Universitatea Politehnica București

Facultatea de Inginerie Medicală

Referat Laborator 1
Încălzirea unui conductor la trecrea curentului electric de
conducție – Efectul Joule-Lentz

Grosu Letiția-Camelia
Drăgan Georgiana-Oana
Grupa 1446
N=3

Octombrie 2022
 Universitatea Politehnica București
Facultatea de Inginerie Medicală

Efectul Joule-Lenz

Efectul termic, denumit și efectul Joule-Lenz, este reprezentat de fenomenul disipării

căldurii într-un conductor atunci când acesta este traversat de un curent electric. Acest
fenomen este datorat interacțiunii sarcinilor purtătore de curent, electronii, cu atomii
conductorului, ce opun rezistență înaintării sarcinilor. Din interacțiunea lor, electronii cedează
energie cinetică atomilor, mărind astfel agitația termică în masa conductrului.

1. Conducția electrică
În rezolvarea problemei de conducție electrică s-a creat în programul COMSOL un pătrat cu
latura de 1 metru și un cerc în interiorul acestuia, la intersecția diagonalelor pătratului, cu raza
de 0.3 metri.
Diferența de potențial a fost aflată aplicând condițiile la frontieră astfel:
- condiția de izolare termică a fost impusă laturilor de sus și de jos
- condiția de izolare electrică a fost impusă celor 4 arce de cerc
- potențialul electric V=0.13 [Vî (V=0.1+N/100 [V]), unde N = 3] a fost impus laturii din
stânga pătratului și potențialul electriv V=0 laturii din dreapta
S-au definit constantele din meniul Options (r0=1.754e-8, T0=293, beta=0.0039), iar apoi s-
a definit conductivitatea electrică ca funcție de temperatură (Scallar expressions):

Eq. 1.1

unde ρ0 este rezistivitatea electrică a materialului la temperatura de referinţă, T0 și β este

coeficientul de variație a rezistivităţii electrice cu temperatură.

În următoarea imagine se poate observa distribuția de potențial electric în placa de cupru

astfel: valoarea maximă a potențialului (V=0.13 V) se observă în culoare roșie pe latura din
stânga, iar pe latura din dreapta ce este colorată în albastru potențialul electric este 0.
Potențialul scade succesiv de la stânga la dreapta plăcii, fapt observabil în analiza culorilor de
pe placă, iar latura din dreapta având potențial nul este considerată drept ground.
 Universitatea Politehnica București
Facultatea de Inginerie Medicală
Fig.1.1. Distribuția
potențialului electric
reprezentată prin hartă de
culori
Fig.1.2. Distribuția
potențialului electric
reprezentată prin contur

În următoarea
ilustrație se prezintă
densitatea totală a
curentului electric J.
Aceasta a fost aflată
folosing funcțiile
„arrow” și „streamline”.
De asemenea, din
ilistrație reiese faptul că sensul curentului electric este de la borna pozitivă (potențial mare) la
borna negativă
(potențial mic).
Săgețile sunt mai
proeminente în zona
în care densitate de
curent e mai mare,
aceasta fiind o
consecință a îngustării
plăcii din cauza
cercului izolat electric.

Fig.1.3. Reprezentarea
densității de curent
electric J

Ulterior am
reprezentat distribuția
căldurii în placa de
cupru printr-o hartă de
culoare, evidențiind
efectul Joule. O
temperatură mai mare,
marcată cu culoarea
roșie, a fost
 Universitatea Politehnica București
Facultatea de Inginerie Medicală
înregistrată în partea centrală a semicercurilor de sus și de jos. Aceasta scade spre zonele de
culoare albastră, adică extremitățile plăcii
Fig.1.4. Distribuția căldurii în placa de cupru

Următorul pas în realizarea lucrării de laborator a fost discretizarea utilizănd funcția “Mesh
Mode”. În urma aplicării “Mesh Mode”-ului s-a obținut inițial un număr de 524 de elemente.
După o primă rafinare a mesh-ului s-au obținut 2096 de elemente și după o a doua rafinare s-
au obținut 8384 elemente.

Rafinarea rețelei are rolul de a ajuta în obținetrea unui rezultat cât mai exact. S-a realizat
testul de acuratețe, iar valorile rezultate prin integrarea intensităților de curent pentru fiecare
dintre cele două laturi (stânga și dreapta) au fost comparate prin realizarea unei diferențe
(adică eroarea) și au fost trecute în următorul tabel:
Număr elemente Js Jd ΔJ=|Js-Jd|
524 4,351444e-6 4,352021e-6 577
2096 4,349428e-6 4,349526e-6 98
8384 4,349039e-6 4,349071e-6 32
Tabel.1.1. Testul de acuratețe

În graficul de mai jos putem observa că eroarea de calcul scade odată cu creșterea
rezoluției rețelei de calcul.

Fig.1.5 Grafic de acuratețe pentru densitatea de curent

2. Transferul de căldură
 Universitatea Politehnica București
Facultatea de Inginerie Medicală
S-a ales modelul termin ”Heat Transfer by Conduction” pentru rezolvarea problemei
transferului de căldură. Pentru a efectua legătura între problema electrică și cea termică, se va
stabili sursa de căldură ca fiind ”Q_dc”. Din ”Physics/Boundary Settings” s-au stabilit
condițiile de frontieră pentru laturile pătratului și cerc astfel: laturile din dreapta și stânga, dar
și cercul, li se va impune o temperatură constantă de 300 K, iar restul laturilor rămân izolate
din punct de vedere chimic.

Cu ajutorul funcției ”range” am setat intervalul de timp la (0,50,2000), unde, de la

stânga la dreapta, valorile sunt momentul de timp inițial, pasul de timp și timpul final.

Datorită schimbului de temperatură cu mediul, se observă că în partea de sus și de jos

a cercului, unde Q_dc avea valorile cele mai pronunțate temperatura nu este mare.

Temperatura maximă este înregistrată în vecinătatea laturilor izolate și este marcată cu

roșu.

Fig.2.1 Distribuția de temperatură reprezentată prin harta de culori

În figura 2.2 se poate observa distribuția temperaturii, săgețile indicând fluxul de

căldură care se mai pronunțat (unde Joule este mai puternic). Fluxul de căldură pornește de la
o temperatură mare la una mică (de la laturile izolate către cele cu temperatura impusă).
 Universitatea Politehnica București
Facultatea de Inginerie Medicală

Fig. 2.2 Distribuția fluxului de căldură

Ulterior, se va efectura un test de acuratețe a fluxului de căldură pe latura de sus
pentru un nr diferite de elemente.
NUMĂR DE ELEMENTE Q [W/M]
524 230,551
2096 40,76
8384 8,111

Din graficul de mai jos se poate observa că pe măsură ce rețeaua de elemente este mai
fină, fluxul de căldură (q) tinde către 0.

S-au realizat două studii Fig. 2.3 Grafic de acuratețe pentru fluxul de căldură
parametrice pentru punctul de coordonate (0,0.4):
a) unul pentru un material cu rezistivitate electrivă mai mare decât cuprul;
 Universitatea Politehnica București
Facultatea de Inginerie Medicală
b) unul pentru un material cu conductivitate termic mai mică decât cuprul.
Se alege mesh-ul mijlociu cu 2096 elemente.

a) Pentru primul studiu se va mări rezistivitatea de 2 , 4 și 8.

Se observă în grafiul de mai jos faptul că temperatura de regim staționar scade odată cu
creșterea rezistivității materialului.

Fig.2.4 Variația temperaturii de staționare raportată la rezistivitate

 Universitatea Politehnica București
Facultatea de Inginerie Medicală
b) Înainte de a micșora conductivitatea termică de 2, 4 și 8 ori, se aduce valoarea rezistivității
la valoarea inițială.

Fig.2.5 Variația temperaturii de staționare raportată la conductivitatea termică a materialului

Fig.2.6 Variația temperaturii de staționare raportată la conductivitatea termică a materialului

În figurile fig 2.5 și fig 2.6 se observă că odată ce cnductivitatea scade, temperatura
regimului staționar crește. Pentru valorile de 4 și 8, a fost necesară mărirea timpului de
stimulare pentru o vizualizare mai bună.
 Universitatea Politehnica București
Facultatea de Inginerie Medicală
A fost realizat un test de acuratețe prin integrarea Q_dc pe subdomeniul plăcii și a
fluxului de căldură.

∫ Q dc∫ qNr. i1= i2= Δi=|i1-i2|

elemente
524 4.620468e5 4.587047e5 0.033421
2096 4.620301e5 4.61028e5 0.010021
8384 4.620289e5 4.617589e5 0.0027

Fig 2.7 Grafic test de acuratețe pe subdomeniul plăcii și a fluxului de căldură