CS7 – VARIATORUL DE TENSIUNE

ALTERNATIVĂ
1. Generalitati
Variatorul de tensiune alternativa (VTA) este un convertor alternativ-alternativ complet
comandat, care permite modificarea valorii efective a tensiunii de iesire. Frecventa tensiunii de
iesire este egala cu freventa tensiunii alternative de alimentare. Prin reglarea valorii efective de
iesire, de exemplu, se poate regla intensitatea luminoasa a unei lampi. Acest tip de regalj
foloseste, de obicei, doua tiristoare conectate în antiparalel sau un triac.

Fig.1 Circuit de baza pentru VTA monofazat

1.1. Chestiuni de studiat:

a) Reglarea valorii efective a tensiunii de iesire (se vor reprezenta tensiunea de alimentare,
tensiunea de la iesire si curentul de iesire);
b) sa se traseze caracteristicile de comanda;
c) sa se calculeze componentele puterii:
 puterea aparenta a fundamentalei (S1) si totala (S);
 puterea activa a fundamentalei (P1) si totala (P);
 puterea reactiva a fundamentalei (Q1) si totala (Q);
d) să se construiască diagrama vectorială a puterilor pentru α=90°, sarcină R (270Ω) şi
sarcină RL (R=270Ω, L=0.3H);
e) să se efectueze modelul de simulare PSIM pentru circuitul de putere din Fig.1.

1.2. Modul de experimentare:

 a) se reprezintă formele de undă (tensiunea de alimentare, tensiunea de la ieşire şi
curentul de ieşire) pentru sarcină R (R=270Ω) –Fig.2 şi pentru sarcină RL
(R=270Ω, L=0.3H)- Fig.3; se compară cele două tipuri de funcţionări;

Fig.2: Sarcina rezistiva R Fig.3: Sarcina inductiv-rezistiva RL

b) se trasează curbele de variaţie ale valorii efective a tensiunii de ieşire, ale puterii
active P1 şi reactive Q1 în funcţie de unghiul de comandă (α), pentru o sarcină
rezistivă (R=270Ω) – Fig.4 şi o sarcină RL (R=270Ω, L=0.3H) – Fig.5.

Fig.5
c) Relatii de calcul:

 𝑃𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑒𝑛𝑡ă 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙ă: 𝑆=𝑈∙𝐼

 𝑃𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣ă 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙ă 𝑃=𝑈∙𝐼∙cos (𝜑)
 𝑃𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣ă 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙ă 𝑄=𝑈∙𝐼∙sin (𝜑)
=> S= √ P2 +Q 2
 𝑃𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑒𝑛𝑡ă 𝑎 𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑙𝑒𝑖 𝑆1=𝑈∙𝐼1

 𝑃𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣ă 𝑎 𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑙𝑒𝑖 𝑃1=𝑆1∙cos (𝜑1)

 𝑃𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣ă 𝑎 𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑙𝑒𝑖 𝑄1=𝑆1∙sin (𝜑1)

√∑
∞
 𝑃𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑛𝑡ă Qd =U ∙ I=√ Q2−Q21
h=2
Din aceste expresii se opțiune puterea aparentă totală:
S= √ P2 ∙Q 21 ∙Q 2d 

d) modelul PSIM prezentat în Fig.6.

Fig. 6: Schema PSIM penstru sarcina rezistiva si rezistiv-inductiva

Circuitul de comanda:
Pentru sarcina rezistiva:
=150° =90°

Se observa influenta gradului de intarziere , cu cat el este mai mare, permite trecerea tensiunii
de alimentare cu atat mai putin:
1 1
 T = = =0.02 s=20 ms
f 50
T∗α
 T ❑intarziere ( α )= :
360
0.02∗150
o T ❑intarziere ( 150 ° )= =8.33 ms
360
0.02∗90
o T ❑intarziere ( 90 ° )= =5 ms
360

Curentul are aceeasi forma de variatie ca si a tensiuni, deoarece avem o sarcina rezistiva.

Din FFT:
=150° =90°
Se observa prezenta armonicelor parazite pe tensiunea si curentul de iesire, pornind de la
armonica 3. Pentru un factor mai mic de intarziere, acestea se disipa mai rapid.

Pentru sarcina inductiva:

=150° =90°

Precum in cazul sarcinii rezistive, se observa influenta a gradului de intarziere , dar, de data
aceasta, se poate observa ca tensiunea se extinde pana dupa perioada de comutatie. Acest fapt
este datorat sarcinii inductive, bobina incarcandu-se cat timp circuitul conduce si descarcandu-se
cand acesta circuitul nu mai conduce.
Curentul de data asta nu mai are aceeasi forma de variatie ca a tensiuneii, se poate observa
fenomenul de incarcare si descarcare a bobinei.
Din FFT:
=150° =90°
Se observa prezenta armonicelor parazite, pornind de la armonica 3, 5 ,7, 9, etc. . O serie de
armonici impare. In cazul factorului mai mic, acestea se disipesc mai repede.

e) se va construi diagrama vectorială a puterilor (Fig.9):

Din graficul caracteristici de variatie putem sa extragem urmatoarele date esentiale pentru
calculele:

Utilizand toate formulele de calcul:

U1 U2 I I1 cos fi1 cos fi

[V] [V] [A] [A] - -
95 66 0.222 0.167 0.69 0.53

S P Q S1 P1 Q1 Qd S
[VA] [W] [Var] [VA] [W] [Var] [Var] [VA]
11.177 17.8842 10.9468 11.4832 13.7106
21.09 7 7 15.865 5 4 7 21.09

Se creaza diagrama vectoriala:

Observatii si concluzii
 Valoarea efectiva este strans legata de coeficientul de intarziere , o valoare mai mare va
reduce mai mult valoarea efectiva.
 In cazul sarcinii rezistiv inductive, fenomenul de descarcare a bobinei va creste valoarea
efectiva.
 Un factor de intarziere mai mic va genera armonici parazite care se disipa mai repede.