25.05.

2017

Tehnici si sisteme de imagistica

medicala
Cursul III

Contrast
• Consideram un semnal periodic f(x,y) => o modalitate de a
cuantifica contrastul = modulatia

• Modulatia mf a unui semnal periodic f(x,y) cu fmax, fmin =

valorile max. si min. ale semnalului:
f max −f min
mf =
f max + f min

Amplitudine
mf =
medie

• Modulatia cuantifica/ reda cantitatea relativa prin care

amplitudinea (sau diferenta = f 2− f max
) lui f(x,y) iese in evidenta
min

f +f
fata de valoarea medie = 2 max
(sau fundal)
min

• => mf se refera la contrastul semnalului periodic f(x,y) raportat la

valoarea sa medie.

1
 25.05.2017

Contrast
• Conditii:
• 1. Presupunem f(x,y) = valori nenengative => 0 ≤ m f ≤ 1

• 2. Daca m f = 1 => f min = 0 => in practica prezenta unui fundal de

intensitate diferit de zero intr-o imagine medicala => reducerea
contrastului

• Daca m f =0 => f min = f max => spunem ca f(x,y) nu are contrast

• Daca vom considera doua semnale f(x,y) si g(x,y) doua semnale

periodice cu aceeasi valoare a mediei => f(x,y) are un contrast mai
bun ca g(x,y) => m f > mg

Contrast – Functia de transfer a modulatiei: MTF

• Functia de transfer a modulatiei = functia de transfer a
semnalului modulat
• Consideram semnalul sinusoidal f(x,y):
f ( x, y ) = A + B ⋅ sin(2πu0 x)
• unde A,B = nenegative si A ≥ B
• f max = A + B A+ B− A+ B 2B B
mf = = ⇒mf =
• f = A− B 2A 2A A
min

• Discutie – exemplele din slide-ul urmator:

• m f = 0,0.2,0.5,1 cu cat modulatia cu atat
contrastul (devine mai usor de distins diferentele intre
nivelele de gri in imaginea f(x,y)

2
 25.05.2017

Functia de transfer a modulatiei - MTF

Contrast – Functia de transfer a modulatiei: MTF

Consideram sistemul de imagistica cu o functie de transfer h(x,y) care actioneaza asupra
modulatiei imaginii de intrare mg modulatia semnalului de la iesire g(x,y) ?

• Presupunem h(x,y) = simetric, circular

• semnalul de intrare f(x,y) f ( x, y ) = A + B ⋅ sin(2πu0 x)
• => se demonstreaza ca semnalul de iesire:

• g(x,y) = AH(0,0)+ B|H(u0,0)|sin(2π*u0*x)

• Pentru determinarea mg se calculeaza g max , g min :

g max = AH (0,0) + B | H (u0 ,0) | B H (u0 ,0) H (u0 ,0)

• mg = = mf ⋅
g min = AH (0,0) − B | H (u0 ,0) | AH (0,0) H (0,0)

⇒ Modulatia mg este functie de frecventa spatiala u0 : modulatia semnalului la iesire

g(x,y) mg este o versiune scalata a lui mf , factorul de scalare fiind dat de spectrul
|H(u0,0)| al sistemului de imagistica.

3
 25.05.2017

Contrast – Functia de transfer a modulatiei: MTF

Daca H(0,0)=1
si mg < m f
H (u0 ,0) < 1
si pentru ca f(x,y) si g(x,y) au aceeasi valoare medie a semnalului =>
iesirea g(x,y) va avea un contrast mai slab fata de intrarea f(x,y)

• Raportul modulatia de iesire/ modulatia de intrare ca functie de frecventa spatiala se

numeste: FUNCTIE DE TRANSFER A MODULATIEI – MTF

• H (u ,0)
mf ⋅
mg H (0,0) H (u ,0)
MTF (u ) = = =
mf mf H (0,0)
• => MTF-ul unui sistem de imagistica este raspunsul in frecventa al sistemului si poate fi
obtinut direct prin trasnformata Fourier al functiei de transfer a sistemului

• Functia MTF cuantifica degradarea contrastului ca functie de frecventa spatiala.

• Pentru majoritatea sistemelor de IM, avem relatia:

• 0 ≤ MTF (u ) ≤ MTF (0) = 1, pentru ∀ frecventa spatiala u cu fucntia MTF

scazand accentuat pana la zero pentru frecvente spatiale inalte.

Contrast – Functia de transfer a modulatiei: MTF

Explicatie:
• Observam indeplinirea conditiei: 0 ≤ MTF (u ) ≤ 1
• Functia MTF(u) scade monoton la zero cu cat creste frecventa, devenind nula ptr. frecvente
−1
spatiale > 0.8 mm
• Informatiile care rezulta din comportamentul contrastului unui sistem de imagistica
−1
caracterizat de functia MTF(u) din figura de mai sus: la o frecventa spatiala de 0.6 mm =>
MTF(u) = 0.5 => contrastul unui obiect sinusoidal la o frecventa spatiala de 0.6 mm este
−1

redusa la jumatate la trecerea prin sistemul de imagistica.

• Mai mult, ptr. Ca MTF-ul = 0 ptr valori ale frecventei spatiale >0.8 mm => ∀ intrare va fi
−1

redata la iesire ca un contrast = constanta = 0.

4
 25.05.2017

Contrast – Functia de transfer a modulatiei: MTF

Efectul functiei MTF asupra contrastului unei imagini

• Cele 3 radiografii sunt rezultatele a 3 sisteme de radiografie diferite caracterizate de un

MTF descrescator.
• Sistemul caracterizat de un MTF slab: al treilea sistem care cade la zero la frecvente mici =>
un MTF mic presupune o scadere a contrastului
• Pierderea contrastului este consecinta unei actiuni de blurare a sistemului de imagistica.

Contrastul local
• In practica, identificarea unor anumite obiecte/ trasaturi din imagine este
posibila doar daca valorile acestora difera de cele ale zonelor de fundal.
• Ex.: consideram cazul practic al unei tumori la ficat – zona target –
caracterizata de un nivel de luminanta f t

• Regiunea de interes este inconjurata de alte

tesuturi: (ex. ficat) pe care il vom denumi fundal ;
acesta poate obtura vizibilitatea regiunii de interes si
este caract. de un nivel de luminanta f b

• Diferenta dintre regiunea de interes si fundal este data de

contrastul local:
ft − fb
C=
fb
Observatie: f t si f b pot fi selectate local (in interiorul ficatului) si nu trebuie, ca in cazul MTF,
sa fie valorile maxime/ minime din imagine – imaginea ca intreg.
De ex., f t poate fi ales ca media intensitatii din zona tumorii iar, f b , media intensitatii din
zona tesutului ficat.
Daca f t > f b => Contrastul > 0 sau
f − fb
C= t
Daca f t < f b => Contrastul < 0 fb

5
 25.05.2017

Contrastul local: Aplicatie

• Consideram o imagine a unui tesut cu nivel de intensitate I0 si un tesut tumoare
de intensitate It > I0. Calculati contrastul local al tumorii. Daca adaugam o
constanta IC > 0 imaginii initiale, care va fi noua valoarea a contrastului local? Va
fi imaginea finala imbunanatita?

• Rezolvare:
I −I
• Prin definitie: C = t I 0
0

• Daca adaugam IC => fb = I 0 + IC I t + I C − I 0 − IC I t − I 0

C′ = =
ft = It + IC I0 + IC I 0 + IC
• Dar IC > 0 <1
I −I I0
C′ = t 0 = C ⋅
IC I + IC
I 0 (1 + ) 0
I0

C′ < C
Concluzie: Contrastul local scade daca adaugam o constanta imaginii initiale.

Calitatea imaginii: Efectul de blur si vizibilitatea

detaliilor
• Structurile si obiectele din organism variaza nu numai in contrast ci si in
dimensiune.

• Obiectele variaza de la organe/oase de dimensiuni mari, de ex. femur la obiecte

structurale de mici dimensiuni: de ex. microcalcifieri.
• In general, structurile anatomice mici adauga detalii unei imagini medicale.

• Fiecare metoda de imagistica detine o limita in ceea ce priveste cel mai mic
obiect care poate fi vizualizat, sau o vizibilitate a detaliilor.

• Vizibilitatea detaliilor este limitata inferior deoarece fiecare metoda de

imagistica introduce un factor de estompare/ blur in cadrul procesului.

• Efectul principal introdus de factorul de estompare/ blur este acela de

reducerea contrastului si a vizibilitatii obiectelor si detaliilor de mici dimensiuni.

6
 25.05.2017

Calitatea imaginii: Efectul de blur si vizibilitatea

detaliilor
• Consideram imaginea alaturata care
prezinta diverse obiecte în organism, în
termeni de contrast fizic și dimensiune.

• Granița dintre obiectele vizibile și invizibile

este determinată de sensibilitatea de
contrast a sistemului de imagine ( vezi
finalul cursului 2).

• In plus, perdeaua imaginara, pe langa

contrast, detine si efectul de blur.

• Dupa cum se observa, are un efect redus

asupra obiectelor de dimensiuni mari, dar
afecteaza vizibilitatea obiectelor de mici
dimensiuni cu un contrast slab.

• Cand efectul de blur este prezent (in

http://www.sprawls.org/ppmi2/IMGCHAR/ practica, intotdeauna) perdeaua acopera in
intregime obiectele de mici dimensiuni si
detaliile celor cu un contrast slab.

Calitatea imaginii: Zgomotul

• Ce reprezinta zgomotul?
• Zgomotul -> fluctuatii aleatoare de intensitate ale imaginii care nu
sunt datorate semnalului propriu-zis

• Zgomotul da un aspect granulat/ texturat imaginii

7
 25.05.2017

Calitatea imaginii: Zgomotul

• Sursa zgomotului intr-un sistem de imagistica variaza in functie de
principiile fizice si instrumentatia utilizata in metoda de imagistica.
• Care din imaginile de mai jos este cea mai zgomotoasa?

Calitatea imaginii: Zgomotul

• Efectul de amplificare a zgomotului

8
 25.05.2017

Calitatea imaginii: Zgomotul

• Sistemul de imagistica -> caracterizat de ecuatia:
g ( x, y ) = f ( x, y ) ∗ h ( x, y ) + N ( x, y )
• g(x,y) = semnalul rezultat; f(x,y) = semnalul initial; h(x,y) = functia de
transfer; N(x,y) = componenta de zgomot
• N(x,y) = variabila aleatoare pentru fiecare pereche (x,y)
• N(x,y) -> plan continuu sau plan discret
• In practica, se incearca eliminarea lui prin diverse metode de
filtrare.

• Zgomotul alb = un semnal aleator cu o bandă de frecvenţă foarte

mare. Zgomotul alb este prezent în orice gamă de frecvenţe.
Zgomotul alb se datorează radiaţiilor cosmice, activităţilor umane
(linii de înaltă tensiune, emisii electromagnetice parazite, etc.) sau
fenomenelor meteorologice.
• Valorile de zgomot la poziții diferite sunt independente unele de
altele,

Calitatea imaginii: Zgomotul

• Zgomotul se poate suprapune informatiei/ semnalului util in 2 moduri:
• aditiv: g(x,y) = f(x,y) + n(x,y)
• multiplicativ: g(x,y) = f(x,y) * n(x,y)

• Cantitativ, se poate aprecia masura in care zgomotul a afectat informatia

utila, calculand raportul semnal-zgomot (SNR – Signal Noise Ratio):
M −1 N −1

amplitudine semnal util

∑∑ f
i =0 j =0
2
(i, j )
SNR = = 10 ⋅ log⋅ M −1 N −1
amplitudine zgomot
∑∑ n
i =0 j =0
2
(i, j )
• Raportul semnal/zgomot reprezinta raportul dintre energia imaginii initiale si energia
zgomotului suparpus acesteia. In practica, se asociaza valorilor pe care le ia zgomotul
o variabila aleatoare, care in functie de tipul zgomotului va fi caracterizata de diferite
functii de densitate de probabilitate ( variabile aleatoare continuu sau discrete).

• Exemple de distributii cel mai des intalnite in practica: distributia uniforma,

distributia Gaussiana, sare si piper (salt & pepper), Rayleigh, Maxwell, Gamma,
Poisson, Laplace, etc.

9
 25.05.2017

Calitatea imaginii: Zgomotul

• Exemplu: In cazul radiografiei numarul de fotoni G inregistrati per
unitatea de arie urmeaza o distributie Poisson.
• Amplitudinea semnalului este media numarului de fotoni per
unitatea de arie µ, iar amplitudinea zgomotului este deviatia
(abaterea) standard σ.
• Stim ca in cazul unei distributii Poisson µ= σ
• Ca sa calculam amplitudinea SNRa: µG µ
SNRa = = = µ
σG µ
• Concluzia: un numar de fotoni incidenti mai mare poate conduce la
un SNRa mai mare.
• In practica, SNR este specificat in decibeli:
SNR (dB ) = 20 ⋅ log10 SNRa
• Exemplu:
• SNRa (dB) = 2 => SNR(dB) = 6 dB
• SNRa (dB) = 10 => SNR(dB) = 20 dB

Calitatea imaginii: Artefacte & Distorsiuni

• Artefactele:

• Cele mai multe metode imagistice pot crea trasaturi/caracterstici ale imaginii
care nu reprezinta un obiect sau o componenta anatomica in imagine.
• Acestea sunt artefactele de imagine.
• De cele mai multe ori, acestea nu afecteaza semnificativ vizibilitatea unui obiect
si, implicit, precizia unui diagnostic.
• Acestea pot obtura o parte a unei imagini sau poate fi interpretat ca o
componenta anatomica.
• In practica, exista o varietate de factori asociați cu fiecare metodă imagistică
poate provoca alterări nedorite ale imaginii.

• Distorsiune:

• O imagine medicală nu ar trebui să ofere numai o vizibilitate a organelor interne,

ci ar trebui să re-creeze o imagine corectă legata de dimensiunea, forma și
pozițiile relative.

10
 25.05.2017

Calitatea imaginii: Artefacte & Distorsiuni

• Artefacte non-aleatoare
• Caracteristici de imagine care nu corespund unui obiect real și nu
sunt cauzate de zgomot

• In functie de natura lor, acestea pot fi de mai multe tipuri:

• Artefacte de mișcare: neclarități sau dungi cauzate de mișcările
pacientului
• Artefact in forma de stea: întalnite in cazul CT-ului, datorită
prezenței materialului metalic in corpul pacientului: proteze, etc.
• Artefacte datorate de cresterea in intensitate a fascicolului: benzi
sau dungi largi întunecate, ca urmare a atenuarii semnificative a
fascicului cauzate de anumite materiale
• Artfacte in forma de inel: datorate necalibrarii detectoarelor.

Calitatea imaginii: Artefacte & Distorsiuni

11
 25.05.2017

Calitatea imaginii: Artefacte & Distorsiuni

• Distorsiuni geometrice

• (a) doua obiecte de dimensiuni diferite par sa aiba aceeasi dimensiune in

imaginea rezultat
• (b) doua obiecte cu aceeasi dimensiune par sa aiba dimensiuni diferite in
imaginea rezultat

Calitatea imaginii: Artefacte & Distorsiuni

12
 25.05.2017

Calitatea imaginii: Rezolutia imaginii

• Ce reprezinta rezolutia unei imagini?
• Rezolutia -> capacitatea unui sistem de a descrie detaliile spațiale.
• Care din imaginile de mai jos are cea mai buna rezolutie?

Calitatea imaginii: Rezolutia imaginii

• Rezolutia unui sistem poate fi caracterizata de functia de distributie/ intindere
a liniei – line spread function – masura care da grosimea/ latimea unei linii
subtiri dupa procesul de imagistica.
• In practica, fiind data o functie de transfer a unui sistem LSI, rezolutia sa este
cuantificata prin marimea: latimea (banda) la jumatatea inaltimii – full width at
half maximum – FWHM; cu unitatea de masura - mm

Marimea FWHM -> distanta minima pe care 2 linii/

puncte trebuie sa o aiba pentru a putea fi distinse
separat in imaginea rezultat.

Cu cat FWHM este mai mica, cu atat rezolutia

sistemului este mai mare.

13
 25.05.2017

Calitatea imaginii: Rezolutia imaginii

Calitatea imaginii: Rezolutia imaginii

• Explicatie
• Presupunem ca avem sistemul de imagistica cu functia de transfer h(x).
• Exemplu din figura anterioara arata limita pana la care se pot apropia cele
doua puncte a.i. ele sa fie percepute separat.

• In sistemul linear, profilul observat este suma profilelor individuale ale celor
doua puncte.

• Figura (C) prezinta distanta de separare miima care se confunda cu FWHM la

care cele doua obiecte pot fi distins separat.

• In acest sens, putem spune ca o scadere/ miscorare a lui FWHM presupune o

crestere a rezolutiei.

14
 25.05.2017

Calitatea imaginii: Rezolutia imaginii

• Relatia de legatura dintre Rezolutie si MTF
• O alta posibilitate de cuantificare a rezolutiei unui sist. de imagistica => cea mai
mica separare (in mm) dintre doua maxime/ minime adiacente.
• Consideram semnalul de intrare f(x,y) = B*sin(2πux), cu amplitudinea = B,
frecventa – u => s-a demonstrat anterior ca:
• g(x,y) = MTF(u)*H(0,0)*B*sin(2πux).
• Distanta dintre cele doua maxime/ minime a intrarii f(x,y) -> 1/u.

• => Imaginea rezultata g(x,y) = tot o sinusoida, la fel, cu 1/u -> distanta dintre
doua maxime/ minime adiacente.

• Amplitudinea semnalului OUT = Amplitudinea semnalui IN * MTF(u)

• In practica MTF(u) ≠ 0 pentru u ≤ uc

MTF(u) = 0 pentru u> uc uc= frecventa de taiere

=> Rezolutia sistemului = 1/ uc

Calitatea imaginii: Rezolutia imaginii

• Aplicatie 1:
• Pentru MTF-ul sistemului de imagistica de mai jos, sa se calculeze rezolutia?

• Din figura => MTF(u) = 0 pentru frecvente spatiale > 0.8 mm-1
1
Re zolutia = = 1.25 mm
0.8 mm −1
• Discutie: detaliile fine ale unui obiect vizualizat cu frecvente spatiale > 0.8
mm-1 => nu pot fi dinstise la iesirea sistemului de imagistica.

15
 25.05.2017

Calitatea imaginii: Rezolutia imaginii

• Aplicatie 2:
• Care din cele trei sisteme de imagistica de mai jos are cel mai bun contrast si
cea mai buna rezolutie?
MTF(u)

u u u

• Raspuns: primul sistem, intrucat detine cel mai bun contrast;

• Cum MTF (u) este direct proportional cu rezolutia unui S.I. atunci acelasi sistem
detine si cea mai buna rezolutie.

Calitatea imaginii: Rezolutia imaginii

• Functia ( Meniul) Rezolutie

• Imaginile cu rezolutii mari sunt preferate celor cu rezolutie slaba pentru ca

permit vizualizarea detaliilor fine.
• In practica, o tehnica generala de masurare a rezolutiei este aceea de comparare
a rezultatelor sistemului cu un sablon – pattern sau bar phantom.
• Acesta este format dintr-un grup de linii paralele de o anumita grosime/ latime,
separate prin spatii goale de aceeasi latime cu a benzilor paralele.
• Fiecare grup este caracterizat de densitatea unor astfel de linii, masurate in
perechi linii/ mm- [lp/mm].

• Exemple:
– CT: 2 lp/mm
– Radiografie pulmonara: 6 – 8 lp/mm
– Gamma camera – med. nucleara: 2 – 3 lp/mm

16
 25.05.2017

Calitatea imaginii: Acuratetea diagnosticului

• O consecinta a calitatii imaginii este: acuratetea diagnosticului
• Acuratetea presupune:
– Conformitatea cu adevarul – acuratete cantitativa;
– Utilitatea clinica – acuratetea diagnosticului

• Acuratetea cantitativa -> determinarea de valori numerice a unei trasaturi

anatomice dintr-o imagine; ex.: dimensiunea unei tumori intr-o radiografie,
rata de metabolizare a glucozei din imaginile nucleare.

• Acuratetea cantitativa:
– Acuratete numerica: in sensul de valoare a unui semnal masurat: poate fi afectata de 2 surse:
sursa de bias = diferenta reproductibila fata de adevar sau de imprecizie – variatie aleatoare de la
o masuratoare la alta.

– Acuratete geometrica: acuratete in termen de dimensiune/ forma obiectului

Calitatea imaginii: Acuratetea diagnosticului

• Aplicatie: acuratetea diagnosticului
• Consideram 2 distributii Gaussiene ale pacientilor sanatosi si
bolnavi, fiecare distributie cu un anumit grad de suprapunere –
anumiti pacienti sanatosi vor fi clasificati ca bolnavi si invers.

• Daca diagnosticul este bazat

pe o singura valoare de rezultat
a testului si decizia se bazeaza
doar pe baza unui prag – threshold,
atunci, avem graficul de alaturi
I metoda
• => trebuie stabiliti doi parametri:
– Sensibilitatea = True Positive (TP) = raportul dintre pacientii bolnavi detectati corect/ pacientii
bolnavi reali
– Specificitate = True Negative (TN) = raportul dintre pacientii detectati ca fiind sanatosi/
pacientii sanatosi reali

17
 25.05.2017

Calitatea imaginii: Acuratetea diagnosticului

a
SENSIBILITATE = ×100
a+c
Sensibilitatea = capacitatea unui test de a-i
identifica in mod corect pe cei bolnavi
d
SPECIFICITATE = ×100
b+d
Specificitatea = capacitatea unui test de a-i identifica
in mod corect pe cei sanatosi

a = TP = pacienti bolnavi detectati corect;

b = TN = pacienti sanatosi detectati corect;
c = FN = pacienti bolnavi detectati ca fiind sanatosi;
d = FP = pacienti sanatosi care sunt detectati incorect ca fiind bolnavi

• In mod normal, ultimul diagnostic care confirma prezenta/ absenta bolii -> standardul de aur =
golden standard = invaziv (biopsia) utilizat pentru verificarea acuratetii procedurilor medicale
imagistice (non-invazive)
a+d
• Acuratetea diagnosticului =
a+b+c+d
• !!! Acuratetea unui diagnostic nu poate sa spuna cat de buna este o tehnica de diagnostic.

Calitatea imaginii: Acuratetea diagnosticului

• A doua metoda: cu ajutorul tabelului de contingenta

Boala vizată
Total
Prezentă Absentă

Pozitiv a b a+b
Rezultatul testului
screening
Negativ c d c+d

Total a+c b+d a+b+c+d

a
Sensibilitatea = × 100
a+c
d
Specificit atea = × 100
b+d

18
 25.05.2017

Calitatea imaginii: Acuratetea diagnosticului

• Exemplu: Consideram un grup de 100 pacienti dintre care 10 bolnavi si 90
sanatosi. In urma testului, 95 de pacienti au fost gasiti ca fiind sanatosi. Sa se
calculeze Sensibilitatea si Specificitatea.

• a = TP = pacienti bolnavi detectati corect = 5

• b = TN = pacienti sanatosi detectati corect = 90
• c = FN = pacienti bolnavi detectati incorect ca fiind sanatosi = 5
• d = FP = pacienti sanatosi care sunt detectati incorect ca fiind bolnavi = 0
a
Sensibilitatea = × 100 = 50%
a+c
d
Specificitatea = × 100 = 0%
b+d
• TN + FP = 90 pacienti sanatosi => adica 100 % cu cazul real
• TP + FN = 10 pacienti bolnavi => 100% cu cazul real

Calitatea imaginii: Compromisuri

• Intrebarea fireasca: de ce nu ajustam fiecare procedura de imagistica
pentru obtinerea unei vizibilitati maxime a obiectelor de interes din
imagine?

• Raspuns: variabilele care influenteaza calitatea imaginii, de asemenea,

afecteaza si factori ca expunerea pacientului la radiatie (concentratie
radiatie, flux, etc.) precum si timpul de imagistica: procese de iradiere,
etc.

• În general, o procedură de imagistica ar trebui să fie configurata pentru a

produce o calitate a imaginii și vizibilitate corespunzătoare fără
expunerea pacientului excesivă sau un timp indelungat de imagistica.

• În multe situații, dacă o variabilă este modificată pentru a

îmbunătăți o caracteristică de calitate a imaginii, cum ar fi
zgomotul, adesea ea afectează în mod negativ alte caracteristici,
cum ar fi blur-ul și vizibilitatea detaliilor.

University Politehnica of Bucharest 38

19
 25.05.2017

Calitatea imaginii: Compromisuri

• O combinație de doi factori determina unicitatea fiecarei metode de
imagistică:
– caracteristicile de tesut, care sunt vizibile în imagine și
– perspectiva de vizualizare.

• La randul lor, caracteristicile specifice de țesut, care produc contrastul

diferitelor nuante de gri contrast și imagine variază în functie de de
modalitățile și metodele diferite utilizate.
• Un radiolog foloseste o imagine pentru a căuta semne ale unei stări
patologice sau leziuni în organism.
• Semnele pot fi observate numai dacă condiția produce o schimbare
fizică în țesutul asociat.
• Multe stări patologice produc o schimbare într-o caracteristică fizică,
care poate fi vizualizată cu o metodă, dar nu alta.
University Politehnica of Bucharest 39

Exemple
• În imagistica de proiecție (radiografie și fluoroscopie), imaginile sunt formate prin
proiectarea unui fascicul de raze X prin corpul pacientului și captarea umbrelor pe
un receptor adecvat care convertește imaginea cu raze X într-o imagine vizibilă.
• Avantajul principal: un volum mare din corpul pacientului poate fi vizualizat cu o
singură imagine.
• Un dezavantaj este faptul că, prin natura lucrurilor, structurile și obiectele sunt
adesea suprapuse, astfel încât imaginea unui obiect de interes s-ar putea interfera
cu vizibilitatea altuia din imediata vecinatate.

• Pe de alta parte, tomografia, ecografia, tomografia cu emisie de pozitroni (PET), și

tehnica RMN produc imagini de planuri selectate sau felii de țesut din corpul
pacientului.
• Avantajul general al unei imagini tomografice este vizibilitatea crescută a obiectelor
în planul sondat.
• Un factor care contribuie la acest lucru este lipsa de obiecte suprapuse.
• Dezavantajul major este că doar o felie mică din corpul unui pacient poate fi
vizualizata cu o imagine.
University Politehnica of Bucharest 40

20