Sunteți pe pagina 1din 15

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

RAPORT
Lucrarea de laborator Nr.2
PSIM

A efectuat: gr. ISBM-161:


Glodeanu Cristian

Verificat: dr.conf: S.Railean

Chişinău 2019
Scopul lucrării: Studierea transformării Analog-Digitale a semnalelor
folosind MATLAB. Aproximarea datelor.
Notiuni Teoretice:
Cele mai întrebuinţate semnale din punct de vedere practic, aşa ca
semnalul vorbirii, semnalele biologice, semnalele seismice, semnalele radar,
semnalele sonore şi diferite semnale de comunicaţie (audio şi video
semnalele) sînt analogice. Pentru prelucrarea semnalelor analogice cu prin
intermediul rocesoarelor digitale e necesar în primul rând de a transforma
semnalele în formă digitală. Această procedură se numeşte transformarea
analog-digitală (A/D), şi corespunzător dispozitivul e numit convertor A/D.

1. Discretizarea – e numită conversia semnalului continuu în timp în


semnal discret în timp prin luarea "probelor" din semnalul continuu în timp.
Deci, dacă xa(t) este semnalul de întrare a discretizatorului, atunci
xa(nT)=x(n) este semnalul de ieşire, unde T este intervalul de discretizare.

2. Quantizarea – este conversia semnalului discret în timp cu valori


continue în semnal discret în timp cu valori discrete în timp. Valoare fiecărei
"probe" a semnalului e reprezentată printr-o valoare ce aparţine unui set de
valori posibile. Diferenţa dintre "probele"nequantizate x(n) şi cele quantizate
xq(n) se numeşte greşala (eroarea) quantizării.

3. Codarea - reprezentarea fiecărei valori quantizate a semnalului xq(n)


printr-un şir de valori binare.
1. Studierea transformării A/D

1.4 Din comanda File deschideţi un nou fişier de modelare şi copiaţi


întreaga bloc-schemă în fişierul nou.

1.5 Startaţi modelarea şi urmăriţi semnalele de întrare şi de ieşire.


Schimbaţi forma semnalului (sinosoidal, treungiular) de la
„Generatorul de semnale” şi urmariţi transformarea acestora.
1.6 Startaţi simularea şi urmăriţi schimbarea formei semnalului.

1.7 Schimbaţi forma semnalului de la sursa de semnale şi repetaţi


p. 1.6 (semnal sinusoidal, în formă dreptungiulară şi în frmă de
undă treungiulară). Forma sinusoidala
Forma triunghiulara :

1.8 În directoriul "Блок-схемы DSP" găsiţi fişierul "Библиотека


блок-схем
DSP" si deschideţi-l. Deschideţi fişierul "DSP Sincs", apoi deschideţi
fişierul "Simulink Sincs". Pentru a urmări forma semnalului, adăugaţi
ecranul de vizionare a semnalelor după toate blocurile din schema-bloc.
Salvaţi imaginile obţinute după fiecare bloc.

Pentru scope 1:
Pentru scope 2 :
Pentru scope 3 :
2. Aproximarea datelor.

2.1 Aproximarea polinomială.

Aproximarea polinomială se realizează cu ajutorul procedurii


polyfit(X,Y,n), unde n este ordinul polinomului de aproximare.
Reprezentaţi pe un singur grafic dependenţele polinoamelor de
aproximare după cum urmează:

x=[1 2 3 4 5 6 7 8 9];

y=[-1.1 0.2 0.5 0.8 0.7 0.6 0.4 0.1 -1];

p1=polyfit(x,y,1);

p2=polyfit(x,y,2);

p3=polyfit(x,y,3);

p4=polyfit(x,y,4);

stem(x,y);

hold x1=0.5:0.05:9.5;
y1=polyval(p1,x1);

y2=polyval(p2,x1);

y3=polyval(p3,x1);

y4=polyval(p4,x1);

plot(x1,y1,x1,y2,x1,y3,x1,y4), grid,

set(gca,'FontName', 'Arial Cyr','FontSize',16) ; title('Aproximarea

polinomiala'); xlabel('Argumentul'),ylabel('functia');
Notă: Schimbaţi parametrii semnalului y, notaţi noul semnal
prin yp şi repetaţi aproximarea polinomială pentru noul
semnal.
x=[1 2 3 4 5 6 7 8 9];
yp=[-3.0 -0.4 1.8 0.8 0.7 0.6 -0.4 0.1 2];
p1=polyfit(x,y,1); p2=polyfit(x,y,2);
p3=polyfit(x,y,3);
p4=polyfit(x,y,4);
stem(x,y);
hold x1=0.5:0.05:9.5;
y1=polyval(p1,x1);
y2=polyval(p2,x1);
y3=polyval(p3,x1);
y4=polyval(p4,x1);
plot(x1,y1,x1,y2,x1,y3,x1,y4), grid,
set(gca,'FontName', ...
'Arial Cyr','FontSize',16) title('Aproximarea
polinomiala')
xlabel('Argumentul'),ylabel('functia'), grid
2.2 Aproximarea “cubic spline”

x=-0.5:0.1:0.3;

y=[-1.1 0.2 0.5 0.8 0.7 0.6 0.4 0.1 -1];

stem(x,y);

hold x1=-0.5:0.01:0.3;

y2=spline(x,y,x1);

plot(x,y,x1,y2), grid,

set (gca,'FontName', ...


'Arial Cyr','FontSize',16)

title('Aproximarea cubic spline')

xlabel('Argumentul'),ylabel('functia'), grid

Notă: Schimbaţi parametrii semnalului y, notaţi noul semnal prin ycs şi


repetaţi aproximarea „cubic spline” pentru noul semnal.
x=-0.5:0.1:0.3;
y=[-3.0 -0.4 1.8 0.8 0.7 0.6 -0.4 0.1 2];
stem(x,y);
hold x1=-0.5:0.01:0.3;
y2=spline(x,y,x1);
plot(x,y,x1,y2), grid,
set (gca,'FontName', ... 'Arial
Cyr','FontSize',16) title('Aproximarea cubic
spline')
xlabel('Argumentul'),ylabel('functia'), grid

2.3 Aproximarea tabelară unidimesională.

Aproximarea tabelară unidimesională se realizează cu ajutorul procedurii


interpl(X,Y,Xi,'metoda'), şi permite de a indica metoda de aproximare.
Reprezentaţi aproximarea lineară (nu se indică), pe praguri, cubică şi
“cubic spline” după cum urmează:

x=-0.5:0.1:0.3;
y=[-1.1 0.2 0.5 0.8 0.7 0.6 0.4 0.1 -1];
stem(x,y);
hold x1=-0.5:0.01:0.3;
y1=interp1(x,y,x1);
y2=interp1(x,y,x1,'nearest');
y3=interp1(x,y,x1,'cubic');
y4=interp1(x,y,x1,'spline');
plot(x1,y1,x1,y2,x1,y3,x1,y4), grid,
set(gca,'FontName', ... 'Arial Cyr','FontSize',16)
title('Aproximarea prin procedura interpl')
xlabel('Argumentul'),ylabel('functia'), grid

Notă: Schimbaţi parametrii semnalului y, notaţi noul semnal prin ytu şi


repetaţi aproximarea tabelară unidimesională pentru noul semnal.
x=-0.5:0.1:0.3;
y=[-3.0 -0.4 1.8 0.8 0.7 0.6 -0.4 0.1 2];
stem(x,y);
hold x1=-0.5:0.01:0.3;
y1=interp1(x,y,x1);
y2=interp1(x,y,x1,'nearest');
y3=interp1(x,y,x1,'cubic');
y4=interp1(x,y,x1,'spline');
plot(x1,y1,x1,y2,x1,y3,x1,y4), grid,
set(gca,'FontName', ...'Arial Cyr','FontSize',16)
title('Aproximarea prin procedura interpl')
xlabel('Argumentul'),ylabel('functia'), grid

Concluzie:
Dupa efectuarea lucrarii de laborator am studiat transformarea semnalelor
analog / digitale. Am facut cunostinta cu transformarea propriu-zisa a
semnalelor si am analizat metodele de aproximare a lor. Am utilizat
metodele aproximarii polinominale, cubic spline și tabelară unidimensională.

S-ar putea să vă placă și