Universitatea POLITEHNICA din București

Facultatea de Inginerie Medicală

Aplicații ale stimulării cardiace

extracutanate

Student: Drăgan Oana

Grupa 1446
 Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea de Inginerie Medicală

1. Introducere

Stimularea cardiacă este reprezentată de excitarea electrică artificială a ventriculului

drept, care este destinată să asigure contracția regulată a inimii și realizată tehnică cu ajutorul
unui stimulator cardiac sau a unei sonde de antrenare. [1]

Stimulatoarele cardiace (pacemaker) sunt dispozitive de mici dimensiuni care pot fi

implantate pentru a trata tipuri de anomalii ale ritmului cardiac (bradiartimie-ritm rar al inimii,
diferite grade de bloc: în acest caz, nu se va obține întotdeauna o contracție a mușchiului cardiac,
ceea ce înseamnă ritm mai rar al inimii). [1]

2. Tipuri de stimulatoare cardiace

2.1 Stimulator cardiac extracutanat – Defibrilator

Defibrilarea este o procedură medicală folosită pentru tratarea în urgență a unor

afecțiuni care pun în pericol viața pacientului și aritmiile cardiace, fibrilația ventriculară
(activitate haotică a inimii, care obstrucționează circulația sângelui și oxigenarea corectă a
organismului), tahicardia ventriculară fără puls (absența pulsului indicând un stop cardiac),
etc.[2]

Defibrilatorul constă în administrarea unei energii electrice asupra mușchiului inimii

sau unei zone afectate din acest mușchi, prin intermediul unui aparat denumit defibrilator.
Aparatul face posibilă trecerea, pentru un timp scurt, a unui curent electric prin inimă, menit să
restabilească ritmul cardiac normal. [3]

Defibrilatorul folosește curentul de descărcare a unui condensator între doi electrozi

aplicați pe toracele pacientului. Când este necesară corectarea unor aritmii, socul electric este
sincronizat cu unda R, tehnica numindu-se cardioversie. [4]

Defibrilarea se definește ca fiind procesul electric de transmitere a unui curent prin

electrozi spre mușchiul cardiac al pacientului în scopul restabilirii ritmului cardiac.
 Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea de Inginerie Medicală
Acest curent se poate aplica:

• direct pe mușchiul cardiac – curenți de valoare mică, metode chirurgical invazive;

• transtoracic – metode neinvazive care necesită în schimb curenți relativ mari.

Figura 2.1 Schema electrică a unui defibrilator

Figura 2.2 Schema de principiu a unui defibrilator

 Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea de Inginerie Medicală

Figura 2.3 Schema bloc a unui defibrilator

Unde:

• DR – detector de undă R;
• FI – formator impulsuri;
• OSC – oscilatorul convertorului de înaltă tensiune;
• CM – circuit de multiplicare, tensiune;
• CF – circuit de formare;
• RT – redresor de înaltă tensiune;
• CI – circuit de integrare;
• L – bobină;
• PA – circuit de inhibare pâlpâire afișaj;
• Cd – condensator de defibrilare;
• CAN – convertor analog numeric;
• B1,B2 – butoane de start și stop;
• CID – circuit de comandă încărcare;
• SA – sursă de alimentare, descărcare condensator;
• DEM – demodulator;
 Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea de Inginerie Medicală
• CRP – circuit de comandă releu pacient;
• T1, T2 – transformatoare de separație;
• RP – releu pacient ;
• R – redresor;
• C – comparator;
• RMS – repetor modular sincron;

Există 2 tipuri de defibrilatoare:

a) manuale, unde este necesară o persoană calificată cu pregătire medicală pentru operarea
acestora;

Figura 2.4 Defibrilator manual bifazic

b) semiautomate, care permit personalului utilizarea acestuia fără pregătire medicală.[5]

Figura 2.5 Defibrilator semiautomat

 Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea de Inginerie Medicală

2.2 Stimulator cardiac cutanat – Pacemaker

Una din cele mai obișnuite afecțiuni care duc la necesitatea folosirii unui stimulator
cardiac se numește bradicardie, adică frecvența cardiacă este prea joasă pentru a corespunde
cerințelor organismului. [6]

Un stimulator cardiac este constituit :

Sonde de stimulare : conductoare de electricitate, acoperite cu material izolant, care, din

punct de vedere mecanic, sunt flexibile, fiabile și rezistente la mișcările generate de bătăile
cardiace și mișcările corpului. Acestea transmit impulsul electric bidirecțional, de la baterie către
inimă și invers, de la cord la baterie.

Generator de puls : conține bateria pacemakerului și circuitele electrice responsabile de

livrarea stimulilor cardiac. [7]

Figura 2.6 Componentele unui stimulator cardiac

Tipuri de stimulator cardiac:

• unicameral: are o singură sonda care face legătura între bateria stimulatorului cardiac și una dintre
camerele inimii;

• bicameral: utilizează doua sonde dintre care una la ventriculul drept și una la nivelul atriului drept

• triplucameral: utilizează 3 sonde – una la ventriculul drept, una la nivelul atriului drept și a treia sonda
situata într-o venă a inimii pentru a stimula ventriculul stâng.[8][9]
Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea de Inginerie Medicală

Figura 2.7 Pacemaker cu diferite sonde

 Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea de Inginerie Medicală

Bibliografie
[1] https://dictionar.romedic.ro/stimulator-cardiac
[2] Bardy, G. H., Johnson, G., Poole, J. E., Dolack, G. L., Kudenchuk, P. J., Kelso, D., … Hofer,
B. (1993). A simplified, single-lead unipolar transvenous cardioversion- defibrillation system.
Circulation, 88(2), 543–547. doi:10.1161/01.cir.88.2.543
[3] Glikson, M., & Friedman, P. A. (2001). The implantable cardioverter defibrillator. The
Lancet, 357(9262), 1107–1117. doi:10.1016/s0140-6736(00)04263-x
[4] https://cadredidactice.ub.ro/crinelraveica/files/2011/11/inginerie-biomedicala-4.pdf
[5] https://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/Aparatura-de-stimulare-cardiac41.php
[6] https://web.archive.org/web/20120524145406/http://www.angiografie.ro/pdf/defibrilator.pdf
[7] Trohman, R. G., Kim, M. H., & Pinski, S. L. (2004). Cardiac pacing: the state of the art. The
Lancet, 364(9446), 1701–1719. doi:10.1016/s0140-6736(04)17358-3
[8] https://stanfordhealthcare.org/medical-treatments/p/pacemaker/types.html
[9] https://atimures.ro/wp-content/uploads/2013/09/Calin-Mitre-Electrostimularea-cardiaca.pdf