Tehnici si Sisteme de Imgistica

Medicala
Cursul II
 Cuprins
• Semnale de intrare
• SIM: SLIT

• Reprezentarea imaginii

• Caracteristicile si factorii calitativi ai imaginilor

medicale

University Politehnica of Bucharest 2

 Semnale si sisteme
Obiectul/ tesutul sondat -> volum -> semnalul de intrare -> in general,
semnal 3D
• Sistemul de imagistica opereaza o transformare a semnalului de
intrare intr-un semnal de iesire: y = f(x)
SEMNAL INTRARE -> SISTEM/ PROCES IMAGISTICA -> SEMNAL IESIRE
x y
• Masuratoarea efectuata = semnalul de iesire
Exemple:
• Semnal bidimensional (o imagine – ex. O radiografie)
• Colectie de semnale bidimensionale – proiectii / tomograme – ex: CT
• Semnale 4D: colectii de volume 3D vizualizate in timp

• Uneori, proces intermediar de reconstructie al imaginii finale: proces

invers : din colectia de proiectii -> imaginile rezultat – serie de felii 2D
 Exemplu: Proiectia din cadrul radiografiei
conventionale
Semnalul de intrare: (x; y) = coeficientul de atenuare lineara
a tesutului investigat de fascicolul de radiatie X incident de-a
lungul unei linii
• Procesul de imagistica: integrarea de-a lungul directiei x a
coeficientului de atenuare lineara:

Semnalul de iesire: g(y)

 Exemple de semnale de intrare
• (x; y) - coeficient de atenuare liniara – radiografie conventionala
• h(x,y,z) – constanta Hounsfield – numarul de CT – tomografia
computerizata
• A(x,y,z) – constanta de radioactivitate – medicina nucleara
• Z(, c) – impedanta acustica (dependenta de  = densitatea tesutului si
c= viteza pulsului in tesut) - ultrasunete
 Exemple de semnale de intrare
• Impuls Dirac (Point Spread Function)
• Linia impuls
• Functia de esantionare – pieptene
• Semnale rectangulare – Functia sinc
• Semnale exponentiale si sinusoidale
 Signals: 1. Impuls punctiform – impuls Dirac
Conceptul de sursa punctiforma pentru o dimensiune este cunoscuta ca
impuls punctiform si este definit de urmatoarele doua proprietati:

Impulsul punctiform in 2 dimensiuni este caracterizat de:

 1. Signals: Impuls Punctiform
• De ce este important?
• Este important in imagistica medicala pentru modelarea conceptului de
sursa punctiforma utilizata in caracterizarea parametrului de rezolutie al
sistemului imagistic.

University Politehnica of Bucharest 8

 PSF: Theory - Explicatie
• Funcția punct spread (PSF) descrie răspunsul unui sistem de imagistică la o
sursă punctuală sau la un obiect punctual. Un termen mai general pentru PSF
este răspunsul la impuls al unui sistem, PSF fiind răspunsul la impuls al unui
sistem optic focalizat. PSF în multe contexte poate fi considerat ca blobul extins
într-o imagine care reprezintă un obiect cu un singur punct.
• Gradul de răspândire (estompare) a obiectului punct este o măsură pentru
calitatea unui sistem de imagistică. În sistemele de imagistică necoerente, cum
ar fi microscoapele fluorescente, telescoapele sau microscoapele optice,
procesul de formare a imaginii este liniar în intensitatea imaginii și descris de
teoria sistemului liniar.
• Aceasta înseamnă că atunci când două obiecte A și B sunt imaginate simultan,
imaginea rezultată este egală cu suma obiectelor imaginate independent. Cu
alte cuvinte: imagistica lui A nu este afectată de imagistica lui B și invers,
datorită proprietății care nu interacționează cu fotonii. În sistemul invariant de
spațiu, adică PSF este același peste tot în spațiul imagistic, imaginea unui obiect
complex este apoi convoluția obiectului adevărat și a PSF.

University Politehnica of Bucharest 9

Signals – Point Impulse
 Signals – 2. Line Impulse
La calibrarea echipamentelor de imagistică medicală, este uneori
mai ușor de utilizat un obiect asemănător liniei decât un punct.
De exemplu, poate fi mai ușor să poziționați un fir decât un colt/punct pentru a
evalua rezoluția unui sistem de radiografie de proiecție.

Din acest motiv, noi am dori un model matematic pentru o sursă de linie.

Setul de puncte definit de

Este o linie a cărei unitate normală este orientată la un unghi θ relativ la

axa x și se află la distanța l de la origine.

Impulsul de linie asociat cu linia L este dat de

 Signals – 3. Comb and Sampling Functions
Ca prim pas către caracterizarea eșantionării matematic,
se introduce funcția pieptene . Se numește funcția de pieptene, deoarece
setul de impulsurile punctului deplasat care îl compun seamănă cu dinții unui
pieptene.

The 2-D comb is given by

Este util în eșantionarea semnalului pentru spațierea impulsurilor

punctuale din pieptene
funcționează cu cantități Δx în direcția x și Δy în direcția y.
Aceasta produce funcția de eșantionare, definită de
 Signals – 4. Rect and Sinc Functions
Două semnale care sunt frecvent utilizate în studiul sistemelor imagisticii
medicale sunt funcțiile rect și sinc. Funcția rectă este dată de

Functia sinc function este definite ca:

Util în MI: înțelegerea influenței lățimii finite a pixelilor în reprezentarea

unui semnal inițial continuu ca o imagine discretă.
Signals – Rect and Sinc Functions
 Signals – 5. Exponential and Sinusoidal Signals
Șase cazuri ale semnalului sinusoidal s (x, y) = sin [2π (u0x + v0y], 0 ≤ x, y ≤ 1
pentru diferite valori ale frecvențelor fundamentale u0, v0.
Observați că valorile mici rezultă în oscilații lente în direcția corespunzătoare,
în timp ce valorile mari duc la oscilații rapide.
Sisteme Imagistica Medicale: SLIT
Importanta teoriei sistemelor in Imagistica Medicala:

Aplicarea transformatei H intregului semnal de la intrare: f(x,g)

•Importanta: putem intuit rezultatul obtinut de sistem daca stim intrarea f(x,y)
si caracteristicile sistemului de imagistica

•In practica -> abordare simplificata a teoriei sistemelor:

•Sisteme liniare
•Sisteme invariante la o translatie

•Sisteme medicale echipate cu aceste 2 proprietati formeaza clasa

Sistemelor liniare invariante in timp SLIT

University Politehnica of Bucharest 16

 I. Sisteme – Sisteme Lineare
O presupunere simplificatoare este cea a liniarității.
Un sistem S este un sistem liniar dacă,
când intrarea constă dintr-o însumare ponderată a mai multor semnale,
rezultatul va fi, de asemenea, o însumare ponderată a răspunsurilor sistemului
la fiecare semnal de intrare individual.
Systems – Impulse Response
Linear Systems – why study them?
• Develop general analysis tools for all modalities
• Applicable beyond medical imaging
• Tools provide valuable insights for understanding and design
• Basis for further improvement of systems
• Build upon your knowledge of one-dimensional theory

Communications: time ↔ frequency (1 dimension)

Imaging: space ↔ spatial frequency
We will work in two dimensions.
Human body is three-dimensional.
Extension of 2D theory to three dimensions is straightforward.
Linearity Conditions
Let f1(x,y) and f2(x,y) describe two objects we want to image.

f1(x,y) can be any object and represent any characteristic of the

object.
(e.g. color, intensity, temperature, texture, X-ray absorption, etc.)

Assume each is imaged by some imaging device (system).

Let f1(x,y) → g1(x,y)
f2(x,y) → g2(x,y)
Let’s scale each object and combine them to form a new object.
a f1(x,y) + b f2(x,y)
What is the output?
If the system is linear, output is
a g1(x,y) + b g2(x,y)
Linearity Example:

x  x
Is this a linear system?
Linearity Example:

x  x
Is this a linear system?

9→3
16 → 4
9 + 16 = 25 → 5 3+4≠5
Not linear.
 II. Systems – Shift Invariance
An additional simplifying assumption is shift invariance. A system S is shift-
invariant if an arbitrary translation of the input results in an identical translation
in the output

if
 LSI Systems
• A system that is both linear and shift-invariant
is known as linear shift-invariant system.

Or simply: g(x,y) = h(x,y) * f(x,y)

University Politehnica of Bucharest 24

 Cuprins
• Semnale de intrare

• Reprezentarea imaginii

• Caracteristicile si factorii calitativi ai imaginilor

medicale

University Politehnica of Bucharest 25

 Reprezentarea imaginii
• semnal bidimensional in spatiul continuu= definit ca
o functie de 2 variabile in spatiu continuu: f(x,y)

• f(x,y) = interpretata ca o functie de luminanta variabila in

spatiul bidimensional pentru pixelul de coordonate

• => d.p.d.v. al notatiei f(x,y) = functie definita in domeniu

spatial

• Teoretic -> modelul imaginii intr-un spatiu continuu

nelimitat-> un plan bidimensional, dar abordarea folosita
in practica -> dimensiunea imaginii este intotdeauna
limitata la un spatiu finit (dreptunghi)
University Politehnica of Bucharest 26
Reprezentari diferite ale unui semnal
bidimensional

Grayscale image Surface representation

profiles along indicated horizontal, vertical, and diagonal lines

University Politehnica of Bucharest 27

Reprezentari diferite ale unui semnal bidimensional
 Informatia de culoare in reprezentarea unei
imagini
• Imagistica Medicala -> rezultatul majoritatii tehnicilor de obtinere ale
imaginilor medicale -> imagini cu nivele de gri: radiologie, CT, RMN,
ultrasunete.
• Culoarea = subliniaza contrastul in imagini cu nivele de gri
• Pseudocolorare – accentuarea contrastului dintre diferite regiuni ale unor
imagini initiale cu nivele de gri, prin modificarea paletei de culori
• Colorare falsa (false coloring) – presupune ca plecand de la o imagine
initiala color, anumite culori sunt inlocuite cu altele, in acelasi scop, de a
permite o mai usoara observare a unor detalii.
• Explicatie: ochiul uman este capabil sa distinga doar un numar de maximum
256 niveluri de gri, fiind, insa, mult mai sensibil la variatiile de culoare si
reusind sa diferentieze cateva milioane de culori.
• Exemplu: afisarea in Matlab a unei radiografii cu functia imagesc –
explicatia: predefinit, programul foloseste diferite harti de culoare

• O imagine color = reprezentata printr-o functie vector:

T
f ( x, y )  [ fR ( x, y ), fG ( x, y ), fB ( x, y )]
University Politehnica of Bucharest 29
 Reprezentarea imaginii: Esantionare & Cuantizare

• Pentru a trece de la modelul teoretic al imaginii - semnal 2D in

spatiu continuu la reprezentarea unui semnal 2D in spatiu
discret trebuie sa fie aplicate modelului continuu doua tipuri de
operatii:

- operatia de esantionare spatiala si

- operatia de cuantizare a amplitudinii functie
analogica = matrice de
numere

University Politehnica of Bucharest 30

 Esantionare & Cuantizare
• Esantionarea = consecinta limitarii rezolutiei in domeniul
spatial si in domeniul timp;

• Cuantizarea = consecinta datorita limitarii rezolutiei

intensitatii, a modului de reprezentare a informatiei, al
numarului de biti necesari pentru reprezentarea unui
pixel in imagine.

• Digitizarea unei imagini: imagine este esantionata, fiind

retinute numai anumite puncte de interes din imagine, in
conformitate cu gridul (reteaua) -> si apoi, fiecare
esantion (sample) - pixel retinut este cuantizat folosindu-
se pentru reprezentarea sa un num'ar finit de biti.
 Esantionarea spatiala
• Sunt pastrate numai valorile discrete - care corespund
nodurilor retelei (grid-ului) de esantionare din formatul
analogic
f  f (kx, iy )
• Informatia din valorile
intermediare (intre noduri)
se pierde

• in acest fel, matricea

imagine so that the image
matrix = continutul
imaginii complete
University Politehnica of Bucharest 32
 Esantionarea spatiala
• Ideal, operatia de esantionare =
imaginea analogica semnal de esantionare s(x,y) ( format
dintr-un numar infinit de impulsuri Dirac periodice)
 
s ( x, y )  
i   k  
 ( x  kx, y  iy )

Imaginea esantionata =
imaginea analogica (supusa esantionarii) functia de
esantionare:
f s ( x, y )  f ( x, y )  s ( x , y )
 
   f (kx, iy) ( x  kx, y  iy)
i   k  
University Politehnica of Bucharest 33
Esantionarea spatiala: exemplu
 Esantionarea spatiala
• Esantionarea = alegerea
anumitor puncte prin care se
reprezinta o anumita imagine;

• Imaginea analogica -> im.

esantionata = o mapare dintr-
un spatiu continuu de puncte
intr-un plan/ set discret de
puncte

• imagine digitala -> im.

esantionata = o mapare dintr-
un plan discret de puncte intr-
un set mai mic de puncte
University Politehnica of Bucharest 35
 Esantionarea spatiala: pixel (picture
elements)
• Elementul unitate/ de baza al unei imagini 2D:
pixelul
• Un pixel este un punct …
• Nu este o cutie/ casuta, disc
• Nu are dimensiune
• Nu ocupa o arie
• Are coordonate
• Mai mult decat un punct, este un ESANTION

University Politehnica of Bucharest 36

 Esantionare spatiala
(sursa: Thomas Funkhouser course slides)
Esantionarea = consecinta limitarii rezolutiei in domeniul spatial
si in domeniul timp;

Cuantizarea = consecinta datorita limitarii rezolutiei intensitatii

http://www.cs.brown.edu/exploratories/freeSoftware/repository/edu/brown/cs/expl
oratories/applets/sampling/introduction_to_sampling_guide.html
 Esantionare si reconstructie
(Thomas Funkhouser course slides)
Esantionare si Reconstructie
(Thomas Funkhouser course slides)

University Politehnica of Bucharest 39

 Exemplu: Ajustarea luminozitatii
(Thomas Funkhouser course slides)

• Scalarea nivelurilor de luminozitate

– In intervalul gamei dinamice considerate: [0; 255]
– Este imaginea luminoasa mai buna d.p.d.v.
calitativ? Justificati.

University Politehnica of Bucharest 40

 Digitizare – format digital
• Reprezentarea unui obiect, semnal (format analogic), imagine, sunet
document printr-un set discret de puncte/ esantioane.

• Rezultatul:
– reprezentarea digitala sau imaginea digitala, pentru un obiect,
– forma digitala a semnalului

• Pentru obtinerea de valori comune sistemelor de calcul, valorile

esantioanelor, prin urmare sunt digitizate de un convertor analog –
digital (A/D).

• Reprezentarea valorilor in format cu precizie fixa: valorile măsurate

rotunjite la cel mai apropiata putere a lui 2 (256, 4096, sau 65.536
corespunzătoare la 8 -, 12 -, sau 16-biti per pixel)
University Politehnica of Bucharest 41
 Digitizare
• Ca orice imagine cu dimensiuni finite, rezultatul cuantizarii este dat de un
numar finit de biti prin care va fi reprezentata valoarea unui pixel din
imagine, pixeli cu o anumita aranjare in matrice

• Sistemele de calcul actuale folosesc matrici de dimensiuni aflate in intervalul

0.3 ∼ 16 Mpixels (Mpx) corespunzatoare unor matrice patrate de 512 × 512
to 4096 × 4096;
• In orice caz, multe sisteme folosesc un format dreptunghiular (numarul de
linii ≠ numarul de coloane).

• Dimensiunea imaginii, impreuna cu rezolutia nivelelor de gri – adancimea

nivelelor de gri – nr. de biti/ pixel determina cerintele de memorie (cu
exceptia cazului in care informatia este utilizata compresia datelor): de
exemplu: o imagine 5-Mpx 16-bitgray-scale 10 Mbiti spatiu de memorie;
daca imaginea este color de trei ori mai mult.
Pentru o secventa video se va multiplica cu numarul de secunde/ esantioane
retinute.
 Cuprins

• Reprezentarea imaginii

• Caracteristicile si factorii calitativi ai imaginilor

medicale

University Politehnica of Bucharest 43

 Cuprins
• Caracteristicile si factorii calitativi in imaginile
medicale:
– calitatea imaginii,
– contrastul imaginii,
– Sensibilitate la contrast,
– Functia de transfer a modulatiei
– Contrastul local
– Factorul incetosare - blur si vizibilitatea detaliului,
– zgomot, artefact, distorsiune,
– compromisuri,
– Caracteristicile tesutului
 Caracteristicile si factorii calitativi din
imaginile medicale
• Pentru observatorul uman, structurile interne si functiile organismului nu
sunt, in general, vizibile
• imaginile = create cu ajutorul unor tehnici diferite care reusesc “sa
patrunda” / sa sondeze in interiorul organismului pentru a diagnostica
eventuale conditii anormale & pentru a ghida diverse tehnici de terapie

• Imaginea medicala este o fereastra catre interiorul organismului uman, dar

aceasta fereastra nu reda cu exactitate/precizie perfecta informatia din
interior, avand la randul ei diferite limitari

• Metode diferite de imagistica medicala redau caracteristici diferite ale

organismului investigat
• Calitatea imaginii si vizibilitatea structurii interne depind de mai multi
factori: caracteristicile echipamentului, abilitatile operatorului precum si
compromisurile legate de timpul de expunere, concentratia de radiatie
utilizata, etc.
University Politehnica of Bucharest 45
 Caracteristicile si factorii calitativi din
imaginile medicale
Figura prezinta o imagine
de ansamblu a procesului
de imagistica cu factorii
de calitate aferenti.

Cele cinci componente

importante implicate ale
sistemului sunt:
• pacientul,
• sistemul de imagistica,
• operatorul
• imaginea rezultata, si
• observatorul.

Componentele Asociate cu Procesele de Imagistica Medicala

http://www.sprawls.org/ppmi2/IMGCHAR/

University Politehnica of Bucharest 46

 Caracteristicile si factorii calitativi din
imaginile medicale
• Obiectivul principal = este de a face vizibil observatorului un obiect sau o stare
din interiorul corpului pacientului.
• Vizibilitatea: depinde de caracteristicile sistemului de achizitie precum si de
modalitatea in care acesta este utilizat.

• Majoritatea sistemelor de achiztie au un numar de varibile care trebuie selectate

de operator

• Acestea pot fi componente consumabile, ac de exemplu, ecrane de intensificare

– radiologie, traductoare - ultrasunete sau bobine - RMN.

• Cea mai mare parte a variabilelor sunt cantitati fizice reglabile asociate cu
procesul de achizitie aferent: kilovoltaj (radiografie), castig - gain (ultrasunete)
si timp de ecou (TE) (MRI)

• Valorile selectate -> determina calitatea imaginii si vizibilitatea unei caracteristici

specifice analizate. University Politehnica of Bucharest 47
 Calitatea imaginii

Imagistica medicala reprezinta procesul de conversie/ trasnpunere al

caracteristicilor tesutului intr-o imagine
http://www.sprawls.org/ppmi2/IMGCHAR/
Rolul fiecărui sistem de imagistica este de a transpune o anumita caracteristică de tesut
într-o imagine cu nivele de gri sau color, respectiv o secventa video.
Dacă contrastul imaginii obtinute este adecvat, atunci obiectul va fi vizibil .
Gradul de contrast in imagine depinde atat de caracteristicile obiectului cat si de
caracteristicile sistemului de achizitie.
University Politehnica of Bucharest 48
 Calitatea imaginii
• Calitatea imaginii medicale: metoda de imagistica, caracteristicile
echipamentului de achizitie si precizia variabilelor selectate de operator.

• Calitatea imaginii depinde de = compunerea celor 5 factori: contrast, blur

(grad estompare), zgomot, rezolutie, artefacte si distorsiuni.

• Organismul uman contine multe structuri si obiecte care sunt analizate

simultan de cea mai mare parte a metodelor.
• In general, in practica, se considera un singur obiect in raport cu imediata sa
vecintate/ fundal

• Vizibilitatea unui obiect este determinata, in pricipal, de relatia de

vecinatate a zonei de interes raportata la zona sa de fundal/ vecinatate, mai
degrabă decât de caracteristicile globale ale imaginii totală.
University Politehnica of Bucharest 49
 Contrastul unei imagini
Contrastul inseamna diferenta.

Într-o imagine, contrastul:

• diferite nuanțe de gri,
• diferite intensitățile luminoase, sau
• diferite culori.

Contrastul este caracteristica cea mai fundamentală a unei imagini.

Un obiect in interiorul corpului va fi vizibil într-o imagine doar dacă

are contrast fizic suficient în raport cu tesutul din jur.

University Politehnica of Bucharest 50

 Contrastul unei imagini
• Contrastul fizic al unui obiect reprezinta o o diferenta intre una sau
mai multe caracteristici ale unui tesut.

• De exemplu, in cazul radiografiei, obiectele de interes pot vi

evidentiate raportate la tesutul din imediata lor vecinatate daca
exista o diferenta minima intre densitatea sau numarul atomic al
tesuturilor sau daca obiectul este suficient de gros.
Cand se atribuie o valoare contrastului, acea valoare reprezinta
diferenta dintre doua puncte/ arii ale imaginii sondate.

In cea mai mare parte a cazurilor suntem interesati de contrastul dintre

o anumita structura sau obiect din imagine si zona/aria din vecinatatea/
fundalul sau.
Gradul de contrast necesar pentru ca un obiect sa fie vizibil depinde de
metoda de imagistica precum si de caracteristicile sistemului de
 Contrastul unei imagini
Care dintre imaginile de mai jos are contrastul cel mai bun? Argumentati.
 Contrastul unei imagini
Alt exemplu:

Imagine initiala Imagine cu contrast redus Imagine cu contrast marit

 Contrastul uneiPrincipala
imaginicaracteristica a unui sistem
de imagistica care stabilește relația
între contrastul imaginii și contrastul
obiectului este sensibilitatea la
contrast.

Consideram situatia din figura

alaturata. Obiectele circulare au
aceeasi dimensiune dar sunt umplute
cu diferite concentrații de mediu de
contrast ( bazate pe iod).
Din acest motiv, ele au niveluri diferite
de contrast.

Daca sistemul de imagistica are o

sensibilitate mica/slaba la contrast,
Cresterea sensibilitatii la contrast implica doar obiectele cu o concentratie mare
imbunatatirea contrastului si a vizibilitatii de iodina ( obiectele cu contrast
obiectelor / structurilor din interiorul organismului. puternic) au o vizibilitate buna in
imagine. Daca sistemul de imagistica
http://www.sprawls.org/ppmi2/IMGCHAR/ are o sensibilitate buna la contrast,
atunci si obiectele cu contrast redus
University Politehnica of Bucharest 54
vor fi vizibile in imagine
 Sensibilitatea la contrast
• Sensibilitatea la contrast = o caracteristica a unei metode de imagistica si a
variabilelor pentru un anumit sistem de imagistica

• Acesta se referă la capacitatea sistemului de a traduce contrastul obiectului

fizic în contrastul imaginii .

• Este dificile de realizat o comparatie a sensibilitatii la contrast a diferitelor

metode, deoarece acestea sunt bazate/axate pe caracteristici diferite ale
tesutului.
• In orice caz, anumite metode detin o sensibilitate la constrast mai mare
decat altele.
• Exemplu
• CT-ul prezinta o sensibilitate mai buna la contrast comparativ cu radiografia
conventionala.

• Acest lucru este demonstrat de capacitatea metodei de tomografie de a

oferi o vizualizare obiecte care corespund unor tesuturi moi (mase) pe care
o radiografie nu le poate evidentia.
University Politehnica of Bucharest 55
 Sensibilitatea la contrast
Efectul sensibilitatii la contrast asupra
vizibilitatii obiectelor din imagine
http://www.sprawls.org/ppmi2/IMGCHAR/
University Politehnica of Bucharest
  Consideram cazul imaginii alaturate care
prezinta o serie de obiecte, cu diferite
grade de contrast fizic. Acestea pot fi, de
ex., vase de sange umplute cu diferite
concentratii de mediu de contrast.
Concentratia cea mai mare (cel mai bun
contrast) o au celulele de jos. Acum, sa ne
imaginam o perdea care acopera de sus in
jos cateva din obiectele care isi pierd
vizibitatea.
Sensibilitatea la contrast este
caracteristica sistemului care ridica/
coboara perdeaua imaginara. Cresterea
sensibilitatii la contrast (echivalenta cu
ridicarea perdelei) ne permite să vedem
mai multe obiecte în organism. Invers, un
sistem cu o sensibilitate slaba la contrast
ne permite sa vizualizam doar obiectele
cu contrast relativ ridicat.
56