UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC, BE & Elth - NOTE DE CURS

Ş.l. dr. ing. Luminiţa Mirela Constantinescu

Cursul 3 Bazele Electrotehnicii & Electrotehnică

1.2.2 Legile Electrocineticii

a). Legea conservării sarcinii electrice
Fie o suprafață închisă  în interiorul căreia se află corpuri încărcate cu sarcină electrică.
Enunț: Intensitatea curentului electric de conducție care iese dintr-o suprafață închisă, este
egală cu viteza de scădere a sarcinii electrice din interiorul suprafeței.
dq
i   
dt
unde:
i  este intensitatea curentului prin suprafața  ;
q este sarcina electrică din interiorul suprafeței ;
dq
  este viteza de scădere a sarcinii din interiorul suprafeței .
dt

Fig. 1.31
Observații:
a) - regim static
dq
i  0 , rezultă 
dt
 0 , q  const ,  q
k
k  const .

b) - regim staționar
dq
 0 , rezultă i  0 .
dt

b). Legea conducției electrice (Ohm)

b1. Forma locală
Forma locală a legii stabilește dependența dintre densitatea de curent de conducție și
intensitatea câmpului electric într-un punct din interiorul unui conductor aflat în stare
electrocinetică.

Se va defini noțiunea de câmp electric imprimat, E i . Se consideră un conductor aflat în
regim electrostatic.

1
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC, BE & Elth - NOTE DE CURS
Ş.l. dr. ing. Luminiţa Mirela Constantinescu

Fig. 1.32

Acest regim se caracterizează astfel:

- Densitatea de volum a sarcinii electrice  v este nulă, deci există numai  s ;
- Intensitatea câmpului electric, în interiorul conductorului Eint este nul;
- Suprafața exterioară a conductorului este echipotențială;
- Corpurile sunt imobile și nu au loc transformări energetice;

Experimental condiția E int  0 este îndeplinită în regim electrostatic numai pentru
corpurile omogene ca structură și temperatură.
Dacă însă conductorul este neomogen se constată că în interiorul acestuia câmpul
electric de natură electrică (coulombiană) este nenul, deși  v  0 . Aceasta înseamnă că în
interiorul conductorului apare un câmp electric de natură neelectrică numit câmp electric
 
imprimat E i , opus câmpului electric de natură electrică E , astfel încât condiția de regim
  
electrostatic E int  E  E i  0 să fie îndeplinită.

Fig. 1.33

Enunț: Într-un punct din interiorul unui conductor neomogen, aflat în regim electrocinetic
(stare electrocinetică), densitatea curentului de conducție este proporțională cu intensitatea
câmpului electric:

  
J   E  E i 
 
, conductivitatea electrică a corpului, o mărime de material; [-1m-1]=[S/m]
1
  , unde  este rezistivitatea electrică; [m].

  
E Ei   J
Rezistivitatea depinde de temperatură după relația:    0 1    cu  , coeficientul
de variație al rezistivității cu temperatura, iar 0 rezistivitatea la temperatura de referință.
Observație: De regulă metalele au   0 . La cărbune   0 .

2
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC, BE & Elth - NOTE DE CURS
Ş.l. dr. ing. Luminiţa Mirela Constantinescu

b2. Forma integrală

Interesează legea conducției electrice sub formă integrală. Fie un conductor filiform, de
lungime l, în regim electrocinetic.
 
A  nA.

Fig. 1.34

Se consideră că pe suprafața A densitatea de curent J este constantă, și intensitatea
 
câmpului electric E constantă pe ds . Forma locală a legii conducției electrice:

      
J   E  E i  sau E  E i   J  ds
 
și integrând între punctele 1 și 2.
2 2
     

1  E E i  ds  1  J ds sau:

2   2  2
 
ds 

 E ds   E i ds    J A 
cum J A  i 
1 1 1 A
u f  ui  Ri
2
ds
cu: R   
1
A
R – rezistență electrică; [].
ui – tensiunea corespunzătoare câmpului electric imprimat care în cazul circuitelor electrice este
tensiunea electromotoare a surselor, ui  e , rezultă: u f  e  Ri
l
Dacă   const. și A = const.  R  
A
Observații:

- dacă E i  0  ui  0  u f  Ri
- pentru un circuit omogen cu tensiunea la borne ub , ub  u f  Ri , adică ub  Ri , care este
expresia matematică a teoremei lui Ohm pentru o porțiune de circuit.

c) . Legea transformării de energie în conductoarele parcurse de curent (Joule -Lenz)

c1. Forma locală
Enunț: Energia transferată de câmpul electromagnetic unui conductor aflat în stare
electrocinetică, pe unitatea de volum și în unitatea de timp este egală cu produsul scalar dintre
 
intensitatea câmpului electric, E și densitatea curentului de conducție, J .
3
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC, BE & Elth - NOTE DE CURS
Ş.l. dr. ing. Luminiţa Mirela Constantinescu


pj  E J
     
Conform legii conducției electrice E  E i   J  E   J  E i .

Deci: p j    J  E i  J   J 2  E i J
    

 
 
p j  J 2  E i J
Observație:
Termenul J 2 corespunde transformării ireversibile a energiei electrice în căldură, iar
 
termenul E i J corespunde transformării reversibile a energiei electrice în alte forme de energie.
 
 Dacă E i J  0  energia electrică se transformă în altă formă de energie (de exemplu
descărcarea acumulatoarelor).
 
 Dacă E i J  0  cazul încărcării acumulatoarelor.
c2. Forma integrală
(vezi desenul de la legea conducției electrice – fig. 1.34)
   
p j  J 2  E i J  dV cu dV  A ds și integrând pe tot volumul între punctele 1și 2:

2 2
  
A2
 p j dV   J dV   E i J A ds , Pj   J  ds   iE i ds  Pj  Ri 2  u i i
2 2

v v v 1
A 1

Observație:
Pj  Ri 2  ei  Pc  Pg , Pc - puterea consumată; Pg - puterea generată
În cazul unui circuit de c.c. neramificat și închis, tensiunea electrică în lungul firului este nulă,
u f  0 , deci Pj  0 , rezulă:
Bilanțul puterilor – BP, Pg  Pc .

d). Legea electrolizei

Enunț: Cantitatea de metal depusă la catod este proporțională cu cantitatea de electricitate ce
trece prin celula de electroliză, factorul de proporționalitate fiind echivalentul electrochimic al
substanței.
A
m q
Fn
unde:
m - este cantitatea de metal depusă la catod (în grame),
A – este masa atomică a metalului,
n - este valența metalului,
F = 96500 C/mol – constanta lui Faraday
q=It

4
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC, BE & Elth - NOTE DE CURS
Ş.l. dr. ing. Luminiţa Mirela Constantinescu

1.2.3 Legile Magnetostaticii

a). Legea magnetizației temporare
Enunț: Pentru mediile cu liniare și izotrope, magnetizația temporară este proporțională cu
intensitatea câmpului magnetic:
 
Mt  m H
unde m este susceptivitatea magnetică ce depinde de natura mediului care se magnetizează.
Observații:
 Pentru mediile liniare dar anizotrope  m ,  r și  sunt tensori de ordinul doi;
 
 Pentru mediile care se magnetizează neliniar, dependența lui B în raport cu H este o
curbă, numită curba de histerezis.

Fig. 1.30 Ciclul de histerezis

Bs - inducția magnetică de saturație;
Hc - intensitatea câmpului magnetic coercitiv;
Br - valoarea inducției magnetice remanente.

  
b). Legea legăturii dintre B , H și M
  
Enunț: Pentru medii liniare și omogene între B , H și M oriunde și oricând există relația:
  
B  0 ( H  M )
Pentru medii liniare și izotrope, ținând cont de legea magnetizației temporare se obține:
       
B  0 ( H  M )  0 H  0  m H  0 M P  0 1   m  H  0 M P
Dar 1   m   r este permeabilitatea magnetică relativă a mediului și  0  r   este
permeabilitatea magnetică absolută; [ H / m ]
0  4 107 H / m , permeabilitatea magnetică a vidului.
  
Deci: B   H  0 M P
  
Pentru M P  0 , B   H

5
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC, BE & Elth - NOTE DE CURS
Ş.l. dr. ing. Luminiţa Mirela Constantinescu

c). Legea fluxului magnetic

Enunț: Fluxul magnetic prin orice suprafață închisă este nul.
  0
 

 B dA  0


Fig. 1.28

1.2.4 Legile Electrodinamicii

a). Legea circuitului magnetic
Forma integrală
Fie o curbă închisă () pe care se sprijină suprafața (S). În fiecare punct de pe curba ()

se poate defini vectorul intensitate a câmpului magnetic, H , iar în fiecare punct de pe suprafața
 
(S) se pot defini vectorii inducție electrică, D și densitate a curentului electric de conducție, J .

Fig. 1.37

Enunț: În orice moment de timp, tensiunea magnetomotoare în lungul unei curbe

închise   este egală cu suma dintre solenația corespunzătoare curenților de conducție prin
orice suprafață ce se sprijină pe curba   și viteza de creștere în timp a fluxului electric prin
acea suprafață S   .
d S
umm   S 
dt
    d  

 H ds   J dA  dt  D dA
 S S

 
Termenul  J dA   S 
se mai numește solenație și este egal cu suma intensităților curenților de
S

conducție prin toate conductoarele secționate de suprafața S   .

6
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC, BE & Elth - NOTE DE CURS
Ş.l. dr. ing. Luminiţa Mirela Constantinescu

d 
dt S
Termenul D dA reprezintă intensitatea curentului hertzian.


Observații:
 Normala la suprafața S  este asociată cu sensul de parcurgere a curbei  după regula
burghiului drept;
 În cazul mediilor în mișcare curbele și suprafețele de integrare sunt atașate corpurilor în
mișcare;
umm   S - teorema lui Ampere
   

 H ds 

 J dA
S

 

 H ds  i

S

b). Legea inducției electromagnetice

Inducția electromagnetică este fenomenul de producere a unei tensiuni electromotoare
(t.e.m.) în lungul unei curbe închise prin varierea fluxului magnetic prin orice suprafață care se
sprijină pe această curbă.
Fie o curbă închisă () pe care se sprijină suprafața S.

Fig. 1.36
a. Forma integrală
Enunț: T.e.m. indusă în lungul curbei  este egală cu viteza de scădere a fluxului magnetic
prin orice suprafață S   ce se sprijină pe curba  .
d S 
e  
dt
  d  
 E ds  

dt S
B dA

Observație: curbele și suprafețele de integrare sunt atașate corpurilor în mișcare.

7
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC, BE & Elth - NOTE DE CURS
Ş.l. dr. ing. Luminiţa Mirela Constantinescu

CAPITOLUL 2. CIRCUITE ELECTRICE ÎN REGIM STATIC

2.1 Potențialul electric

Se consideră un corp punctiform cu sarcina electrică q, plasat liber în câmpul electric
creat de un alt corp cu sarcina Q. Sistemul este izolat și este situat într-un mediu omogen de
permitivitate 0.
Asupra corpului cu sarcina q se exercită o forță electrică: F  qE

Fig. 2.1 Calculul lucrului mecanic al forțelor electrice statice

Se va calcula lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea corpului, în regim electrostatic, pe o

curbă C, între punctele A și B.
B B B r2 r2 Q Q r2 dr
LAB   Fdl  q  Edl  q  Edl cos  q  Edr q 
4 0 r1 r 2
dr q 
A C  A C  A C  r1 r1 4 r 2
0

Q 1 1
q (  )
4 0 r1 r2
B LAB
Dar U AB   Ed l   U AB .
A C  q
D.p.d.v. fizic tensiunea între punctele A și B reprezintă lucrul mecanic efectuat de câmpul
electric pentru a deplasa un corp cu sarcina q, pozitivă, egală cu unitatea, între cele două puncte
A și B.
B L Q 1 1
U AB  VA  VB   Edl  AB  (  ),
A C  q 4 0 r1 r2
B
VA   Edl  VB
A C 

Dacă se consideră punctul B ca referință (foarte îndepărtat), VB  0 , se poate defini potențialul

într-un punct oarecare după relația:
 L
VA   Edl  A .
A C  q
Adică, potențialul într-un punct al unui câmp electric reprezintă lucrul mecanic efectuat de câmp
pentru a deplasa un corp cu sarcina pozitivă, egală cu unitatea, din acel punct până în punctul de
potențial nul.
Q
Pentru corpuri punctiforme, V  .
4 0 r

8
 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI - FECC, BE & Elth - NOTE DE CURS
Ş.l. dr. ing. Luminiţa Mirela Constantinescu

2.2 Condensatorul electric

Definiție: Se numește condensator electric un dispozitiv alcătuit din două conductoare omogene
(numite armături) încărcate cu sarcinile electrice adevărate q1, q2 egale și de semn contrar
( q1  q2  q ), separate de un dielectric neîncărcat ( V  0 ) și fără polarizare permanentă
( Pp  0 ).
Definiție: Se numește capacitate electrică mărimea pozitivă definită ca raportul dintre sarcina
electrică a unuia dintre conductoare și diferența de potențial dintre acesta și celălalt.
q1 q2 q q
C   1  (2.1)
V1  V2 V2  V1 U12 U

a. b.
Fig. 2.2 Construcția (a) și reprezentarea simbolică(b) a condensatorului

Capacitate condensatorului depinde numai de:

- poziția relativă a armăturilor;
- dimensiunile armăturilor;
- natura și dimensiunile dielectricului.
Unitatea de măsură a capacității condensatorului este Faradul.
C SI
 1F , 1F  10 6 F , 1nF  10 9 F , 1 pF  10 12 F

Calculul capacității condensatoarelor

Algoritm de calcul:
1. Se consideră condensatorul încărcat cu sarcinile q1 și q2=-q1;
2. Se determină intensitatea câmpului electric dintre armături E . Dacă respectivul condensator
are simetrie plană, cilindrică sau sferică se determină E aplicând legea fluxului electric.
3. Se calculează tensiunea electrică dintre armături:
B
U12   E  dl , în mod obișnuit de-a lungul unei linii de câmp.
A
q1
4. Se aplică relația pentru calculul capacității: C 
U12