eqala cu suprafata de accelerare.

Din figura 20b se constata ca reanclansarea liniei dupa pauza de RAR la 0 valoare a unghiului 8'2, prin trecerea punctului de functionare pe curba norrnala (punctul f), se rnareste suprafata de franare. Astfel, in aceasta situatie, se poate admite 0 suprafata de accelerare mai mare decat in cazul cane nu se foloseste RAR ~i cand suprafata de franare este delirnitata numai de curba de dupa avarie (suprafata de franare fiind mai mica).

22

Stabilitatea functionarii sistemelor electroenergetice

AMat2-1

Rezulta ca valoarea unghiului de deconectare pentru care se asiqura stabilitatea este mai mare (b'1) cand se foloseste RART, decat in cazul cand nu se foloseste ( (1);

Consecinta este ca timpul de deconectare poate fi mai lung atunci cand se toloseste RART, fata de cazul cand nu se foloseste.

Aceasta conduce la conditii mai usoare pentru protectii, care pot actiona la timpi mai lungi, tara ca stabilitatea sa fie afectata.

2.3.3. Fortarea excitatiei generatoare/or

I I

Se considera schema din figura 19.

Presupunem ca la un moment dat apare un scurtcircuit pe linia 2, care deterrnina trecerea punctului de functionare a de pe caracteristica norrnala, in punctul b pe caracteristica de avarie, cu acelasi defazaj 00 (figura 21).

Scaderea brusca a tensiunii ca urmare a scurtcircuitului, conduce la fortarea excitatiei generatoarelor de catre regulatorul de tensiune sau de catre 0 instalatie separata de fortare a excitatiei.

, ,

Prin aceasta, curentul de excitatie creste la valoarea de plafon (aproape de doua ori curentul nominal de excitatie), ceea ce deterrnina cresterea tensiunii electromotoare Edo la valoarea Ed1.

Se obtine astfel 0 noua caracteristica de putere (FE).

Punctul de functionare b' de pe caracteristica de avarie trece in punctul c de pe caracteristica FE la un defazaj 01.

In momentulin care protectia elimina defectul la un defazaj 82, punctul de functionare c' de pe caracteristica FE, trece In punctul d de pe caracteristica dupa avarie. Rotoarele generatoarelor se franeaza pan a cand suprafata de franare este eqala cu suprafata de accelerare (punctul d').

Suprafata de accelerare abb'a' depinde de durata de la producerea scurtcircuitului pana la fortarea excitatiei ~i este cu atat mai mica cu cat viteza de actionare a regulatorului este mai mare.

p

Figura 21

Din figura 21 rezulta ca supratata de accelerare In cazul fortarii excitatiei este mai mica, decat In cazul in care lipseste, cu suprafata b'b"cc', ceea ce necesita 0 suprafata de franare, care sa 0 echilibreze, mai mica.

Ca urmare, cresterea unghiului de defazaj este mai mica In cazul fortarii excitatiei.

, ,

Rezulta ca fortarea excitatiei generatoarelor, In momentul producerii scurtcircuitului sau oricarei alte perturbatii Insotita de scaderi bruste de tensiune, conduce la lmbunatatirea conditiilor de mentinere a

, , ,

stabilitatii dinamice.

23