23.10.

2018

1. SEMNALE DISCRETE

1.1 Elementele de Bază ale Unui Sistem de Prelucrare Digitală a Semnalelor

Un semnal este definit ca orice o cantitate fizică care variează în

timp, spaţiu sau orice altă variabilă sau variabile independente.
- funcţie de o variabilă:

- funcţie de două variabile:

- semnalul vorbirii:

Un sistem poate să fie definit ca un dispozitiv fizic care execută o

operaţie asupra unui semnal.
1

Când semnalul trece printr-un sistem, de exemplu filtrarea, noi

spunem că am prelucrat semnalul. În acest caz prelucrarea
semnalului implică de ex. filtrarea zgomotului şi interferenţelor în
semnalul dorit. În general, sistemul este characterizat prin tipul de
prelucrare, executată asupra semnalului.

Dacă operaţia este liniară, sistemul se numeşte liniar.

Dacă operaţia semnalui este neliniară, sistemul se
numeşte neliniar

1
 23.10.2018

Definiţia unui sistem se extinde pentru a include nu numai doar

dispozitive fizice, ci şi produsele soft implicate în prelucrarea
semnalului.
În prelucrarea digitală a semnalului pe un calculator numeric,
operaţiile petrecute asupra unui semnal se compun din o serie de
operaţii matematice specificate de un program.
În acest caz, programul reprezintă o realizare a sistemului în soft

Metoda sau setul de reguli pentru implementarea sistemului într-un

program care îndeplineşte operaţiile corespunzătoare matematice se
numeşte algoritm.

Alternativ, prelucrarea digitală poate fi executată de către

dispozitive hard (circuitele logice) realizate pentru a executa operaţiile
dorite specifice. În fiecare realizare, noi avem un dispozitiv fizic care
execută operaţii specifice.
Într-un sens mai larg, un sistem digital poate să fie pus în aplicare
ca o combinaţie de suportul fizic digital şi softul, fiecare din care
execută setul propriu de operaţii specifice.

Procesarea analogică a semnalelor

Procesarea digitală a semnalelor

2
 23.10.2018

1.2 Clasificarea Semnalelor.

a. Semnale multicanale şi multidimensionale.
semnal cu valoare reală:
semnal cu valoare complexă:
semnalele sunt generate de surse multiple
(semnale multicanale) :

Trei componentele ale acceleratiei de sol

- dacă semnalul este o funcţie de o singură variabilă independentă, semnalul

se numeste un semnal uni-dimensional .
- un semnal se numeste M-dimensional dacă valoarea lui este o funcţie de M
variabile independente

Exemplu de semnal bidimensional

- imaginea TV alb-negru poate să fie interpretată ca semnal tri-

dimensional
- imaginea TV colorată este
semnal tri-canal tri-dimensional ,
care poate să fie reprezentat prin
vectorul:
6

3
 23.10.2018

b. Semnale Continue în timp şi Discrete în Timp

Semnale Continue în timp sau semnalele analogice sunt definite

pentru fiecare valoare de timp si iau valori in intervalul continuu (a, b),
unde a poate sa fie - infinit si b poate sa fie + infinit.
Semnale discrete în timp sunt definite numai pe valori specifice de timp.

Procesul de selectare a valorilor unui semnal analogic la momentele

distincte în timp se numeste discretizare.
Reprezentarea grafică a semnalului discret în timp

c. Semnalele cu Valori Continuie ţi Semnale cu Valori Discrete

Daca un semnal ia toate valorile posibile pe un domeniu finit sau

infinit, se spune că semnalul este cu valori continiue

4
 23.10.2018

Daca semnalul ia valori de la un set limitat de valori posibile, se

spune că semnalul este cu valori discrete.
Semnal digital cu şase valori posibile ale amplitudei

Procesul de transformare a unui semnal cu valori continuie în semnal

cu valori discrete se numeşte quantificare şi este un process bazat pe
aproximaţie.

10

5
 23.10.2018

d. Semnalele Determinate şi Semnalele Aleatoare.

Orice semnal care poate sa fie in mod unic descris cu o expresie
explicită matematică, un tabel de date sau printr-o regulă bine
definită se numeste determinat.

Semnale care ori nu pot să fie descrise cu o oricare clasă de precizie

rezonabila cu formule matematice, sau aşa o descriere este de
asemenea complicată pentru a fi de o oricare folosire practica. Lipsa
de asa o relatie implică că aşa semnale sa se comporte intr-un stil
imprevizibil. Noi ne referim la aceste semnale ca semnale aleatoare.
Semnal obtinut la ieşirea generatorului de zgomot şi histograma lui

11

e. Semnale Sinusoidale Continuie în Timp

Exemplu de semnal sinusoidal analogic

12

6
 23.10.2018

e. Semnale sinusoidale Discrete-în-timp şi proprietăţi.

ω este frecvenţa în radiani pe eşantion

Frecvenţa f are dimensiuni de cicluri pe eşantion.

Exemplu de semnal sinusoidal discret-în-tipm ω = π / 10 radiani pe eşantion
(f = 1/20 cicluri pe eşantion) şi faza de θ = π / 3.
.

13

c. Proprietăţile sinusoidei discrete

În contrast cu sinusodele continue în timp, sinusoidele discrete-în-timp
sunt caracacterizate de proprietăţile următoare:
1.O sinusoidă discretă în timp este periodică numai
dacă frecvenţa sa f este un număr raţional.
Prin definiţie, un semnal discret în timp x(n) este periodic cu perioada N (N>
0) dacă numai dacă

Dovada proprietăţii de periodicitate

este simplă. Pentru ca o sinusoidă cu
frecvenţă f să fie periodică, ar trebui
sa avem

Această relaţie este adevărată dacă şi numai dacă

există un întreg k astfel încât

sau, echivalent

14

7
 23.10.2018

În conformitate cu un semnal discret în timp sinusoidal este

periodic numai dacă frecvenţa f0 poate fi exprimată ca raportul dintre două
numere întregi (adică, pentru f raţional).

Pentru a determina perioada fundamentală N ale unei sinusoide

periodice, exprimam frecvenţa sa f0 ca

şi anulam factorii comuni, astfel încât k şi N sunt relativ primii. Apoi

perioada fundamentală ale sinusoidei este egală cu N. Se observă că o
mică schimbare în frecvenţa poate duce la o schimbare mare în perioada.
De exemplu, notăm că f1 = 31/60 implică că N1 = 60, iar f2 = 30/60
rezultată în N2 = 2

15

2 Sinusoide discrete-în-timp ale căror frecvenţe sunt

separate printr-un multiplu întreg de 2π sunt identice.
Pentru a demonstra această afirmaţie, să considerăm sinusoida

Urmează cu uşurinţă

Ca un rezultat toate secvenţele sinusoidale

unde

sunt nondistincte (identice).

16

8
 23.10.2018

Pe de altă parte, secvenţele de oricare două sinusoide cu frecvenţele din

gama -π≤ω≤π sau -1/2≤f≤1/2 sunt distincte. În consecinţă, semnale discrete
în timp sinusoidale, cu frecvenţe Iωl≤π sau If l ≤ 1/2 sunt unice.
Orice secvenţă ce rezultă dintr-o sinusoidă cu o frecvenţă
Iωl>π, sau f>1/2 este identică cu o secvenţă obţinută de la un
semnal sinusoidal cu frecvenţă Iωl<π.
Din acest motiv de similitudine, numim sinusoidă având frecvenţă Iωl
>π, un alias (pseudonim) al sinusoidei corespunzătoare cu o frecvenţă I ω l
<π.
Astfel, noi privim frecvenţe din gama -π≤ω≤π sau -1/2≤f≤1/2 ca
frecvenţe unice şi toate I ω l >π sau f>1/2, ca aliase.
Ar trebui să observăm diferenţa dintre sinuioide discrete-timp şi
sinusoide continuie timp, în cazul în care rezultatul din urmă în semnale
distincte pentru Ω sau F în întreaga gamă este -∞< Ω<∞ sau -∞<F<∞,

17

3. Cea mai mare rată de oscilaţie într-o sinusoidă

discretă în timp obţinută atunci când ω = π (sau ω = - π)
sau, echivalent, f = 1/2 (sau f = 1/2).

Pentru a ilustra această proprietate, să investigăm caracteristicile

secvenţei semnalului sinusoidal

18

9
 23.10.2018

În cazul în care frecvenţa variază de la 0 la π. Pentru a simplifica, vom lua

valori de la ω0 = 0, π/8, π/4,π/2,π care corespund f = 0, 1/16, 1/8, ¼, ½, care
au ca rezultat secvenţe periodice cu perioade de N =∞,16, 8, 4, 2, cum este
arătat în Fig.1.13.
Notăm, că perioada de sinusoidă scade pe măsură ce creşte frecvenţa.
De fapt, putem vedea că rata de oscilaţie creşte pe măsură ce creşte
frecvenţa.

Figura 1.13 semnal x (n) = cos ω0 n pentru diferite valori ale frecvenţei ω0.

19

Pentru a vedea ce se întâmplă

pentru π≤ω0≤2π considerăm
sinusoidele cu ω1= ω0 şi ω2 = 2 π -
ω0. Reţinem că, ω1 variază de la π la
2π, şi ω2 variază de la 0 la π. Se poate
cu uşurinţă observa că
Astfel, ω1 este un alias de ω2. În orice caz, dacă creştere frecvenţa
relativă ω0 a unui semnal sinusoidal discret în timp de la π la 2π , rata sa de
oscilaţie descreşte.
Pentru ω0 = 2π rezultatul este un semnal constant, ca
şi în cazul ω0 = 0.
Pentru ω0 = π (sau, f = 1/2) avem cea mai mare rată de
oscilaţie.

20

10
 23.10.2018

Deoarece semnale sinusoidale discrete în timp de frecvenţe ce sunt

separate de un intregu multiplu la 2 π sunt identice, rezultă că frecvenţele
pe orice interval ω1≤ω≤ω1+2π constituie toate sinusoidele discrete-timp
existente, sau exponentiale complexe.
Prin urmare, gama de frecvenţe pentru sinusoidele discrete în
timp este finită cu durata 2π. Deci alegem intervalul 0≤ω≤2π sau -
π≤ω≤π (0 ≤f≤ 1 , ½≤f≤½), pe care noi o numim gama
furtdamentală.

21

1.4 Reprezentarea semnalelor discrete

Un semnal discret-în-timp x(n) este o functie de o variabilă

independentă care este un număr intreg.

Reprezentarea grafică a unui semnal discret-în-timp .

1. Reprezentarea funcţională

2. Reprezentarea tabelară

22

11
 23.10.2018

3. Reprezentarea în formă de succesiune.

Succesiune cu durata limitată

23

1.5 Câteva Semnale Discrete-în-Timp Elementare.

1. Succesiunea de mostră-unitate (impulsul-unitate)

24

12
 23.10.2018

2. Semnalul co o treaptă-unitate (unit step signal) este identificat ca u(n)

3. Semnalul de rampă-unitate (unit ramp signal) este indicat precum ur(n)

si este definit precum

25

4. Semnalul exponenţial este o succesiune de forma:

26

13
 23.10.2018

Reprezentarea grafică a semnalului exponenţial

27

1.6 Clasificarea Semnalelor Discrete-în-Timp.

Semnalele energetice şi semnalele de putere.

Energia E a unui semnal x(n) este definită precum

Dacă E este limitată atunci semnalul se numeşte semnal energetic

Puterea medie a unui semnal discret

în timp x(n)este definită ca

28

14
 23.10.2018

Dacă noi definim energia semnalului x(n) în intervalul limitat ca

N
2
EN x ( n)
n N

Dacă P este limitată (şi diferită de zero), semnalul se numeşte un semnal de

putere

29

Semnale periodice şi semnalele aperiodice

Un semnal x(n) este periodic cu perioadă N (N > 0) dacă şi numai dacă

Valoarea minimă a perioadei N pentru care (1.31)se îndeplineşte se numeşte

perioada fundamentală

Dacă nu există valori ale N care satisfac (1.31), semnalul se numeşte

neperiodic sau aperiodic

semnalul sinusoidal de forma

este periodic când f0

30

15
 23.10.2018

Astfel dacă x(n) este un semnal periodic cu perioada

fundamentală N şi ia valori finite, puterea lui este dată
prin:

În consecinţă, semnale periodice sunt semnalele de putere.

Semnale Symmetrice (pare) şi antisymmetrice (impare).

Un semnal x(n) cu valoare reală se numeşte symetric (par) dacă::

Exemplu de semnal par

31

Pe pe de altă parte, un semnal x(n) se numeşte antisymmetric (impar) dacă:

Exemplu de semnal impar

Oricare semnal arbitrar poate să fie exprimat ca sumă de două componente

x(n) = xe(n) + x0(n)

32

16
 23.10.2018

1.7 Manipulări Simple asupra Semnalelor Discrete

Transformarea variabilei independente (timpul).

x(n) x(n-k)
Dacă k este un număr întreg pozitiv, schimbarea în timp are drept rezultat o
întârziere a semnalului cu |k| unităţi de timp.
Dacă k este un număr întreg negativ, schimbarea în timp are drept rezultat un
avans al semnalului cu |k| unităţi în timp.

Exemplu 1.1 Arătaţi o reprezentare grafică a semnalelor x(n-3) şi x(n +2)

33

Exemplu 1.2

Arătaţi reprezentarea grafică a semnalului x(-n) şi x(-n+ 2), unde x(n) este
semnalul a ilustrat în Fig. 1.23a.

34

17
 23.10.2018

35

x(-n) x(-n+ 2),

36

18
 23.10.2018

Modificările de reflectare şi şi întârziere (sau avansare) a semnalui nu sunt

comutative

37

O a treia modificare avariabilei independente implică înlocuirea n cu mn,

unde m este un întreg. Noi ne referim la în acest timp de modificare ca scalare
în timp (down-sampling).

Exemplu 1.2

Arătaţi reprezentarea grafică a semnalului y(n) = x(2n), unde x(n) este ilustrat
în Fig. 1.24 a.

38

19
 23.10.2018

Sumarea, înmulţirea şi scalarea succesiunilor.

Scalarea amplitudei semnalului cu o constantă A este îndeplinită înmulţind

valoarea fiecărei mostre a semnalului cu A. În consecinţă, noi obţinem:

39

Sumarea, înmulţirea şi scalarea succesiunilor.

Suma a două semnale x1(n) şi x2(n) este un semnal y(n), a cărui valoare la
oricare moment este egal cu suma valorilor acestor două semnale la acest
moment:

40

20
 23.10.2018

Sumarea, înmulţirea şi scalarea succesiunilor.

Suma a două semnale x1(n) şi x2(n) este un semnal y(n), a cărui valoare la
oricare moment este egal cu suma valorilor acestor două semnale la acest
moment:

41

21