Raport Fizica stării solide

- Lucrarea 4 –
Ciclu 2

EFECTUL PELTIER IN SEMICONDUCTORI.

STUDIUL CARACTERISTICILOR UNUI ELEMENT PELTIER

Mariam Osman

| FIZICA STĂRII SOLIDE |

08/12/2023
A- Scopul lucrării
Determinarea unor parametri caracteristici ai unei baterii cu elemente Peltier. Mai exact
determinarea eficiența de încălzire și de răcire a bateriei termoelectrice.

B- Date experimentale

Rece

Cald

Fig.1 Dispozitivul experimental

După ce măsurăm Temperatura materialului de sus (rece) și cea materialului de jos (cald), cu ajutorul
unor termometre digitale, la o tensiune de 5.1 V și curent de 2.6 A. Observăm cum fie care material iși
modifică temperatura, cea de sus se răcește și cea de jos se încălzește.
Calculăm Puterea absorbită de suprafața rece și cea caldă și căldura folosind ecuațiile de mai jos:
𝑄1
𝑃1 =
∆𝑡
𝑄1 = 𝐶 ∗ ∆𝑇 = 𝑚1 ∗ 𝑐(𝐹𝑒) ∗ ∆𝑇
𝑚1 ∗ 𝑐(𝐹𝑒) ∗ ∆𝑇
𝑃1 =
∆𝑡
𝑄2
𝑃2 =
∆𝑡
𝑄2 = 𝐶 ∗ ∆𝑇 = 𝑚2 ∗ 𝑐(𝐹𝑒) ∗ ∆𝑇
𝑚2 ∗ 𝑐(𝐹𝑒) ∗ ∆𝑇
𝑃2 =
∆𝑡

Unde 𝑚1 = 43.3 𝑔 (𝐹𝑖𝑒𝑟)

𝐽
𝑐 (𝐹𝑒) = 450 𝐾𝑔∗𝐾

PAGE 1
t(s) T_rece T_cald U I P_rece Q_rece P_cald Q cald
0 22.8 22.7 0 0
10 15.4 23.9 5.1 2.6 14.42889 - 2.3382 23.22
144.189
20 12.5 24.2 5.654565 - 0.58455 5.805
56.5065
30 10.5 24.5 3.8997 -38.97 0.58455 5.805
40 9.1 24.7 2.72979 -27.279 0.3897 3.87
50 7.7 24.7 2.72979 -27.279 0 0
60 6.5 24.7 2.33982 -23.382 0 0
70 5.4 24.7 2.144835 -21.4335 0 0
80 4.4 24.7 1.94985 -19.485 0 0
90 3.5 24.7 1.754865 -17.5365 0 0
100 2.7 24.7 1.55988 -15.588 0 0
110 2.1 24.7 1.16991 -11.691 0 0
120 1.4 24.6 1.364895 - - -1.935
13.6395 0.19485
130 0.8 24.6 1.16991 -11.691 0 0
140 0.3 24.6 0.974925 -9.7425 0 0
150 -0.2 24.7 0.974925 -9.7425 0.19485 1.935
160 -0.7 24.6 0.974925 -9.7425 - -1.935
0.19485
170 -1.1 24.5 0.77994 -7.794 - -1.935
0.19485
180 -1.5 24.5 0.77994 -7.794 0 0
190 -1.9 24.5 0.77994 -7.794 0 0
200 -2.2 24.5 0.584955 -5.8455 0 0
210 -2.4 24.4 0.38997 -3.897 - -1.935
0.19485
220 -2.7 24.4 0.584955 -5.8455 0 0
230 -3 24.5 0.584955 -5.8455 0.19485 1.935
240 -3.2 24.4 0.38997 -3.897 - -1.935
0.19485
250 -3.3 24.3 0.194985 -1.9485 - -1.935
0.19485
260 -3.5 24.3 0.38997 -3.897 0 0
270 -3.7 24.3 0.38997 -3.897 0 0
280 -3.8 24.3 0.194985 -1.9485 0 0
290 -4 24.4 0.38997 -3.897 0.19485 1.935
300 -4.1 24.3 0.194985 -1.9485 - -1.935
0.19485
310 -4.2 24.4 0.194985 -1.9485 0.19485 1.935
320 -4.3 24.4 0.194985 -1.9485 0 0
330 -4.3 24.4 0 0 0 0
340 -4.5 24.5 0.38997 -3.897 0.19485 1.935

PAGE 2
 350 -4.5 24.5 0 0 0 0
360 -4.6 24.5 0.194985 -1.9485 0 0
370 -4.6 24.3 0 0 -0.3897 -3.87
380 -4.6 24.3 0 0 0 0
390 -4.7 24.2 0.194985 -1.9485 - -1.935
0.19485
400 -4.7 24.4 0 0 0.3897 3.87
410 -4.8 24.3 0.194985 -1.9485 - -1.935
0.19485
420 -4.9 24.2 0.194985 -1.9485 - -1.935
0.19485
430 -5 24.3 0.194985 -1.9485 0.19485 1.935
440 -5 24.3 0 0 0 0
450 -5 24.3 0 0 0 0
460 -5 24.2 0 0 - -1.935
0.19485
470 -5 24.3 0 0 0.19485 1.935
480 -5.1 24.3 0.194985 -1.9485 0 0
490 -5.1 24.3 0 0 0 0
500 -5.1 24.3 0 0 0 0
510 -5.2 24.3 0.194985 -1.9485 0 0
520 -5.2 24.3 0 0 0 0

T_rece
T_rece
% (3,@LG)
25
25

20 Equation y = a + b*x
20 Plot T_rece
Weight No Weighting
15 11.28 ± 0.71043
15 Intercept
T_rece (C)

T_rece (C)

Slope -0.06828 ± 0.00478

10 Residual Sum of Squares 68.28363
10
Pearson's r -0.94802
R-Square (COD) 0.89874
5 5 Adj. R-Square 0.89433

0 0

-5 -5

0 100 200 300 400 500 600 0 100 200 300 400 500 600
t t

Panta pe proporțiunea liniară la răcire:

∆𝑇
𝑃𝑎𝑛𝑡𝑎 = −0.068 =
∆𝑡
∆𝑇
𝑃1 = 𝑚1 ∗ 𝑐(𝐹𝑒) ∗ = 0.0433 ∗ 450 ∗ 0.068 = 1.325 𝑊
∆𝑡
𝑄1 = 𝑃1 ∗ ∆𝑡 = 1.325 ∗ 520 = 689 𝐽

PAGE 3
 T_cald
T_cald 25.0 % (3,@LG)
25.0

24.5
24.5

T_cald (C)
24.0
Equation y = a + b*x
T_cald (C)

24.0
Plot T_cald
Weight No Weighting
23.5 Intercept 24.71453 ± 0.02622
23.5
Slope -9.77551E-4 ± 8.3595
Residual Sum of Squar 0.32187
Pearson's r -0.86268
23.0 23.0
R-Square (COD) 0.74421
Adj. R-Square 0.73877

22.5 22.5
0 100 200 300 400 500 600 0 100 200 300 400 500 600
t t

Obs: Constatăm că în timp materialul care se încălzește înceapă și el să se răcească lent. În plus noi avem
ventilator sub această parte care poate afecta temperatura (o poate menține sau o și răcește un pic).

∆𝑇
𝑃𝑎𝑛𝑡𝑎 = −0.000977 =
∆𝑡
∆𝑇
𝑃1 = 𝑚1 ∗ 𝑐(𝐹𝑒) ∗ = 0.0433 ∗ 450 ∗ 0.000977 = 0.019 𝑊
∆𝑡

Obs: Depinde și de care porțiune luăm panta:

T_cald
25.0 % (3,@LG) T_cald
25.0 % (3,@LG)

24.5
24.5

Equation y = a + b*x
T_cald (C)

24.0
T_cald
T_cald (C)

Plot 24.0
Weight No Weighting Equation y = a + b*x
Intercept 23.08 ± 0.269 Plot T_cald
23.5 Weight No Weighting
Slope 0.046 ± 0.011
23.5 Intercept 23.67758 ± 0.131
Residual Sum of Squares 0.364
Slope 0.0023 ± 4.30687
Pearson's r 0.9237
Residual Sum of Squar 0.01224
R-Square (COD) 0.85323 Pearson's r 0.88396
23.0 0.8043 23.0
Adj. R-Square R-Square (COD) 0.78139
Adj. R-Square 0.75406

22.5 22.5
0 100 200 300 400 500 600 0 100 200 300 400 500 600
t t

∆𝑇 ∆𝑇
𝑃𝑎𝑛𝑡𝑎 = 0.046 = ∆𝑡
𝑃𝑎𝑛𝑡𝑎 = 0.0023 = ∆𝑡
∆𝑇 ∆𝑇
𝑃1 = 𝑚1 ∗ 𝑐(𝐹𝑒) ∗ ∆𝑡 = 0.0433 ∗ 450 ∗ 0.046 = 0.896 𝑊 𝑃1 = 𝑚1 ∗ 𝑐(𝐹𝑒) ∗ ∆𝑡 = 0.0433 ∗ 450 ∗ 0.0023
= 0.045 𝑊

𝑄1 = 𝑃1 ∗ ∆𝑡 = 0.045 ∗ 520 = 23.4 𝐽

Sau în loc de pantă, am calculat din tabel normal cu ∆𝑇 = 𝑇𝑏 − 𝑇𝑎 ; unde Ta este valoarea înainte de un
timp Δt și Tb e valoarea după un timp Δt. (Calculele sunt făcute în tabelul de sus)
PAGE 4
 P rece (mediu) 1.049919231 Q rece 545.958
P cald (mediu) 0.059953846 Q cald 31.176

Sau adăugând căldura:

Q rece total Q cald total W total

-545.58 30.96 576.54

Puterea electrică:
Pel = Up * Ip = 5.1 * 2.6
Wel = Pel * Δt = 13.26 * 520 (secunde)

P electric
13.26
W electric
6895.2

Atunci putem calcula randamentul:

Eficiența de răcire
𝑃 1.325
Folosind panta: 𝜂 = 𝑃 1 = 13.26 ∗ 100 = 9.9%
𝑒𝑙
𝑃1 1.0499
Folosind calculele din tabel: 𝜂=𝑃 = ∗ 100 = 7.9%
𝑒𝑙 13.26

Eficiența de încălzire
𝑃 0.045
Folosind panta: 𝜂 = 𝑃 2 = 13.26 ∗ 100 = 0.34%
𝑒𝑙
𝑃2 0.0599
Folosind calculele din tabel: 𝜂=𝑃 = ∗ 100 = 0.45%
𝑒𝑙 13.26

Randamentul total ar fi
𝑃 𝑊𝑡𝑜𝑡 712.4
Folosind panta: 𝜂= = = ∗ 100 = 10.3%
𝑃𝑒𝑙 𝑊𝑒𝑙 6895
𝑃 𝑊𝑡𝑜𝑡 577
Folosind calculele din tabel: 𝜂=𝑃 = = 6895 ∗ 100 = 8.37%
𝑒𝑙 𝑊𝑒𝑙

C- Observații și concluzii
• Randamentul acestui Element Peltier este foarte mic (8%)
• Placa caldă crește foarte puțin și mai mult își menține temperatura constantă
• Placa rece își scade temperatura mult și rapid la început
• Această metodă nu este așa eficientă fiindcă avem multe pierderi dea lungul experimentului.

PAGE 5