25.05.

2017

Tehnici si Sisteme de Imagistica

Medicala
Cursul II

Cuprins
• Semnale de intrare

• Reprezentarea imaginii

• Caracteristicile si factorii calitativi ai imaginilor

medicale

University Politehnica of Bucharest 2

1
 25.05.2017

Semnale si sisteme
Obiectul/ tesutul sondat -> volum -> semnalul de intrare -> in general,
semnal 3D
• Sistemul de imagistica opereaza o transformare a semnalului de
intrare intr-un semnal de iesire: y = f(x)
SEMNAL INTRARE -> SISTEM/ PROCES IMAGISTICA -> SEMNAL IESIRE
x y
• Masuratoarea efectuata = semnalul de iesire
Exemple:
• Semnal bidimensional (o imagine – ex. O radiografie)
• Colectie de semnale bidimensionale – proiectii / tomograme – ex: CT
• Semnale 4D: colectii de volume 3D vizualizate in timp

• Uneori, proces intermediar de reconstructie al imaginii finale: proces

invers : din colectia de proiectii -> imaginile rezultat – serie de felii 2D

Exemplu: Proiectia din cadrul radiografiei

conventionale
Semnalul de intrare: µ(x; y) = coeficientul de atenuare lineara
a tesutului investigat de fascicolul de radiatie X incident de-a
lungul unei linii
• Procesul de imagistica: integrarea de-a lungul directiei x a
coeficientului de atenuare lineara:

Semnalul de iesire: g(y)

2
 25.05.2017

Exemple de semnale de intrare

• µ(x; y) - coeficient de atenuare liniara – radiografie conventionala
• h(x,y,z) – constanta Hounsfield – numarul de CT – tomografia
computerizata
• A(x,y,z) – constanta de radioactivitate – medicina nucleara
• Z(ρ, c) – impedanta acustica (dependenta de ρ = densitatea tesutului si
c= viteza pulsului in tesut) - ultrasunete

Cuprins
• Semnale de intrare

• Reprezentarea imaginii

• Caracteristicile si factorii calitativi ai imaginilor

medicale

University Politehnica of Bucharest 6

3
 25.05.2017

Reprezentarea imaginii
• semnal bidimensional in spatiul continuu= definit ca o
functie de 2 variabile in spatiu continuu: f(x,y)

• f(x,y) = interpretata ca o functie de luminanta variabila in

spatiul bidimensional pentru pixelul de coordonate

• => d.p.d.v. al notatiei f(x,y) = functie definita in domeniu

spatial

• Teoretic -> modelul imaginii intr-un spatiu continuu

nelimitat-> un plan bidimensional, dar abordarea folosita in
practica -> dimensiunea imaginii este intotdeauna limitata
la un spatiu finit (dreptunghi)
University Politehnica of Bucharest 7

Reprezentari diferite ale unui semnal bidimensional

Grayscale image Surface representation

profiles along indicated horizontal, vertical, and diagonal lines

University Politehnica of Bucharest 8

4
 25.05.2017

Reprezentari diferite ale unui semnal bidimensional

Informatia de culoare in reprezentarea unei

imagini
• Imagistica Medicala -> rezultatul majoritatii tehnicilor de obtinere ale
imaginilor medicale -> imagini cu nivele de gri: radiologie, CT, RMN,
ultrasunete.
• Culoarea = subliniaza contrastul in imagini cu nivele de gri
• Pseudocolorare – accentuarea contrastului dintre diferite regiuni ale unor
imagini initiale cu nivele de gri, prin modificarea paletei de culori
• Colorare falsa (false coloring) – presupune ca plecand de la o imagine
initiala color, anumite culori sunt inlocuite cu altele, in acelasi scop, de a
permite o mai usoara observare a unor detalii.
• Explicatie: ochiul uman este capabil sa distinga doar un numar de maximum
256 niveluri de gri, fiind, insa, mult mai sensibil la variatiile de culoare si
reusind sa diferentieze cateva milioane de culori.
• Exemplu: afisarea in Matlab a unei radiografii cu functia imagesc –
explicatia: predefinit, programul foloseste diferite harti de culoare

• O imagine color = reprezentata printr-o functie vector:

f ( x, y ) = [ fR ( x, y ), fG ( x, y ), fB ( x, y )]T
University Politehnica of Bucharest 10

5
 25.05.2017

Reprezentarea imaginii: Esantionare & Cuantizare

• Pentru a trece de la modelul teoretic al imaginii - semnal 2D in

spatiu continuu la reprezentarea unui semnal 2D in spatiu
discret trebuie sa fie aplicate modelului continuu doua tipuri de
operatii:

- operatia de esantionare spatiala si

- operatia de cuantizare a amplitudinii functie analogica
= matrice de numere

University Politehnica of Bucharest 11

Esantionare & Cuantizare

• Esantionarea = consecinta limitarii rezolutiei in domeniul
spatial si in domeniul timp;

• Cuantizarea = consecinta datorita limitarii rezolutiei

intensitatii, a modului de reprezentare a informatiei, al
numarului de biti necesari pentru reprezentarea unui
pixel in imagine.

• Digitizarea unei imagini: imagine este esantionata, fiind

retinute numai anumite puncte de interes din imagine, in
conformitate cu gridul (reteaua) -> si apoi, fiecare
esantion (sample) - pixel retinut este cuantizat folosindu-
se pentru reprezentarea sa un num'ar finit de biti.

6
 25.05.2017

Esantionarea spatiala
• Sunt pastrate numai valorile discrete - care corespund
nodurilor retelei (grid-ului) de esantionare din formatul
analogic
f = f (k∆x, i∆y )
• Informatia din valorile
intermediare (intre noduri)
se pierde

• in acest fel, matricea

imagine so that the image
matrix = continutul
imaginii complete
University Politehnica of Bucharest 13

Esantionarea spatiala
• Ideal, operatia de esantionare =
imaginea analogica semnal de esantionare s(x,y) ( format
dintr-un numar infinit de impulsuri Dirac periodice)
∞ ∞
s ( x, y ) = ∑∑
i = −∞ k = −∞
δ ( x − k∆x, y − i∆y )

Imaginea esantionata =
imaginea analogica (supusa esantionarii) functia de
esantionare:
f s ( x, y ) = f ( x, y ) ∗ s ( x, y )
∞ ∞
= ∑ ∑ f (k∆x, i∆y)δ ( x − k∆x, y − i∆y)
i = −∞ k = −∞
University Politehnica of Bucharest 14

7
 25.05.2017

Esantionarea spatiala: exemplu

Esantionarea spatiala
• Esantionarea = alegerea
anumitor puncte prin care se
reprezinta o anumita
imagine;

• Imaginea analogica -> im.

esantionata = o mapare dintr-
un spatiu continuu de puncte
intr-un plan/ set discret de
puncte

• imagine digitala -> im.

esantionata = o mapare dintr-
un plan discret de puncte
intr-un set mai mic de puncte
University Politehnica of Bucharest 16

8
 25.05.2017

Esantionarea spatiala: pixel (picture

elements)
• Elementul unitate/ de baza al unei imagini 2D:
pixelul
• Un pixel este un punct …
• Nu este o cutie/ casuta, disc
• Nu are dimensiune
• Nu ocupa o arie
• Are coordonate
• Mai mult decat un punct, este un ESANTION

University Politehnica of Bucharest 17

Esantionare spatiala
(sursa: Thomas Funkhouser course slides)
Esantionarea = consecinta limitarii rezolutiei in domeniul spatial
si in domeniul timp;

Cuantizarea = consecinta datorita limitarii rezolutiei intensitatii

http://www.cs.brown.edu/exploratories/freeSoftware/repository/edu/brown/cs/explo
ratories/applets/sampling/introduction_to_sampling_guide.html

9
 25.05.2017

Esantionare si reconstructie
(Thomas Funkhouser course slides)

Esantionare si Reconstructie
(Thomas Funkhouser course slides)

University Politehnica of Bucharest 20

10
 25.05.2017

Exemplu: Ajustarea luminozitatii

(Thomas Funkhouser course slides)

• Scalarea nivelurilor de luminozitate

– In intervalul gamei dinamice considerate: [0; 255]
– Este imaginea luminoasa mai buna d.p.d.v.
calitativ? Justificati.

University Politehnica of Bucharest 21

Digitizare – format digital

• Reprezentarea unui obiect, semnal (format analogic), imagine, sunet
document printr-un set discret de puncte/ esantioane.

• Rezultatul:
– reprezentarea digitala sau imaginea digitala, pentru un obiect,
– forma digitala a semnalului

• Pentru obtinerea de valori comune sistemelor de calcul, valorile

esantioanelor, prin urmare sunt digitizate de un convertor analog –
digital (A/D).

• Reprezentarea valorilor in format cu precizie fixa: valorile măsurate

rotunjite la cel mai apropiata putere a lui 2 (256, 4096, sau 65.536
corespunzătoare la 8 -, 12 -, sau 16-biti per pixel)
University Politehnica of Bucharest 22

11
 25.05.2017

Digitizare
• Ca orice imagine cu dimensiuni finite, rezultatul cuantizarii este dat de un
numar finit de biti prin care va fi reprezentata valoarea unui pixel din
imagine, pixeli cu o anumita aranjare in matrice

• Sistemele de calcul actuale folosesc matrici de dimensiuni aflate in intervalul

0.3 ∼ 16 Mpixels (Mpx) corespunzatoare unor matrice patrate de 512 × 512
to 4096 × 4096;
• In orice caz, multe sisteme folosesc un format dreptunghiular (numarul de
linii ≠ numarul de coloane).

• Dimensiunea imaginii, impreuna cu rezolutia nivelelor de gri – adancimea

nivelelor de gri – nr. de biti/ pixel determina cerintele de memorie (cu
exceptia cazului in care informatia este utilizata compresia datelor): de
exemplu: o imagine 5-Mpx 16-bitgray-scale 10 Mbiti spatiu de memorie;
daca imaginea este color de trei ori mai mult.
Pentru o secventa video se va multiplica cu numarul de secunde/ esantioane
retinute.

Cuprins

• Reprezentarea imaginii

• Caracteristicile si factorii calitativi ai imaginilor

medicale

University Politehnica of Bucharest 24

12
 25.05.2017

Cuprins
• Caracteristicile si factorii calitativi in imaginile
medicale:
– calitatea imaginii,
– contrastul imaginii,
– Sensibilitate la contrast,
– Functia de transfer a modulatiei
– Contrastul local
– Factorul incetosare - blur si vizibilitatea detaliului,
– zgomot, artefact, distorsiune,
– compromisuri,
– Caracteristicile tesutului

Caracteristicile si factorii calitativi din

imaginile medicale
• Pentru observatorul uman, structurile interne si functiile organismului nu
sunt, in general, vizibile
• imaginile = create cu ajutorul unor tehnici diferite care reusesc “sa
patrunda” / sa sondeze in interiorul organismului pentru a diagnostica
eventuale conditii anormale & pentru a ghida diverse tehnici de terapie

• Imaginea medicala este o fereastra catre interiorul organismului uman, dar

aceasta fereastra nu reda cu exactitate/precizie perfecta informatia din
interior, avand la randul ei diferite limitari

• Metode diferite de imagistica medicala redau caracteristici diferite ale

organismului investigat
• Calitatea imaginii si vizibilitatea structurii interne depind de mai multi
factori: caracteristicile echipamentului, abilitatile operatorului precum si
compromisurile legate de timpul de expunere, concentratia de radiatie
utilizata, etc.
University Politehnica of Bucharest 26

13
 25.05.2017

Caracteristicile si factorii calitativi din

imaginile medicale
Figura prezinta o imagine
de ansamblu a procesului
de imagistica cu factorii
de calitate aferenti.

Cele cinci componente

importante implicate ale
sistemului sunt:
• pacientul,
• sistemul de imagistica,
• operatorul
• imaginea rezultata, si
• observatorul.

Componentele Asociate cu Procesele de Imagistica Medicala

http://www.sprawls.org/ppmi2/IMGCHAR/

University Politehnica of Bucharest 27

Caracteristicile si factorii calitativi din

imaginile medicale
• Obiectivul principal = este de a face vizibil observatorului un obiect sau o stare
din interiorul corpului pacientului.
• Vizibilitatea: depinde de caracteristicile sistemului de achizitie precum si de
modalitatea in care acesta este utilizat.

• Majoritatea sistemelor de achiztie au un numar de varibile care trebuie selectate

de operator

• Acestea pot fi componente consumabile, ac de exemplu, ecrane de intensificare

– radiologie, traductoare - ultrasunete sau bobine - RMN.

• Cea mai mare parte a variabilelor sunt cantitati fizice reglabile asociate cu
procesul de achizitie aferent: kilovoltaj (radiografie), castig - gain (ultrasunete) si
timp de ecou (TE) (MRI)

• Valorile selectate -> determina calitatea imaginii si vizibilitatea unei caracteristici

specifice analizate.
University Politehnica of Bucharest 28

14
 25.05.2017

Calitatea imaginii

Imagistica medicala reprezinta procesul de conversie/ trasnpunere al

caracteristicilor tesutului intr-o imagine
http://www.sprawls.org/ppmi2/IMGCHAR/
Rolul fiecărui sistem de imagistica este de a transpune o anumita caracteristică de tesut într-
o imagine cu nivele de gri sau color, respectiv o secventa video.
Dacă contrastul imaginii obtinute este adecvat, atunci obiectul va fi vizibil .
Gradul de contrast in imagine depinde atat de caracteristicile obiectului cat si de
caracteristicile sistemului de achizitie.
University Politehnica of Bucharest 29

Calitatea imaginii
• Calitatea imaginii medicale: metoda de imagistica, caracteristicile
echipamentului de achizitie si precizia variabilelor selectate de operator.

• Calitatea imaginii depinde de = compunerea celor 5 factori: contrast, blur

(grad estompare), zgomot, artefacte si distorsiuni.

• Organismul uman contine multe structuri si obiecte care sunt analizate

simultan de cea mai mare parte a metodelor.
• In general, in practica, se considera un singur obiect in raport cu imediata sa
vecintate/ fundal

• Vizibilitatea unui obiect este determinata, in pricipal, de relatia de

vecinatate a zonei de interes raportata la zona sa de fundal/ vecinatate, mai
degrabă decât de caracteristicile globale ale imaginii totală.
University Politehnica of Bucharest 30

15
 25.05.2017

Contrastul unei imagini

Contrastul inseamna diferenta.

Într-o imagine, contrastul:

• diferite nuanțe de gri,
• diferite intensitățile luminoase, sau
• diferite culori.

Contrastul este caracteristica cea mai fundamentală a unei imagini.

Un obiect in interiorul corpului va fi vizibil într-o imagine doar dacă

are contrast fizic suficient în raport cu tesutul din jur.

University Politehnica of Bucharest 31

Contrastul unei imagini

• Contrastul fizic al unui obiect reprezinta o o diferenta intre una sau
mai multe caracteristici ale unui tesut.

• De exemplu, in cazul radiografiei, obiectele de interes pot vi

evidentiate raportate la tesutul din imediata lor vecinatate daca
exista o diferenta minima intre densitatea sau numarul atomic al
tesuturilor sau daca obiectul este suficient de gros.
Cand se atribuie o valoare contrastului, acea valoare reprezinta
diferenta dintre doua puncte/ arii ale imaginii sondate.

In cea mai mare parte a cazurilor suntem interesati de contrastul dintre

o anumita structura sau obiect din imagine si zona/aria din vecinatatea/
fundalul sau.
Gradul de contrast necesar pentru ca un obiect sa fie vizibil depinde de
metoda de imagistica precum si de caracteristicile sistemului de
imagistica.

16
 25.05.2017

Contrastul unei imagini

Care dintre imaginile de mai jos are contrastul cel mai bun? Argumentati.

Contrastul unei imagini

Alt exemplu:

Imagine initiala Imagine cu contrast redus Imagine cu contrast marit

17
 25.05.2017

Contrastul uneiPrincipala
imaginicaracteristica a unui sistem
de imagistica care stabilește relația
între contrastul imaginii și contrastul
obiectului este sensibilitatea la
contrast.

Consideram situatia din figura

alaturata. Obiectele circulare au
aceeasi dimensiune dar sunt umplute
cu diferite concentrații de mediu de
contrast ( bazate pe iod).
Din acest motiv, ele au niveluri diferite
de contrast.

Daca sistemul de imagistica are o

sensibilitate mica/slaba la contrast,
Cresterea sensibilitatii la contrast implica doar obiectele cu o concentratie mare
imbunatatirea contrastului si a vizibilitatii obiectelor de iodina ( obiectele cu contrast
/ structurilor din interiorul organismului. puternic) au o vizibilitate buna in
imagine. Daca sistemul de imagistica
http://www.sprawls.org/ppmi2/IMGCHAR/ are o sensibilitate buna la contrast,
atunci si obiectele cu contrast redus
University Politehnica of Bucharest 35
vor fi vizibile in imagine

Sensibilitatea la contrast
• Sensibilitatea la contrast = o caracteristica a unei metode de imagistica si a
variabilelor pentru un anumit sistem de imagistica

• Acesta se referă la capacitatea sistemului de a traduce contrastul obiectului

fizic în contrastul imaginii .

• Este dificile de realizat o comparatie a sensibilitatii la contrast a diferitelor

metode, deoarece acestea sunt bazate/axate pe caracteristici diferite ale
tesutului.
• In orice caz, anumite metode detin o sensibilitate la constrast mai mare
decat altele.
• Exemplu
• CT-ul prezinta o sensibilitate mai buna la contrast comparativ cu radiografia
conventionala.

• Acest lucru este demonstrat de capacitatea metodei de tomografie de a

oferi o vizualizare obiecte care corespund unor tesuturi moi (mase) pe care
o radiografie nu le poate evidentia.
University Politehnica of Bucharest 36

18

Sensibilitatea la contrast
Efectul sensibilitatii la contrast asupra
vizibilitatii obiectelor din imagine
http://www.sprawls.org/ppmi2/IMGCHAR/
University Politehnica of Bucharest
25.05.2017
Consideram cazul imaginii alaturate care
prezinta o serie de obiecte, cu diferite
grade de contrast fizic. Acestea pot fi, de
ex., vase de sange umplute cu diferite
concentratii de mediu de contrast.
Concentratia cea mai mare (cel mai bun
contrast) o au celulele de jos. Acum, sa ne
imaginam o perdea care acopera de sus in
jos cateva din obiectele care isi pierd
vizibitatea.
Sensibilitatea la contrast este
caracteristica sistemului care ridica/
coboara perdeaua imaginara. Cresterea
sensibilitatii la contrast (echivalenta cu
ridicarea perdelei) ne permite să vedem
mai multe obiecte în organism. Invers, un
sistem cu o sensibilitate slaba la contrast
ne permite sa vizualizam doar obiectele
cu contrast relativ ridicat.
37
19