În fiecare cuvânt rostit cu dragoste,

Descopăr un univers plin de înțeles.

Tu ești răspunsul la toate întrebările mele,
În labirintul vieții, tu ești ghidul meu firesc.

Iubirea mea, în inima mea să stai,

Ca o poveste nescrisă, dar mereu trăită.
Împreună vom dansa pe aripi de vis,
Iar iubirea noastră va străluci mereu.

În lumea noastră intimă, sub cer senin,

Noi doi dansăm în ritmul dragostei, cu zâmbet luminos.
În lumina lunii, se deschide o scenă magică,
Unde simțurile noastre se întâlnesc într-o armonie romantica.

Îți simt atingerile ca o briză tandră,

Înțelegerea noastră e o melodie ce se cântă.
Cu fiecare sărut, explorăm tărâmuri noi,
Descoperind pasiuni ascunse în noaptea de vis.

Fiecare clipă e o călătorie către extaz,

Noi doi suntem autori în cartea noastră de dragoste.
Prin atingeri delicate și cuvinte murmurate,
Împletim destinele noastre într-un dans de foc și vânt.

Iubita mea, în această noapte adâncă,

Să fim exploratori în tărâmul pasiunii, fără teamă.
În lumea noastră, unde sentimentele ard,
Tu și cu mine, împreună, suntem flăcări într-un vârtej adorabil.
doi, un cuplu de ființe pierdute printre semne.

Deci, în această noapte de vrajă și extaz,

 Să ne pierdem în adâncul pasiunii, într-un dans al senzațiilor.
În grădina inimii mele, iubirea e o floare,
Cu petale delicate, în nuanțe de rouă în zori de soare.
Prin lanțuri subtile de dor și de plăcere,
Atingem culmile vârfului iubirii, în misterioasa noastră călătorie spre plăcere.

Ca doi călători în lumea fantastică a sentimentelor,

Noi suntem eroii unui basm, cu inimi ca niște veșminte nobile.
În noaptea cu stele strălucitoare, fiecare privire e o constelație,
Iar fiecare sărut, un capitol nou în povestea noastră a tainelor și alchimiei.

Așa cum marea îmbrățișează țărmul cu răbdare,

Tu mă îmbrățișezi, iar noi devenim o metaforă a iubirii sălbatice și rare.
În amestecul nostru de vise și realitate,
Suntem alegoria unui tablou, desenat cu nuanțe intense de intimitate.

Ca un labirint al pasiunii, fiecare atingere e o descoperire,

În miezul noptii, ne pierdem în tărâmul dorinței, într-o desfășurare subtilă.
Iubirea noastră e un poem interminabil, scris în cerneală de liliac,
O alegorie a extazului, unde sufletele noastre dansează într-o sinfonie cosmică, magică.

În grădina pasiunii, unde visele se împletesc,

Ca o zefiră de dor și extaz, în umbrele nopții, cresc.
Oximoronele noastre dansează ca flăcări reci,
Iubirea, un labirint cosmic de trăiri și instincte necunoscute și greu de descris.