07.04.

2015

Cuprins
Semnale de intrare

Tehnici si Sisteme de Imgistica

Medicala
Cursul II

Reprezentarea imaginii
Caracteristicile si factorii calitativi ai imaginilor
medicale

University Politehnica of Bucharest

Semnale si sisteme
Obiectul/ tesutul sondat -> volum -> semnalul de intrare -> in general,
semnal 3D
Sistemul de imagistica opereaza o transformare a semnalului de
intrare intr-un semnal de iesire: y = f(x)
SEMNAL INTRARE -> SISTEM/ PROCES IMAGISTICA -> SEMNAL IESIRE
x
y
Masuratoarea efectuata = semnalul de iesire
Exemple:
Semnal bidimensional (o imagine ex. O radiografie)
Colectie de semnale bidimensionale proiectii / tomograme ex: CT
Semnale 4D: colectii de volume 3D vizualizate in timp

Exemplu: Proiectia din cadrul radiografiei

conventionale
Semnalul de intrare: (x; y) = coeficientul de atenuare lineara
a tesutului investigat de fascicolul de radiatie X incident de-a
lungul unei linii
Procesul de imagistica: integrarea de-a lungul directiei x a
coeficientului de atenuare lineara:

Semnalul de iesire: g(y)

Uneori, proces intermediar de reconstructie al imaginii finale: proces

invers : din colectia de proiectii -> imaginile rezultat serie de felii 2D

07.04.2015

Exemple de semnale de intrare

Cuprins

(x; y) - coeficient de atenuare liniara radiografie conventionala

h(x,y,z) constanta Hounsfield numarul de CT tomografia
computerizata
A(x,y,z) constanta de radioactivitate medicina nucleara
Z(, c) impedanta acustica (dependenta de = densitatea tesutului si
c= viteza pulsului in tesut) - ultrasunete

Semnale de intrare
Reprezentarea imaginii
Caracteristicile si factorii calitativi ai imaginilor
medicale

University Politehnica of Bucharest

Reprezentarea imaginii

Reprezentari diferite ale unui semnal bidimensional

semnal bidimensional in spatiul continuu= definit ca o

functie de 2 variabile in spatiu continuu: f(x,y)
f(x,y) = interpretata ca o functie de luminanta variabila in
spatiul bidimensional pentru pixelul de coordonate
=> d.p.d.v. al notatiei f(x,y) = functie definita in domeniu
spatial

Grayscale image

Surface representation

profiles along indicated horizontal, vertical, and diagonal lines

Teoretic -> modelul imaginii intr-un spatiu continuu

nelimitat-> un plan bidimensional, dar abordarea folosita in
practica -> dimensiunea imaginii este intotdeauna limitata
la un spatiu finit (dreptunghi)
University Politehnica of Bucharest

University Politehnica of Bucharest

07.04.2015

Informatia de culoare in reprezentarea unei

imagini

Reprezentari diferite ale unui semnal bidimensional

Imagistica Medicala -> rezultatul majoritatii tehnicilor de obtinere ale

imaginilor medicale -> imagini cu nivele de gri: radiologie, CT, RMN,
ultrasunete.
Culoarea = subliniaza contrastul in imagini cu nivele de gri
Pseudocolorare accentuarea contrastului dintre diferite regiuni ale unor
imagini initiale cu nivele de gri, prin modificarea paletei de culori
Colorare falsa (false coloring) presupune ca plecand de la o imagine
initiala color, anumite culori sunt inlocuite cu altele, in acelasi scop, de a
permite o mai usoara observare a unor detalii.
Explicatie: ochiul uman este capabil sa distinga doar un numar de maximum
256 niveluri de gri, fiind, insa, mult mai sensibil la variatiile de culoare si
reusind sa diferentieze cateva milioane de culori.
Exemplu: afisarea in Matlab a unei radiografii cu functia imagesc
explicatia: predefinit, programul foloseste diferite harti de culoare
O imagine color = reprezentata printr-o functie vector:

f ( x, y ) = [ fR ( x, y ), fG ( x, y ), fB ( x, y )]T
University Politehnica of Bucharest

Reprezentarea imaginii: Esantionare & Cuantizare

Pentru a trece de la modelul teoretic al imaginii - semnal 2D in
spatiu continuu la reprezentarea unui semnal 2D in spatiu
discret trebuie sa fie aplicate modelului continuu doua tipuri de
operatii:
- operatia de esantionare spatiala si
- operatia de cuantizare a amplitudinii

functie analogica
= matrice de numere

University Politehnica of Bucharest

11

10

Esantionare & Cuantizare

Esantionarea = consecinta limitarii rezolutiei in domeniul
spatial si in domeniul timp;
Cuantizarea = consecinta datorita limitarii rezolutiei
intensitatii, a modului de reprezentare a informatiei, al
numarului de biti necesari pentru reprezentarea unui
pixel in imagine.
Digitizarea unei imagini: imagine este esantionata, fiind
retinute numai anumite puncte de interes din imagine, in
conformitate cu gridul (reteaua) -> si apoi, fiecare
esantion (sample) - pixel retinut este cuantizat folosinduse pentru reprezentarea sa un num'ar finit de biti.

07.04.2015

Esantionarea spatiala

Esantionarea spatiala

Sunt pastrate numai valorile discrete - care corespund

nodurilor retelei (grid-ului) de esantionare din formatul

Ideal, operatia de esantionare =

imaginea analogica
semnal de esantionare s(x,y) ( format
dintr-un numar infinit de impulsuri Dirac periodice)

analogic

f = f ( kx, iy )

s ( x, y ) =

Imaginea esantionata =
imaginea analogica (supusa esantionarii)
esantionare:

in acest fel, matricea

imagine so that the image
matrix = continutul
imaginii complete

Esantionarea spatiala: exemplu

( x kx, y iy )

i = k =

Informatia din valorile

intermediare (intre noduri)
se pierde

University Politehnica of Bucharest

functia de

f s ( x , y ) = f ( x, y ) s ( x, y )

=
13

f (kx, iy ) ( x kx, y iy )
i = k =

University Politehnica of Bucharest

14

Esantionarea spatiala
Esantionarea = alegerea
anumitor puncte prin care se
reprezinta o anumita
imagine;
Imaginea analogica -> im.
esantionata = o mapare dintrun spatiu continuu de puncte
intr-un plan/ set discret de
puncte
imagine digitala -> im.
esantionata = o mapare dintrun plan discret de puncte
intr-un set mai mic de puncte
University Politehnica of Bucharest

16

07.04.2015

Esantionare spatiala
(sursa: Thomas Funkhouser course slides)

Esantionarea spatiala: pixel (picture

elements)
Elementul unitate/ de baza al unei imagini 2D:
pixelul
Un pixel este un punct
Nu este o cutie/ casuta, disc
Nu are dimensiune
Nu ocupa o arie
Are coordonate
Mai mult decat un punct, este un ESANTION
University Politehnica of Bucharest

Esantionare si reconstructie
(Thomas Funkhouser course slides)

Esantionarea = consecinta limitarii rezolutiei in domeniul spatial

si in domeniul timp;
Cuantizarea = consecinta datorita limitarii rezolutiei intensitatii
http://www.cs.brown.edu/exploratories/freeSoftware/repository/edu/brown/cs/explo
ratories/applets/sampling/introduction_to_sampling_guide.html

17

Esantionare si Reconstructie
(Thomas Funkhouser course slides)

University Politehnica of Bucharest

20

07.04.2015

Exemplu: Ajustarea luminozitatii

Digitizare format digital

(Thomas Funkhouser course slides)

Scalarea nivelurilor de luminozitate

Reprezentarea unui obiect, semnal (format analogic), imagine, sunet

document printr-un set discret de puncte/ esantioane.

In intervalul gamei dinamice considerate: [0; 255]

Este imaginea luminoasa mai buna d.p.d.v.
calitativ? Justificati.

Rezultatul:
reprezentarea digitala sau imaginea digitala, pentru un obiect,
forma digitala a semnalului
Pentru obtinerea de valori comune sistemelor de calcul, valorile
esantioanelor, prin urmare sunt digitizate de un convertor analog
digital (A/D).
Reprezentarea valorilor in format cu precizie fixa: valorile msurate
rotunjite la cel mai apropiata putere a lui 2 (256, 4096, sau 65.536
corespunztoare la 8 -, 12 -, sau 16-biti per pixel)

University Politehnica of Bucharest

21

Digitizare

Ca orice imagine cu dimensiuni finite, rezultatul cuantizarii este dat de un

numar finit de biti prin care va fi reprezentata valoarea unui pixel din
imagine, pixeli cu o anumita aranjare in matrice

Sistemele de calcul actuale folosesc matrici de dimensiuni aflate in intervalul

0.3 16 Mpixels (Mpx) corespunzatoare unor matrice patrate de 512 512
to 4096 4096;
In orice caz, multe sisteme folosesc un format dreptunghiular (numarul de
linii numarul de coloane).

Dimensiunea imaginii, impreuna cu rezolutia nivelelor de gri adancimea

nivelelor de gri nr. de biti/ pixel determina cerintele de memorie (cu
exceptia cazului in care informatia este utilizata compresia datelor): de
exemplu: o imagine 5-Mpx 16-bitgray-scale 10 Mbiti spatiu de memorie;
daca imaginea este color de trei ori mai mult.
Pentru o secventa video se va multiplica cu numarul de secunde/ esantioane
retinute.

University Politehnica of Bucharest

22

Cuprins
Reprezentarea imaginii
Caracteristicile si factorii calitativi ai imaginilor
medicale

University Politehnica of Bucharest

24

07.04.2015

Caracteristicile si factorii calitativi din

imaginile medicale

Cuprins
Caracteristicile si factorii calitativi in imaginile
medicale:

Pentru observatorul uman, structurile interne si functiile organismului nu

sunt, in general, vizibile
imaginile = create cu ajutorul unor tehnici diferite care reusesc sa
patrunda / sa sondeze in interiorul organismului pentru a diagnostica
eventuale conditii anormale & pentru a ghida diverse tehnici de terapie

calitatea imaginii,
contrastul imaginii,
Sensibilitate la contrast,
Functia de transfer a modulatiei
Contrastul local
Factorul incetosare - blur si vizibilitatea detaliului,
zgomot, artefact, distorsiune,
compromisuri,
Caracteristicile tesutului

Imaginea medicala este o fereastra catre interiorul organismului uman, dar

aceasta fereastra nu reda cu exactitate/precizie perfecta informatia din
interior, avand la randul ei diferite limitari
Metode diferite de imagistica medicala redau caracteristici diferite ale
organismului investigat
Calitatea imaginii si vizibilitatea structurii interne depind de mai multi
factori: caracteristicile echipamentului, abilitatile operatorului precum si
compromisurile legate de timpul de expunere, concentratia de radiatie
utilizata, etc.
University Politehnica of Bucharest

Caracteristicile si factorii calitativi din

imaginile medicale
Figura prezinta o imagine
de ansamblu a procesului
de imagistica cu factorii
de calitate aferenti.
Cele cinci componente
importante implicate ale
sistemului sunt:
pacientul,
sistemul de imagistica,
operatorul
imaginea rezultata, si
observatorul.

26

Caracteristicile si factorii calitativi din

imaginile medicale

Obiectivul principal = este de a face vizibil observatorului un obiect sau o stare

din interiorul corpului pacientului.
Vizibilitatea: depinde de caracteristicile sistemului de achizitie precum si de
modalitatea in care acesta este utilizat.

Majoritatea sistemelor de achiztie au un numar de varibile care trebuie selectate

de operator

Acestea pot fi componente consumabile, ac de exemplu, ecrane de intensificare

radiologie, traductoare - ultrasunete sau bobine - RMN.

Cea mai mare parte a variabilelor sunt cantitati fizice reglabile asociate cu
procesul de achizitie aferent: kilovoltaj (radiografie), castig - gain (ultrasunete) si
timp de ecou (TE) (MRI)

Valorile selectate -> determina calitatea imaginii si vizibilitatea unei caracteristici

specifice analizate.
University Politehnica of Bucharest
28

Componentele Asociate cu Procesele de Imagistica Medicala

http://www.sprawls.org/ppmi2/IMGCHAR/

University Politehnica of Bucharest

27

07.04.2015

Calitatea imaginii

Calitatea imaginii

Calitatea imaginii medicale: metoda de imagistica, caracteristicile

echipamentului de achizitie si precizia variabilelor selectate de operator.
Calitatea imaginii depinde de = compunerea celor 5 factori: contrast, blur
(grad estompare), zgomot, artefacte si distorsiuni.
Organismul uman contine multe structuri si obiecte care sunt analizate
simultan de cea mai mare parte a metodelor.
In general, in practica, se considera un singur obiect in raport cu imediata sa
vecintate/ fundal

Imagistica medicala reprezinta procesul de conversie/ trasnpunere al

caracteristicilor tesutului intr-o imagine
http://www.sprawls.org/ppmi2/IMGCHAR/

Rolul fiecrui sistem de imagistica este de a transpune o anumita caracteristic de tesut ntro imagine cu nivele de gri sau color, respectiv o secventa video.
Dac contrastul imaginii obtinute este adecvat, atunci obiectul va fi vizibil .
Gradul de contrast in imagine depinde atat de caracteristicile obiectului cat si de
caracteristicile sistemului de achizitie.
University Politehnica of Bucharest

29

Contrastul unei imagini

University Politehnica of Bucharest

30

Contrastul unei imagini

Contrastul fizic al unui obiect reprezinta o o diferenta intre una sau
mai multe caracteristici ale unui tesut.

Contrastul inseamna diferenta.

ntr-o imagine, contrastul:
diferite nuane de gri,
diferite intensitile luminoase, sau
diferite culori.

De exemplu, in cazul radiografiei, obiectele de interes pot vi

evidentiate raportate la tesutul din imediata lor vecinatate daca
exista o diferenta minima intre densitatea sau numarul atomic al
tesuturilor sau daca obiectul este suficient de gros.

Contrastul este caracteristica cea mai fundamental a unei imagini.

Un obiect in interiorul corpului va fi vizibil ntr-o imagine doar dac

are contrast fizic suficient n raport cu tesutul din jur.

University Politehnica of Bucharest

Vizibilitatea unui obiect este determinata, in pricipal, de relatia de

vecinatate a zonei de interes raportata la zona sa de fundal/ vecinatate, mai
degrab dect de caracteristicile globale ale imaginii total.

31

Cand se atribuie o valoare contrastului, acea valoare reprezinta

diferenta dintre doua puncte/ arii ale imaginii sondate.
In cea mai mare parte a cazurilor suntem interesati de contrastul dintre
o anumita structura sau obiect din imagine si zona/aria din vecinatatea/
fundalul sau.
Gradul de contrast necesar pentru ca un obiect sa fie vizibil depinde de
metoda de imagistica precum si de caracteristicile sistemului de
imagistica.

07.04.2015

Contrastul unei imagini

Contrastul unei imagini

Alt exemplu:
Care dintre imaginile de mai jos are contrastul cel mai bun? Argumentati.

Imagine initiala

Contrastul uneiPrincipala
imagini
caracteristica a unui sistem
de imagistica care stabilete relaia
ntre contrastul imaginii i contrastul
obiectului este sensibilitatea la
contrast.
Consideram situatia din figura
alaturata. Obiectele circulare au
aceeasi dimensiune dar sunt umplute
cu diferite concentraii de mediu de
contrast ( bazate pe iod).
Din acest motiv, ele au niveluri diferite
de contrast.
Daca sistemul de imagistica are o
sensibilitate mica/slaba la contrast,
doar obiectele cu o concentratie mare
Cresterea sensibilitatii la contrast implica
de iodina ( obiectele cu contrast
imbunatatirea contrastului si a vizibilitatii obiectelor
puternic) au o vizibilitate buna in
/ structurilor din interiorul organismului.
imagine. Daca sistemul de imagistica
are o sensibilitate buna la contrast,
http://www.sprawls.org/ppmi2/IMGCHAR/
atunci si obiectele cu contrast redus
University Politehnica of Bucharest
35
vor fi vizibile in imagine

Imagine cu contrast redus

Imagine cu contrast marit

Sensibilitatea la contrast
Sensibilitatea la contrast = o caracteristica a unei metode de imagistica si a
variabilelor pentru un anumit sistem de imagistica
Acesta se refer la capacitatea sistemului de a traduce contrastul obiectului
fizic n contrastul imaginii .
Este dificile de realizat o comparatie a sensibilitatii la contrast a diferitelor
metode, deoarece acestea sunt bazate/axate pe caracteristici diferite ale
tesutului.
In orice caz, anumite metode detin o sensibilitate la constrast mai mare
decat altele.
Exemplu
CT-ul prezinta o sensibilitate mai buna la contrast comparativ cu radiografia
conventionala.
Acest lucru este demonstrat de capacitatea metodei de tomografie de a
oferi o vizualizare obiecte care corespund unor tesuturi moi (mase) pe care
o radiografie nu le poate evidentia.
University Politehnica of Bucharest

36

07.04.2015

Sensibilitatea la contrast
Consideram cazul imaginii alaturate care
prezinta o serie de obiecte, cu diferite
grade de contrast fizic. Acestea pot fi, de
ex., vase de sange umplute cu diferite
concentratii de mediu de contrast.
Concentratia cea mai mare (cel mai bun
contrast) o au celulele de jos. Acum, sa ne
imaginam o perdea care acopera de sus in
jos cateva din obiectele care isi pierd
vizibitatea.

Efectul sensibilitatii la contrast asupra

vizibilitatii obiectelor din imagine
http://www.sprawls.org/ppmi2/IMGCHAR/

Sensibilitatea la contrast este

caracteristica sistemului care ridica/
coboara perdeaua imaginara. Cresterea
sensibilitatii la contrast (echivalenta cu
ridicarea perdelei) ne permite s vedem
mai multe obiecte n organism. Invers, un
sistem cu o sensibilitate slaba la contrast
ne permite sa vizualizam doar obiectele
cu contrast relativ ridicat.

University Politehnica of Bucharest

37

10