Prelucrarea digitală şi interpretarea

automată a imaginilor aeriene şi

satelitare. Corecţii atmosferice,
radiometrice şi geometrice
Chei de interpretare
 Material colateral/auxiliar
 Informatii care ajuta la identificarea rapida a entitatilor
 Sunt regasite de regula sub forma de colectii de texte atasate la imagini sau
stereograme, care pot include schite sau diagrame
 Se numesc si ghiduri de interpretare
 Selectarea unei documentatii privind adevarut teren si corelarea sa cu
caracteristiciule spatiale si spectrale ale obiectelor de pe imagini
 DEF: o cheie de interpretare este un set de linii directoare folosite pentru
identificarea rapida a anumitor caracteristici/entitati.
 Tipul de cheie si a metodei de prezentare depinde de :
 Numarul de obiecte/conditii care trebuie identificate
 Variabilitatea tipica intalnita in cadrul fiecarie clase de caracteristici
 Sunt mai usor de dezvoltat pentru descrierea obiectelor antropice, decat pentru
vegetatienaturala si forme de relief; tine de experienta interpretatorului

5/6/2021
  In functie de modul in care sunt organizate caracteristicile de diagnosticare:
 Chei selective – se selecteaza cel mai apropiat obiect pe care incearca sa
il identifice( de ex zone industriale)
 Chei de eliminare – sunt organizate a.i. interpretatorul sa urmeze un
proces iterativ de eliminare a tuturor obiectelor, cu exceptia celui pe care
incearca sa il identifice
Alte tipuri de chei de interpretare:
Chei de fotointerpretare analogice

Chei de fotointerpretare tehnice directe si indirecte

Chei de fotointerpretare a obiectelor/caracteristicilor si

conditiilor/modelelor zonale

OBS! – folosirea cheilor de interpretare permie prelucrarea unui volum

mare de imagini aeriene.
Instruirea facila a operatorilor.

5/6/2021
Verificarea in teren
 Material colateral
 Familiarizarea interpretului cu zona
 Dezvolta o semnatura vizuala a modului in care caracteristicile apar in teren
 Se foloseste pentru verificarea preciziei
 Cost ridicat
 Volumul si tipul activitatilor de teren depinde de>
 Tipul de analiza in cauza
 Calitatea imaginii
 Cerintele de precizie(clasificare si contur)
 Experienta interpretatorului
 Accesibilitatea zonei
 Accesul la materiale auxiliare
 Considerente de cost si de timp

5/6/2021
  Pentru o precizie cat  Multi-senzor
mai mare a  Multi-platfoma
fotointerpretarii,  Multi-nivel
aceasta necesita o  Multi-rezolutie
abordare “multi”:  Multi-spectral
 Multi-imagine
 Multi-temporal
 Multi-sursa
 Multi-directie
 Multi-disciplinar
 Multi-tematic
 Multi-utilizare

Elemente de interpretare digitala

• Mijloacele de interpretare digitala presupun existena unei statii digitale cu

componenta hardware performante si software specializat pentru prelucrari
fotospecializate
• Module de prelucrare digitala asigura 4 categorii de functii:

5/6/2021
 A) Prelucrarea preliminara a imaginii
 Preced analiza imaginii si extragerea informatiilor
 Corectii radiometrice - corectarea datelor afectate de functionarea defectuoasa a
senzorului sau corectiei atmosferice; radiatia nedistorsionata reflectata de obiecte si
inregistrata de senzori
 Corectii geometrice - corectarea distorsiunilor geometrice datorae variatiei geometriei
senzor-Pamant si referentierea datelor intr-un sistem de coordonate pe suprafata
Pamantului.
B. Intarirea imaginii – imbunatatirea aspectului imaginii in vederea unei interpretari si
analize vizuale initiale(cresterea diferentelor tonale, intarirea contrastului)
C. Transformarea imaginii – similar cu B)
 Presupune prelucrari combinate ale unor benzi spectrale multiple
 Asupra numerelor digitale ce caracterizeaza piecare pixel al imaginilor multispectrale
sunt aplicate operatii aritmetice=> noi imagini ce evidentiaza anumite obiecte
 Indici de vegetatie; Analiza in componentele principale
D. Clasificarea si analiza imaginii – clasificare pe seturi mari de date multispectrale ,
atribuind fiecare pixel unei clase, pe baza anumitor caracteristici
 Clasificari nesupervizate (proprietati fizice si configuratia spatiala a obiectelor)
 Clasificari supervizate (se stabilesc criterii de decizie ale clasificarii imaginilor: se
stabiulesc clasele de obiecte, se masoara valorile radiantei si parametrii statistici pentru
fiecare clasa)

5/6/2021
Prelucrarea digitala si interpretarea automata a
imaginilor aeriene si satelitare
 Teledetectia = arta de a obtine informatii despre zone/obiecte prin analiza
datelor( impulsuri corespunzatoare cantitatii de lumina reflectata de
zonele albe si negre) obtinute de catre un senzor(ochii) care nu este in
contact cu fenomenul.; Un proces de citire
 Odata cu evolutia – din generalizarea imaginilor+prelucrarea digitala ,
imaginile aeriene sunt folosite tot mai des pentru fotointerpretare
 Imaginile satelitare sunt folosite pentru harti si planuri; harti tematice

5/6/2021
Prelucrarea preliminara a imaginilor
 Pentru a atinge o precizie in concordanta cu scara la care s erealizeaza hartile
tematice, trebuie asigurata precizie geometrica si radiometrica a datelor initiale.
 Principalii parametrii care influenteaza geometria unei imagini: rotatia
Pamantului, unghiul pe care il face axa sistemului de inregistrare cu normala la
suprafata terestra, curbura Pamantului, orbita reala a senzorului/satelitului,
miscarile de balansare ale acestuia pe orbita=> buget mare de timp necesar
corectarii erorilor aparute
 Influenta atmosferei – compozitia eterogena perturba radiatia electromagnetica
intre satelit si obiectul de pe Terra. Ilaturarea erorilor – algoritmi care transforma
radianta imaginii( energia ajunsa la nivelul senzorului) in reflectanta a imaginii(
energia reflectata doar de suprafata terestra)
 Datele multisenzor multitemporale, pentru a putea fi analizate, trebuie
normalizate, ,pentru a reduce variatia valorilor luminantei si a le adapta
conditiilor specifice.
 Senzori diferoti, rezolutii diferite, nr de benzi diferite=> necesita prelucrare
digitala complexa( filtrari, intariri de contrast, variatia intensitatii, saturatia,
compresia datelor, clasificari nesupervizate si suprevizate, rapoarte de benzi,
analiza indicilor de vegetatie)
 Prelucrarea preliminara include:

5/6/2021
a) Corectarea efectelor atmosferei
 Analogie fotogrametrie aeriana-teledetectie vis a vis de corectii radiometrice
 Absorbtia, reflexia sau difuzia semnalului prezinta importanta diferita, in
functie de lungimea de unda a benzii analizate
 Exista 3 strategii:
 Metoda bazata pe masuratpri de teren concomitent cu preluarea imaginii
=> stabilirea unui model corelational intre datele masurate si cele
inregistrate la bordul satelitului
 Calitatea corectiei depinde de numarul si localizarea masuratorilor imagine
 Se pot face retele de masuratori in zone putin variabile in timp, efectuate cu
radiometre adaptate pentru toate rezolutiile spatiale si canalele spectrale
OBS: necesara o retea densa de statii meteo
 Corectarea erorilor produse de praf in perioadele uscate
 Influenta mediului inconjurator pixelului
 Umiditate, natura, textura si structura solului produc erori

5/6/2021
  Metoda bazata pe analiza benzii in NIR
 Imagini inregistrate in senzori multibanda in IR sauNIR
 Se foloseste in absenta datelor meteo sau de teren
 Se porneste de la principiul ca variatiile sesizate in banda NIR sunt legate doar
de perturbatiile atmosferice
 Trebuie identificati pixelii foarte intunecati(ape linistite, lacuri)
 Se realizeaza si se fac histogramele inregistrarii pentru banda albastru si NIR
 Apare un decalaj al pixelilor fata de zero al pixelilor cu nuante apropiate de
negru, care poate fi atribuit voalului

5/6/2021
  Metode generale de corectare a influentei atmosferice
 Corectari de rutina
 Algoritmii transforma radianta imaginii originale in reflectanta a imaginii
 Se apeleaza la un catalog de functii de corectii atmosferice, calculate pentru
atmosfere standard, diverse tipuri de aerosoli, diferite unghiuri zenitale si
altitudini.

 Concluzie: Nu exista o metoda perfecta, care sa corecteze complet si

adecvat efectele asupra atmosferei

5/6/2021
b) Corectii radiometrice
1. Corectia zgomotului instrumental
 Corectii sistematice in statiile de recptie de la sol si distributie a datelor
 Fiecare element ce compune senzorul produce propriul zgomot, dar se considera ca
ele actioneaza ca ansamblu si afecteaza capacitatea de raspuns a senzorului
2. Calibrarea radiometrica a inregistrariulor de teledetectie
 Limitele senzorului+puterea disponibila la nivelul satelitului+mediul= cauzele
degradarii progresive a raspunsului senzorului
 Pentru orice sistem de inregistrare radiometric exista un factor de proportionalitate
intre variatia fluxului radiant la intrarea in sistem si cea corespunzatoare marimii
numerice de la iesire; intarirea instrumentala
 Calibrarea sitemului luminantelor – vizarea la bord a unor lampi de calibrare
 Calibrarea pentru IR – vizarea unui obiect negru
 Calibrarea radiometrica propriu-zisa – la centrul de receptie a datelor
 Striping – datorat baleiajului

5/6/2021
c) Corectii geometrice
1. Corectii aferente camerelor fotogrammetrice amplasate pe platforme
aeriene si satelitare
 Multiple surse de erori
 Perspectiva centrala – detaliu departat=> imaginea deformata

 Datorate tehnicii de preluare transversal /in lungul platformei

 Datorate inclinarii platformei pe cele 3 axe

5/6/2021
 2. Corectii aferente imaginilor satelitare
 Erori sistematice sau accidentale
 Sistematice- datorate: rotatiei Pamantului, unghiuluii de baleiaj, oblicitatii
liniei de baleiaj in raport cu linia nadirala, viteza de baleiaj a oglinzii
oscilante
 Accidentale, datorate – miscarilor incontrolabile ale satelitului in raport cu
verticala locului sau traseul orbital; variatii de altitudine

3. Corectarea deformatiilor sistematice

 Datorate rotatiei Pamantului
 Vitezei de deplasare fata de suprafata terestra
 Viteza unghiulara de deplasare a satelitului

 …

5/6/2021