Calculul puterilor activa si reactiva

ale generatorului sincron cu poli inecati

functionnd n regim capacitiv


Se presupune puterea aparenta: 3570 . 0 j 1 . 2 jQ P S
2 2 2
= =
( )
1968 , 0 j
e 9863 , 0
1928 , 0 j 9672 , 0 3570 , 0 j 1 . 2 0918 , 0 j 1 I x j U U
ext 2 1
=
= + = + + = + =

unde 3570 . 0 j 1 . 2
1
3570 . 0 j 1 . 2
U
S
I
*
2
*
2
=

= =

( ) ( )
1968 , 0
9672 , 0
1928 , 0
arctg
9863 , 0 1928 , 0 9672 , 0 U
1
2 2
1
= = u
= + =


Calculul tensiunii electromotoare E
q
si trasarea diagramei fazoriale a
tensiunilor si curentilor. Determinarea axelor d si q ale masinii
0548 . 1 j
e 5595 , 1 3565 , 1 j 7694 , 0
) 3570 , 0 j 1 , 2 ( ) 5541 . 0 0918 , 0 ( j 1 I ) x x ( j U E
d ext s q

= + =
= + + + = + + =


( ) ( )
0548 , 1
7694 , 0
3565 , 1
arctg
5595 , 1 3565 , 1 7694 , 0 E
2 2
q
= = o
= + =

Argumentul t.e.m. E
q
, unghiul o , determina directia axei transversale a
generatorului sincron fata de referinta sincrona care este constituita din t.e.m. a
sistemului de putere infinita. Axa longitudinala a acestuia este decalata cu 90
o

electrice n urma, n sistemul n care axa q conduce axa d.

1000 , 2 ) 1968 , 0 0548 , 1 sin(
5541 , 0
9863 , 0 5595 , 1
) sin(
x
U E
P
1
d
1 q
1
=

= u o =
( )
0596 , 0
5541 , 0
9863 , 0
) 1968 , 0 0548 , 1 cos(
5541 , 0
9863 , 0 5595 , 1
Q
x
U
) cos(
x
U E
Q
2
1
d
2
1
1
d
1 q
1
=

=
u o =

Pag. 2

Se verifica valorile precedente obtinute pentru puterile din nodul 1 (se scad
din aceste valori pierderile de putere din retea si trebuie sa se obtina valorile
puterilor din nodul 2):
Pierderile din retea sunt:
0 I r P
2
ext 12
= = A
( ) 4166 , 0 357 , 0 1 , 2 0918 , 0 I x Q
2 2 2
ext 12
= + = = A

1 , 2 0 1 , 2 P P P
12 1 2
= = A =
0596 , 0 3570 , 0 4166 , 0 Q Q Q
2 12 1
= = + A =
Deci, puterile din nodul 2 s-au verificat.

inductiv regim 47 . 3 P
capacitiv regim 776 . 2 P
47 . 3
5541 . 0
0506 . 1 x 8325 . 1
P P
776 . 2
5541 . 0
9863 . 0 x 5595 . 1
P P
max
max
1 max
1 max
=
=
= = =
= = =
















n regim capacitiv de functionare a generatorului sincron scade tensiunea
electromotoare E
q
si creste unghiul intern al masinii o , ceea ce conduce la
nrautatirea conditiilor initiale, implicit nrautatirea stabilitatii.

S St ta ab bi il li it ta at te ea a s st ta ar ri il lo or r d de e e ec ch hi il li ib br ru u ( (s st ta ab bi il li it ta at te ea a s st ta at ti ic ca a) )
i in n i ip po ot te ez za a m mo od de el la ar ri ii i g ge en ne er ra at to or ru ul lu ui i s si in nc cr ro on n
p pr ri in nt tr r- -o o t t. .e e. .m m. . i in n s sp pa at te el le e r re ea ac ct ta an nt te ei i s si in nc cr ro on ne e i in n c ca az zu ul l
n ne ea ac ct ti io on na ar ri ii i R RA AT T s si i i in n c ca az zu ul l a ac ct ti io on na ar ri ii i R RA AT T

3,47


2,776

2,1
Pag. 3



Scopul acestei etape este trasarea grafica a puterii electrice posibila a fi
produsa de generatorul cu poli inecati pentru o anumita valoare a tensiunii de
excitatie in functie de unghiul rotoric la functionarea in regim inductiv si in regim
capacitiv.
Un sistem este stabil intr-o anumita stare de functionare, daca dupa o mica
perturbatie oarecare, ajunge intr-o stare de functionare identica, sau apropiata celei
dinaintea pertubatiei.

Stabilitatea regimului permanent (a starilor de echilibru) pentru sistemul
nereglat
Conditiile de legare in paralel ale unui generator la sistemul energetic
(conditiile de sincronizare ale generatorului cu sistemul) sunt:
turatia generatorului sa fie egala cu turatia sincrona;
tensiunea la bornele generatorului sa fie egala cu tensiunea sistemului;
succesiunea fazelor tensiunilor generatorului sa fie aceeasi cu
succesiunea fazelor tensiunilor sistemului.
Dupa realizarea acestor conditii si inchiderea intreruptorului de legare la
sistem a generatorului, se realizeaza o stare de regim permanent, un punct de
echilibru caracterizat prin =0, puterea mecanica P
m
transferata in P
el
este zero si
aceasta corespunde punctului de origine. Se presupune ca puterea mecanica creste
incet, deci cresc turatia si unghiul rotoric si deci in mod corespunzator creste P
el

astfel incat un punct nou de echilibru se realizeaza, punct in care P
el
= P
m
.
Sistemul este static stabil daca o crestere/descrestere corespunzatoare in
putere mecanica cauzeaza o crestere/descrestere corespunzatoare in puterea
electrica. Daca reactia sistemului se opune la aceasta, adica o crestere(descrestere)
in P
m
este insotita de o crestere (descrestere) a P
el
, atunci nici un punct de echilibru
nu poate fi atins.











Pag. 4







Pentru o anumita valoare a P
m
marcata ca veche sunt doua puncte de
functionare 1 si 2. Daca Pm este crescuta cu o noua valoare (a) aceasta duce la un
serplus de Pm in punctul 1. Acest surplus reprezinta a putere acceleratoare, va
accelera rotorul astfel incat creste unghiul si deci Pel. Miscarea rezultata a
punctului de functionare este reprezentata prin sageata catre noua stare de echilibru
din punctul 5. O situatie opusa apare in punctul 2 de functionare, aici puterea
acceleratoare egala cu segmentul 2-4 va accelera mai departe rotorul, va creste
unghiul , dar aceasta crestere a unghiului duce la scaderea puterii electrice.
Miscarea rezultatnta a punctului de functionare este aratata prin sageata. Un
raspuns similar este obtinut daca se reduce Pm (b). Pentru punctele de echilibru de
pe partea stanga a caracteristicii putere-unghi, miscarea rotorica este de la punctul
1 catre noul punct de echilibru 5. Pe de alta parte cand se pleaca de pe punctul de
echilibru 2 pe portiunea descendenta a caracteristicii de putere, nu este posibil sa se
ajunga in punctul de echilibru 6 si micsorarea rotorica continua pina in puntul de
echilibru 5. Puterea mecanica posibila a fi transmisa de la generator spre sistem se
noteaza cu P
Eq.cr
.
Din cele prezentate rezulta ca generatorul, cu excitatia constanta, ce
debiteaza in sistemul de putere infinita, este stabil in regim permanent numai pe
portiunea ascendenta a caracteristicii de putere, adica pe portiunea pe care panta
caracteristicii este pozitiva:

0
P
p
s
Eq
sEq
>
o c
c
=
o = o

unde
sEq
p - puterea sincronizanta in regim permanent

cr. Eq
p - puterea maxima posibila a fi transmisa
Pentru o anumita valoare a excitatiei, puterea electrica posibila a fi debitata
de generator reprezinta o sinusoida:
) sin(
x
U E
) sin(
x x
U E
P
2 q
ext d
2 q
Eq
o

= o
+

=

Generatorul, cu excitatia constanta, ce debiteaza in sistemul de putere infinita, este
stabil in regim permanent numai pe portiunea ascendenta a caracteristicii de putere
(pe portiunea pozitiva):
Pag. 5

capacitiv regim la 5731 , 1 ) sin(
x x
U E
P P
inductiv regim la 0996 , 2 8339 , 0 sin
6459 , 0
1 8313 . 1
) sin(
x x
U E
P P
ext d
2 q
m max
ext d
2 q
m max
= o
+

= =
=

= o
+

= =


Valoarea P
Eq max
se mai numeste limita stabilitatii RP si poate fi folosita pentru
calculul marginii stabilitatii de RP (sau rezerva stabilitatii statice).
-Pentru regim inductiv
0,8339 ; 8313 , 1 E
q
= o =
instabil e sistemul
0 90502 , 1 ) 8339 , 0 14 , 3 cos(
6459 , 0
8313 , 1
) cos(
x x
U E P
P
stabil e sistemul 0 90502 , 1 8339 , 0 cos
6459 , 0
8313 , 1
) cos(
x x
U E P
P
ext d
2 q
2
Eq
2 SEq
ext d
2 q
1
Eq
1 SEq
>
< = = o t
+

=
o c
c
=
> = = o
+

=
o c
c
=


-Pentru regim capacitiv
0,8339 0580 , 1 ; 5731 , 1 E
q
= o =
instabil e sistemul
0 1949 , 1 ) 0580 , 1 14 , 3 cos(
6459 , 0
5731 , 1
) cos(
x x
U E P
P
stabil e sistemul 0 1949 , 1 0580 , 1 cos
6459 , 0
5731 , 1
) cos(
x x
U E P
P
ext d
2 q
2
Eq
2 SEq
ext d
2 q
1
Eq
1 SEq
>
< = = o t
+

=
o c
c
=
> = = o
+

=
o c
c
=

Concluzie: Sistemul este stabil cnd punctul de functionare se afla pe partea
ascendenta a caracteristicii de putere, respectiv instabil cnd se afla pe partea
descendenta a caracteristicii de putere.
Att timp ct punctului de functionare ii corespunde un coeficient al puterii
sincronizante pozitiv, ne aflam intr-un sistem stabil de functionare. Cnd
coeficientul este negativ, punctului de functionare ii corespunde un sistem instabil.

Stabiliatea RP pentru sistemul reglat
In aceasta parte se introduce actiunea RAT, iar influenta RAT se face in 2
stadii: a)In primul stadiu va fi dedusa ecuatia modificata a puterii electrice, datorita
RAT; b)In stadiul al doilea se va arata posibilitatea de functionare dincolo de
punctul critic.
Pag. 6
Se considera un generator cu poli inecati, adica x
d
=x
q
si r=0. Se doreste
obtinerea expresiei puterii electrice debitata de generator, atunci cand actioneaza
RAT.
Acest lucru se realizeaza (Ug sa ramana constanta) prin modificarea excitatiei si
deci a t.e.m. Eq, prin urmare va fi necesar sa se inlocuiasca Eq prin Ug si .
o
+

|
|
.
|

\
|
o
|
|
.
|

\
|

+
o
+
= o 2 sin
x x
U
x
x
2
1
sin U
x
x
U
x
x x
sin
x x
U
) ( P
ext d
2
2
ext
d
2
2
ext
d
2
1
ext
ext d
ext d
2
Ug
;

x
TOT
=x
d
+x
ext
=0,6459
:=0,/12,

P
1
P
2
P
3
P
4
P
5

0 0 0 0 0 0
0.2617 0.77 1.37 1.9736 2.5137 3.1737
0.5235 1.49 2.65 3.8128 4.9720 6.1311
0.7853 2.11 3.75 5.3922 7.0314 8.6705
1.0472 2.59 4.6 6.6040 8.6117 10.6194
1.3089 2.89 5.13 7.3659 9.6051 11.8444
1.5707 2.99 5.31 7.6257 9.9440 12.2683
1.8325 2.89 5.13 7.3659 9.6057 11.8444
2.0943 2.59 4.6 6.6040 8.6117 10.6194
2.3561 2.11 3.75 5.3922 7.0314 8.6707
2.6179 1.49 2.65 3.8128 4.9720 6.1311
2.8797 0.77 1.37 1.9736 2.5137 3.1737

Pag. 7
o

= sin
x
U E
P
tot
2 q
1






























o
+
=
o
+
=
o
+
=
o
+
=
sin
x
U ) 6 E (
P
sin
x
U ) 5 , 4 E (
P
sin
x
U ) 3 E (
P
sin
x
U ) 5 , 1 E (
P
tot
2 q
5
tot
2 q
2
tot
2 q
3
tot
2 q
2
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
0
5
10
15
Caracteristicile PEq=f(delta) si PUg=f(delta) pentru generatorul cu poli
i ti
delta (rad)
P
E
q
i

P
U
g

(
u
.
r
.
)

P
6



Stabilitate
naturala instabilitate

P
5



P
4
P
Ug

P
3


P
2
Stabilitate
artificiala



P
1

Pag. 8

A An na al li iz za a c ca an nt ti it ta at ti iv va a a a d di in na am mi ic ci ii i r ro ot to or ru ul lu ui i
l la a m mi ic ci i p pe er rt tu ur rb ba at ti ii i i in n i ip po ot te ez za a u ut ti il li iz za ar ri ii i m mo od de el lu ul lu ui i c cl la as si ic c
p pe en nt tr ru u g ge en ne er ra at to or r s si i a a e ec cu ua at ti ii il lo or r d de e m mi is sc ca ar re e
s su ub b f fo or rm ma a s st ta an nd da ar rd d


Caracterul miscarii perturbate nu depinde nici de natura perturbatiilor, nici
de valoarea lor concreta, cu conditia ca aceste sa fie suficient de mici.
Caracterul miscarii libere are scopul de a arata daca sistemul este capabil sau
nu sa se intoarca la starea initiala, daca mica perturbatie a disparut. In aceasta
lucrare, miscarea libera este descrisa de variatia lui o A in raport cu timpul.
Ecuatia de miscare rotorica la mici perturbatii in forma curenta este:
acc D e m
2
2
s
P P P P
dt
d
Jw = =
o

unde : Jw
s
: [MWs
2
/rad];
P
m
-puterea mecanica cu care este incarcat generatorul, [MW];
P
e
-puterea electrica la bornele generatorului, [MW];
P
D
-puterea electrica de amortizare ce depinde de unghiul rotoric si de
abaterea vitezei unghiularefata de viteza sincrona, [MW];
Relati de mai sus se mai poate scrie sub alta forma folosind timpul de lansare T
a

care este definit:
n
2
s
a
S 2
Jw
T = [s]
b
n
a m
S
S
T T = [s]
rezulta: ) P P P (
S
w
dt
d
T
D e m
n
s
2
2
m
=
o

Pentru un generator debitand pe barele de putere infinita, puterea de
amortizare este:
( ) ( )
w cos T
x
x
.
x x
x x
sin T
x
x
.
x x
x x
U P
2 ' '
q
' '
q
'
q
2
'
q ext
' '
q
'
q 2 ' '
d
' '
d
'
d
2
'
d ext
' '
d
'
d 2
s D
A
(
(

+ o

=


Pag. 9
rezulta: ) P P (
S
w
dt
d
S
w
C
dt
d
T
e m
n
s
n
s
D
2
2
m
=
o
+
o

Se presupune o mica perturbatie care are drept efect, faptul ca unghiul =
s
+,
cu
s
cel din regimul de echilibru stabil. In urma liniarizarii, se obtine relatia:
0 p
dt
d
D
dt
d
T
E s s
2
2
m
= o A e +
o A
+
o A

'
(1)
unde: P
m
,P
e
-puterile in unitati relative, recalculate la noua putere de baza S
n


( ) ( )
(
(

+ o

=
2 ' '
q
' '
q
'
q
2
'
q ext
' '
q
'
q 2 ' '
d
' '
d
'
d
2
'
d ext
' '
d
'
d 2
s
n
s
cos T
x
x
.
x x
x x
sin T
x
x
.
x x
x x
U
S
w
D
Conditiile initiale, din momentul in care cauza perturbatiilor a disparut dar sistemul
a fost adus intr-o stare perturbata in care urmeaza sa oscileze liber sunt:
t=0
+

0
o
= o A = o A
0 w w w
s
.
o
.
= = o A = o A = A
Se considera ca moment initial, momentul in care sistemul in cepe sa
oscileze liber. Ecuatia de mai sus este o ecuatie diferentiala liniara de ordinul 2 a
carei solutie e determinata de radacinile ecuatiei caracteristice:
0 p
T
p
T
D
p
E s
m
s
m
2
=
e
+ +
'

(2)
si are radacinile
2
m m
E s s
m
2 , 1
T 2
D
T
p
j
T 2
D
p
|
|
.
|

\
|

=
'

Solutia ecuatiei de miscare rotorica (1) va fi de forma:
( )
t p
2
t p
1
2 1
e C e C t

+ = o A (*)
in care constantele de integrare sunt:
0
2 1
1
2 0
2 1
2
1
p p
p
C ;
p p
p
C o A

= o A

= si se
determina din conditiile initiale.

Stabilitatea sistemului depinde de valorile radacinilor p
1
si p
2
astfel:
daca sunt valori reale, atunci este un mod neoscilatoriu; valoarea reala negativa
corespunde unui mod amortizat, iar valoarea reala pozitiva corespunde unei
instabilitati aperiodice;
Pag. 10
daca sunt valori complexe conjugate ( e o = j p
2 , 1
), atunci duc la oscilatii de
forma ) t sin( e
t
u + e
o
care reprezinta o sinusoida amortizata pentru 0 < o si o
sinusoida cu amplitudini crescatoare pentru 0 > o .
Componenta reala a valorii proprii da amortizarea, iar componenta imaginara da
frecventa de oscilatie.

O parte negativa reala reprezinta o oscilatie amortizata in timp ce o parte
pozitiva reala reprezinta o oscilatie de amplitudine crescatoare. Deci, pentru o
pereche complexa de radacini caracteristice, asa dupa cum se va vedea:
e o = = j p
2 , 1 2 , 1

Frecventa de oscilatie este data prin [Hz]
2
f
t
e
= . Aceasta relatie da
frecventa curenta sau frecventa amortizata.
Raportul de amortizare (cantitatea de amortizare prezenta in raspunsul
sistemului) este dat prin:

2 2
e + o
o
= , , unde o - partea reala a radacinilor e o = j p
2 , 1

e - partea imaginara a radacinilor e o = j p
2 , 1


Ecuatia de miscare rotorica la mici perturbatii sub forma standard
Ecuatia de miscare rotorica la mici perturbatii sub forma standard este:
0
dt
d
2
dt
d
2
nat nat
2
2
= o A e +
o A
e , +
o A
(**)

Din relatiile anterioare rezulta:

e
= , = e ,
e
= e
'
'
m E s s m
nat
m
E s s
nat
T p
1
2
D
T
D
2
T
p


Ecuatia caracteristica a ecuatiei de miscare rotorica (**) este:
0 p 2 p
2
nat nat
2
= e + e , +
si are radacinile 1 p
2
nat nat 2 , 1
, e e , =
Pag. 11
Solutia ecuatiei de miscare rotorica (**) va fi de forma:
( ) ) t cos( e
1
t
din
t
2
0
nat
e
,
o A
= o A
e ,

unde:
2
nat din
1 , e = e - frecventa naturala amortizata;

2
1
arcsin
,
,
= .
Raportul de amortizare determina cantitatea de amortizare prezenta in
raspunsul sistemului. Toate valorile radacinilor depinde de valorile curente ale lui
p
sE
, D si T
m
care determina tipul raspunsului. Coeficientul de inertie T
m
este
constanta, in timp ce D si p
sE
depind de sracina generatorului. S-a constatat ca
coeficientul puterii sincronizante p
sE
descreste cu sarcina.
Ecuatia (*) atrata ca p
sE
>0, in functie de valorile curente ale lui p
sE
si D,
radacinile ecuatiei carracteristice sunt fie reale, fie complexe.

Calculul parametrilor care intra in ecuatia oscilatiei libere a rotorului
Cazul 0 1371 , 15 D > =
Calculul t.e.m. tranzitorii
I=2.12-j0.3570
3539 , 0 j
*
2
*
2
ext d 2 p
e 1353 , 1 3937 , 0 j 0655 , 1
) 3570 , 0 j 1224 , 2 ( 1855 , 0 j 1
U
S
) x x ( j U E

= + =
= + = + ' + = '

unde ( ) ( ) ( ) ( ) 1336 , 1 3863 , 0 06557 , 1 E Im E Re E
2 2 2 2
p
= + = ' + ' = '
3539 , 0
0655 , 1
3937 , 0
arctg
E Re
E Im
arctg = =
'
'
= o'

Calculul puterii sincronizante
7455 , 5 ) 3539 , 0 cos(
1855 , 0
1 x 1353 , 1
) cos(
x x
U E
P
ext d
2
E S
= = o'
+ '
'
=
'

Calculul frecventei naturale
[Hz] 2929 , 1
2
7329 , 8
2
f
[rad/s] 7329 , 8
6680 , 23
7455 , 5 1593 , 314
T
p
nat
nat
m
E s 0
nat
=
t
=
t
e
=
=

=
e
= e
'

Pag. 12

Calculul raportului de amortizare si al frecventei naturale amortizate
0366 , 0
6680 , 23 7455 , 5 1593 , 314
1
2
1371 , 15
T p
1
2
D
m E s s
=

=
e
= ,
'

3915 , 1
2
7386 , 8
2
f
7386 , 8 ) 0366 , 0 ( 1 74 , 8 1
din
din
2 2
nat din
=
t
=
t
e
=
= = , e = e

0366 , 0
) 0366 , 0 ( 1
0366 , 0
arcsin
1
arcsin
2 2
=

=
,
,
=

pentru: D=0 (fara amortizare), =0
D=1, =0,0024
D=-1, =-0,0024
Se creste P
m
cu 0,3.
P
m(2)
=2.12+0,3=2,4

Puterea mecanica trebuie sa fie egala cu cea electrica:
o
+

= sin
x x
U E
P
ext d
2 q
m
0093 , 1 sin
6459 , 0
1 8313 , 1
4 , 2 = o o

=
Noua putere reactiva corespunzatoare lui P
m
=2,4 va fi:
0383 , 0
6459 , 0
1
) 0093 , 1 cos(
6459 , 0
1 8313 , 1
x x
U
cos
x x
U E
Q
ext d
2
2
ext d
2 q
=

=
+
o
+

=
Calculul t.e.m. tranzitorii
4216 , 0 j
*
2
*
2
ext d 2 p
e 0882 , 1 4452 , 0 j 9929 , 0
) 0383 , 0 j 4 , 2 ( 1855 , 0 j 1
U
S
) x x ( j U E

= + =
= + + = + ' + = '


Calculul puterii electrice
m
ext d
2
E
P 4 , 2 ) 4216 , 0 sin(
1855 , 0
1 0882 , 1
) sin(
x x
U E
P = =

= o'
+ '
'
=
'
(s-a verificat
mec el
P P = )
Calculul puterii sincronizante
Pag. 13
3526 , 5 ) 4216 , 0 cos(
1855 , 0
1 0882 , 1
) cos(
x x
U E
p
ext d
2
E s
=

= o'
+ '
'
=
'

Calculul frecventei naturale
[Hz] 3402 , 1
2
42 , 8
2
f
[rad/s] 42 , 8
66 , 23
3526 , 5 1593 , 314
T
p
nat
nat
m
E s 0
nat
=
t
=
t
e
=
=

=
e
= e
'

Calculul raportului de amortizare si al frecventei naturale amortizate
0379 , 0
66 , 23 3526 , 5 1593 , 314
1
2
1371 , 15
T p
1
2
D
m E s s
=

=
e
= ,
'

3398 , 1
2
4139 , 8
2
f
4139 , 8 ) 0379 , 0 ( 1 42 , 8 1
din
din
2 2
nat din
=
t
=
t
e
=
= = , e = e


Pentru: D=0 (fara amortizare),
2
=0
D=1,
2
=0,0025
D=-1,
2
=-0,0025
Se creste P
m
cu 0,6.
P
m(2)
=2.12+0,6=2,72
S
3
=2,72-j0,7478
Puterea mecanica trebuie sa fie egala cu cea electrica:
o
+

= sin
x x
U E
P
ext d
2 q
m
2846 , 1 sin
6459 , 0
1 8313 , 1
72 , 2
3
= o o

=
Noua putere reactiva corespunzatoare lui P
m
=2,72 va fi:
7478 , 0
6459 , 0
1
) 2846 , 1 cos(
6459 , 0
1 8313 , 1
x x
U
cos
x x
U E
Q
ext d
2
2
ext d
2 q
3
=

=
+
o
+

=
Calculul t.e.m. tranzitorii
5299 , 0 j
*
2
*
2
ext d 2 p
e 9981 . 0 5045 , 0 j 8612 , 0
) 7478 , 0 j 72 , 2 ( 1855 , 0 j 1
U
S
) x x ( j U E

= + =
= + + = + ' + = '

Calculul puterii electrice
Pag. 14
m
ext d
2
E
P 7197 , 2 ) 5299 , 0 sin(
1855 , 0
1 9981 . 0
) sin(
x x
U E
P = =

= o'
+ '
'
=
'

(s-a verificat
mec el
P P = )
Calculul puterii sincronizante
6426 , 4 ) 5299 , 0 cos(
1855 , 0
1 9981 . 0
) cos(
x x
U E
p
ext d
2
E s
=

= o'
+ '
'
=
'

Calculul frecventei naturale
[Hz] 3449 , 1
2
4503 , 8
2
f
[rad/s] 4503 , 8
66 , 23
6426 , 4 1593 , 314
T
p
nat
nat
m
E s 0
nat
=
t
=
t
e
=
=

=
e
= e
'

Calculul raportului de amortizare si al frecventei naturale amortizate
0689 , 0
66 , 23 6426 , 4 314
1
2
1371 , 15
T p
1
2
D
m E s s
3
=

=
e
= ,
'

4101 , 8 ) 0689 , 0 ( 1 4503 , 8 1
2 2
nat din
= = , e = e
Pentru: D=0 (fara amortizare),
3
=0
D=1,
3
=0,0034
D=-1,
3
=-0,0034














0 1 2 3 4
0
1
2
3
0 5 10
-2
-1
0
1
2
x 10
-4
0 5 10
-2
-1
0
1
2
x 10
-4
0 5 10
-2
-1
0
1
2
x 10
-4
Pag. 15

Caracteristici obtinute pentru D>0 , P
sE
>0, timp de studiu 10s

Caracteristici obtinute pentru D=0 , P
sE
>0, timp de studiu 10s
















Caracteristici obtinute pentru D<0 , P
sE
>0, timp de studiu 10s












0 1 2 3 4
0
1
2
3
0 5 10
-2
-1
0
1
2
x 10
-4
0 5 10
-2
-1
0
1
2
x 10
-4
0 5 10
-2
-1
0
1
2
x 10
-4
0 1 2 3 4
0
1
2
3
0 5 10
-4
-2
0
2
4
x 10
-3
0 5 10
-4
-2
0
2
4
x 10
-3
0 5 10
-6
-4
-2
0
2
4
x 10
-3
Pag. 16



Studiul stabilitatii tranzitorii pentru diverse
puncte de scurtcircuit trifazat pe unul din circuitele liniei
dublu circuit, utilizand legea ariilor si
metoda Runge-Kutta de ordinul IV

Scurtcircuitul trifazat pe unul din circuitele liniei dublu circuit face ca
generatorul sa oscileze fata de sistemul de putere infinita. Metoda arrilor egale
poate determina stabilitatea generatorului aflat in RT fara a rezolva ecuatia de
miscare. In aplicarea criteriului ariilor egale, pentru generator s-a folosit modelul
clasic x
d
=x
q
. Puterea mecanica ramane constanta.
Nu actioneaza RAT sau RAV, t.e.m. E din spatele reactantei tranzitorii
ramane constanta in modul. Secventa evenimentelor care a fost luata in considerare
este urmatoarea:
1. La timpul T=0 cind generatorul functioneaza in RP bine precizat, un scurtcircuit
trifazat la pamant apare pe circuitul L
2
al liniei dublucircuit. Reactanta liniei in
partea stanga a defectului este x
1
.
2. Pentru unghiul =
dec
respectiv la timpul t=t
dec
intreruptoarele la cele 2 capete
ale circuitului avariat se deschid si circuitul este pierdut. Intre unghiurile =0 si
=
dec,
respectiv timpii t=0 si t=t
dec
dureaza regimul de avarie, iar pentru >
dec

respectiv t=t
dec
dureaza regimul de postavarie.
3. Celelalte elemente ale retelei au fost modelate ca si pina acum numai prin
reactante inductive longitudinale, conform schemelor electrice de principiu si
schemelor echivalente de functionare sunt prezentate in continuare.




Schema electrica de principiu






S
~
G
L1


L2

S
jx
l


jx
l

U
1
e
j1
U
2
e
j0


jx
d
jx
t
Pag. 17
Schema electrica echivalenta pentru RPN










Pentru RPN: x

=x

d
+x
T
+x
L
/2
) sin(
x
U E
p
'
' '
2
'
' '
o =
cu E-t.e.m. ct in spatele reactantei tranzitorii
-argumentul t.e.m. E
U
2
-tensiunea in punctu 2 de putere infinita.
Sa presupunem ca se produce un scurtcircuit trifazat cu pamantul pe un ul
din circuitele liniei dublu circuit, puterea debitata la bornele generatorului sincron
se poate scrie in functie de reactanta x
a
din timpul avariei.
Conform teremei lei Thevenim, avem:
L
L T d
L T d
a
x
x ) x ' x (
x x ' x x

+
+ + + =
) sin(
x
U E
p
'
a
2
'
a
o =
Presupunand ca se deconecteaza circuitul cu defect, noua reactanta devine:
L T d
pa
x x ' x x + + =
) sin(
x
U E
p
'
pa
2
'
pa
o =
Se observa ca puterea debitata dupa deconectarea defectului este mai mica decat in
RPN (creste reactanta echivalenta a sistemului). Aceasta face ca pulsatia sa
creasca, adica generatorul capata turatie suprasincrona=> P
m
-P
e
=P
acc
<0, creste
unghiul rotoric . Pentru =
dec
=
cr
are loc deconectarea avariei si se face cu
functionarea pe caracteristica post-avarie.
jx
l
j(x
d
+x
t
)

k(3)

jx
L
j(1-)x
L
U
2

2
Pag. 18
Dupa acest moment P
m
-P
e
=P
acc
<0 si turatia devine negativa. Procesul se reia pina
cand in functie de prezenta sau absenta amortizarii in modulul matematic, unghiul
intern se stabilizeaza la valoarea corespunzatoare regimului post-avarie sau variaza
la infinit cu aceeasi amplitudine.
Conform principiului ariilor egale, cind aria de accelerare este mai mica
decait aria de frinare sistemul este stabil: A
acc
A
franare
. Daca nu se tine seama de
amorizare, aceasta afirmatie este exprimata matematic prin relatia:
) P P ( ) P P (
mec PA a m
pa
cr
cr
o
} }
o
o
o
o
s
unde : P
mec
- puterrea mecanica la bornele generatorului sincron;
P
av
-puterea electrica debitata in timpul avariei;
P
e max av
-maximul de putere electrica debitata in timpul avariei;
P
PA
= P
e max pa
sin - puterea electrica debitata dupa deconectarea liniei
avariate;
P
e max pa
- maximul de putere electrica debitata dupa deconectarea liniei
avriate.

Locul scurtcircuitului trifazat se gaseste la barele de inalta tensiune al
centralei electrice (=0)
In acest caz reactanta echivalenta de transfer in regim de avarie este:
=

+
+ + + =
L
L T d
L T d
a
x 0
x ) x ' x (
x x ' x x
o = sin
x
U E
p
a
2
'
a

In aceste conditii, puterea mecanica la arborele turbinei fiind aceeasi,
generatorul se accelereaza si unghiul rotoric creste ceea ce conduce la pierderea
stabilitatii dac nu se iau masuri de deconectare a liniei cu defect. Deconectarea
liniei cu defect conduce la o noua configuratie a retelei, rezultand trecerea
punctului de functionare de pe caracteristica de avrie pe cea de post-avarie.
Reactanta echivalenta post-avarie este:
L T d
pa
x x ' x x + + = =0.2422
problema care se pune este cat de tarziu se poate deconecta defectul astfel incat
generatorul sa nu-si piarda stabilitatea. Unghiul critic la care se face deconectarea
este
cr
in calculul caruia consideram ca aria de accelerare este cel mult egala cu
aria de franare.
0 ) P P ( ) P P (
mec pa av mec
pa
cr
cr
o
=
} }
o
o
o
o

2 / x x ' x x
L T d
' '
+ + =
Pag. 19
P
N
=P
mec
= 2,2492
=0 =

+
+ + + =
L
L T d
L T d
a
x 0
x ) x ' x (
x x ' x x
0 sin
U E
p
2
'
a
= o

=
p
a
=0 x
pa
=0,2422
o
=0.4454
o o = o o
}
o
o
d ) P sin
x
U E
( ) ( P
mec
pa
2
'
o cr mec
pa
cr

b
=3,14-0,4454
4055 , 1
4429 , 4
7397 , 0
arccos
x
U E
6946 . 2 cos
x
U E
2492 . 2 P
P cos
x
U E
) 4454 . 0 ( P
d P d sin
x
U E
) 4454 . 0 ( P
d P d sin
x
U E
) 4454 . 0 ( P
cr
cr
pa
'
pa
'
mec
mec
pa
'
cr mec
mec
pa
'
cr mec
mec
pa
'
cr mec
b
cr
b
cr
b
cr
b
cr
b
cr
b
cr
= = o
o = +
o = o
o o o = o
o o o = o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
} }
} }






0 2 4 6 8 10
-0.5
0
0.5
1
1.5
2
t
d
e
l
t
a

[
r
a
d
]
0 2 4 6 8 10
-0.05
0
0.05
t
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
Pag. 20


























Fig 6.1.1Pentru cazul 1 (=0), amortizare pozitiva (D>0), timpul de rulare 10 s,
t
dec
=t
cr
.





-0.5 0 0.5 1 1.5 2
-0.05
0
0.05
delta [rad]
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
-0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
-1
0
1
2
3
4
5
6
7
delta [rad]
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
Pag. 21

































0 2 4 6 8 10
-0.05
0
0.05
t
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
0 2 4 6 8 10
-0.5
0
0.5
1
1.5
2
t
d
e
l
t
a

[
r
a
d
]
-0.5 0 0.5 1 1.5 2
-0.05
0
0.05
delta [rad]
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
Pag. 22












Fig 6.1.0 Pentru cazul 1 (=0), amortizare D=0, timpul de rulare 10 s, t
dec
=t
cr
.




















-0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
-1
0
1
2
3
4
5
6
7
delta [rad]
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
0 2 4 6 8 10
0
1
2
3
4
5
6
7
8
x 10
11
t
d
e
l
t
a

[
r
a
d
]
0 2 4 6 8 10
0
1
2
3
4
5
6
7
x 10
9
t
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
Pag. 23



























Fig 6.1.-1.Pentru cazul 1 (=0), amortizare D<0, timpul de rulare 10 s, t
dec
=t
cr
.





0 1 2 3 4 5 6 7 8
x 10
11
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
x 10
10
delta [rad]
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
0 1 2 3 4 5 6 7 8
x 10
11
0
1
2
3
4
5
6
7
x 10
9
delta [rad]
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
Pag. 24
Locul scurtcircuitului trifazat se gaseste intre bornele de inalta tensiune ale
centralei electrice si locul determinat de
1
(=
1
/2)
Punand conditia ca maximul puterii electrice debitata de generatorul sincron
in timpul avariei sa fie cel mult egala cu P
m
la arborele generatorului, se determina
distanta pina la locul de defect notata cu
1
x. Valoarea lui
1
se determina astfel:

max a
a
2
'
mec
P
x
U E
P = =
0 P
x
x ) x ' x (
x x ' x
U E
mec
L 1
L T d
L T d
2
'
=

+
+ + +

1
=0.4323
In acest caz reactanta echivalenta nu mai este infinita:
L
L T d
L T d
a
x
x ) x ' x (
x x ' x x

+
+ + + =
o = sin
x
U E
P
a
2
'
a
,expresia caracteristii de avarie

cr
=1,6401 t
dec
=0,2176
Unghiul critic de deconectare este mai mare decat in cazul 1, ceea ce
inseamna ca stabilitatea se imbunatateste.
P
n
max
=6,1172 u.r.
P
PA
max
=4,6882 u.r.
P
N
=2,1 u.r.
P
a
=1,3006 u.r
a)











0 2 4 6 8 10
-0.5
0
0.5
1
1.5
2
2.5
t
d
e
l
t
a

[
r
a
d
]
Pag. 25
b)











c)



















d)
0 2 4 6 8 10
-0.06
-0.04
-0.02
0
0.02
0.04
t
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
-0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5
-0.05
-0.04
-0.03
-0.02
-0.01
0
0.01
0.02
0.03
0.04
delta [rad]
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
-0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
-1
0
1
2
3
4
5
6
7
delta [rad]
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
Pag. 26














Fig. 6.2.1 Caracteristicile putere-unghi de regim normal, de avarie, de postavarie si
ariile de accelerare, respectiv franare pentru cazul 2, amortizare pozitiva (D>0)














Fig. 6.2.0 Caracteristicile putere-unghi de regim normal, de avarie, de postavarie si
ariile de accelerare, respectiv franare pentru cazul 2, fara amortizare (D=0)
-1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
-1
0
1
2
3
4
5
6
7
delta [rad]
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
Pag. 27












Fig. 6.2.-1 Caracteristicile putere-unghi pentru cazul 2, amortizare negativa (D<0)


Locul scurtcircuitului trifazat se gaseste in locul determinat de
1
(=
1
)
Punand conditia ca maximul puterii electrice debitata de generatorul sincron
in timpul avariei sa fie cel mult egala cu P
m
la arborele generatorului, se determina
distanta pina la locul de defect notata cu
1
x. Valoarea lui
1
se determina astfel:

1
=0.4323
L
L T d
L T d
a
x
x ) x ' x (
x x ' x x

+
+ + + = =0,5406
0 P
x
x ) x ' x (
x x ' x
U E
mec
L 1
L T d
L T d
2
'
=

+
+ + +

o = sin
x
U E
P
a
2
'
a
,expresia caracteristii de avarie

cr
=2,1 este mai mare decat in cazul 2
t
dec
=0,3581 este mai buna, creste implicit si timpul critic de deconectare.
Cu cat locul de defect este mai indepartat de barele centralei cu atat unghiul
maxim necesar indepartarii defectului pentru pastrarea stabilitatii este mai mare.
P
n
max
=6,1172 u.r.; P
PA
max
=4,6882 u.r.; P
N
=2,1 u.r.; P
a
=2,1 u.r

0 1 2 3 4 5 6 7 8
x 10
11
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
x 10
10
delta [rad]
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
Pag. 28
















Fig. 6.3.1 Caracteristicile putere-unghi de regim normal, de avarie, de postavarie si
ariile de accelerare, respectiv franare pentru cazul 3, amortizare pozitiva (D>0)


Locul scurtcircuitului trifazat se gaseste intre punctul determinat de
1
si
locul determinat de
2
(
2
2 1
+
= )
In aceasta situatie se observa prezenta ariei de decelerare in timpul avariei.
Conditia cu care se determina acest interval se refera la egalitate ariei de accelerare
si a ariei de decelerare in timpul avariei. Aceasta noua distanta este reflectat prin
valoarea
2
si se determina punand conditiile:
0 d P sin
x
x ) x ' x (
x x ' x
U E
d sin
x
x ) x ' x (
x x ' x
U E
P
ba
aa
aa
an
mec
L 1
L T d
L T d
2
'
L 2
L T d
L T d
2
'
mec
= o
|
|
|
|
.
|

\
|
o

+
+ + +
o
|
|
|
|
.
|

\
|
o

+
+ + +

} }
o
o
o
o

aa
L 2
L T d
L T d
2
'
mec
sin
x
x ) x ' x (
x x ' x
U E
P o

+
+ + +
=
-0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
-1
0
1
2
3
4
5
6
7
delta [rad]
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
Pag. 29

2
=0.6310

cr
=2,3 este mai mare decat in cazul 3
Cu cat locul de defect este mai indepartat de barele de inalta tensiune, scade
reactanta echivalenta in timpul avariei, puterea electrica debitata in timpul avariei
creste, creste si stabilitatea generatorului la mari perturbatii.
P
n
max
=6,1172 u.r.; P
PA
max
=4,6882 u.r.; P
N
=2,1 u.r.; P
a
=2,4431 u.r
















Fig. 6.4.1 Caracteristicile putere-unghi de regim normal, de avarie, de postavarie si
ariile de accelerare, respectiv franare pentru cazul 4, amortizare pozitiva (D>0)

Legea ariilor pentru =
2
In cazul in care aria de accelerare cuprinsa intre caracteristica de putere
mecanica si caracteristica de avarie este egala cu aria de franare, cuprinsa intre
caracteristica de avarie si putere mecanica (cazul de fata), pentru a pastra
stabilitatea generatorului nu mai este necesara deconectarea defectului de pe linia
de transport indepartarea defectului se va face din alte considerente cum ar fi:
nivelul de tensiune; securitatea instlatiilor electrice si functionarea consumatorilor.

2
=0.6310
L
L T d
L T d
a
x
x ) x ' x (
x x ' x x

+
+ + + = =0,4466
-0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
-1
0
1
2
3
4
5
6
7
delta [rad]
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
Pag. 30
P
m
= o = sin
x
U E
P
a
2
'
a
max
,expresia caracteristii de avarie
=>
max
=2,2103
P
n
max
=6,1172 u.r.; P
PA
max
=4,6882 u.r.; P
N
=2,1 u.r.; P
a
=2,5110 u.r
















Fig. 6.5.1 Caracteristicile putere-unghi de regim normal, de avarie, de postavarie si
ariile de accelerare, respectiv franare pentru cazul 5, amortizare pozitiva (D>0)


Legea ariilor pentru >
2
In acest caz avem situatia in care aria de accelerare cuprinsa sub
caracteristica de putere mecanica si caracteristica de avarie este mai mica decat
aria de franare, cuprinsa intre caracteristica de avarie si putere mecanica. Acest caz
corespunde lui >
2
,
2
1
2
+
= =0,8155.
Nu se mai impune deconectarea deoarece generatorul este stabil, putind
functiona in continuare cu defectul pe linie

2
=0.6310
L
L T d
L T d
a
x
x ) x ' x (
x x ' x x

+
+ + + = =0,4003
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
-1
0
1
2
3
4
5
6
7
delta [rad]
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
Pag. 31
P
n
max
=6,1172 u.r.; P
PA
max
=4,6882 u.r.; P
N
=2,1 u.r.; P
a
=2,8012 u.r

a)













b)
















0 1 2 3 4 5
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1.4
t
d
e
l
t
a

[
r
a
d
]
0 1 2 3 4 5
-0.01
-0.005
0
0.005
0.01
0.015
t
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4
-0.01
-0.005
0
0.005
0.01
0.015
delta [rad]
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]
Pag. 32




c)













d)







Fig. 6.6.1
Caracteristicile putere-unghi de regim normal, de avarie, de postavarie si ariile de
accelerare, respectiv franare pentru cazul 6, amortizare pozitiva (D>0)
In concluzie, legea ariilor ofera posibilitatea aprecierii caliative a
fenomenului de stabilitate tranzitorie la schimbarea configuratiei retelei, daca
generatorul este stabil cu defectul pe linie sau este instabil si atunci defectul trebuie
eliminat, situatie in care se poate calcula unghiul critic de deconectare
dec
=
cr
.
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
-1
0
1
2
3
4
5
6
7
delta [rad]
o
m
e
g
a

[
u
.
r
]