Scheme logice de comandă cu relee şi contacte electrice

Un releu electromagnetic constă dintr-un circuit magnetic, o înfăşurare de comandă şi o

armătură mobilă pe care sunt dispuse contacte electrice. Releul are două stări: starea declanşată - în care
armătura este liberă şi starea anclanşată - în care armătura este atrasă. El materializează o variabilă de
stare sau de ieşire a unui automat. Starea contactelor, cănd releul este declanşat, se numeşte şi stare
normală. La anclanşare starea contactelor se schimbă, contactele normal deschise (c.n.d.) se închid, iar
cele normal închise (c.n.î.) se deschid. Anclanşarea releului se face prin punerea sub tensiune a
înfăşurării de comandă. Stării anclanşate i se asociază valoarea logică " 1", iar stării declanşate - valoarea
logică "0".
Implementarea funcţiilor logice cu scheme cu relee şi contacte se bazează pe realizarea unor
dipoli cu contacte. Stării închise a unui c.n.d. i se asociază valoarea logică "1", iar stării deschise -
valoarea logică "0". In aceste scheme intervin elemente de comandă corespunzătoare variabilelor de
intrare: butoane, limitatoare, comutatoare, chei de comandă, etc.
De regulă, releele se notează cu litere mari, iar contactele unui releu respectiv cu litera mică
corespunzătoare, adăugând eventual indici numerici care semnifică ordinea contactelor aceluiaşi releu.
In figura de mai jos sunt reprezentate câteva dintre simbolurile elementelor cele mai des folosite în astfel
de scheme logice de comandă. Acestea, ca şi altele, sunt pe larg prezentate în literatura de specialitate.
Legarea contactelor sau a butoanelor în serie corespunde funcţiei logice "ŞI", iar legarea în
paralel, funcţiei logice "SAU". Pentru o variabilă logică nenegată se utilizează un contact normal deschis
(c.n.d.), iar pentru o variabilă logică negată se utilizează un contact normal închis (c.n.î.).
In funcţie de tensiunea de alimentare vom avea scheme cu relee si contacte comandate în curent continuu,
(12 V, 24V, 48V) în curent alternativ de joasă tensiune (max. 48 V c a ) sau în curent alternativ de reţea
(120 V C A , 220 VCA ). De regulă, partea efectivă de comandă se realizează cu circuite de joasă tensiune
pentru a avea un consum energetic redus, iar ieşirea se face prin circuite de forţă.

In cele ce urmează sunt prezentate câteva dintre cele mai uzuale scheme logice cu relee şi contacte
utilizate pentru comanda motoarelor electrice.

- Contact normal deschis (c.n.d.), respectiv contact normal închis (c.n.î.)

- C.n.d. cu temporizare la închidere, respectiv deschidere
- C.n.î. cu temporizare la închidere, respectiv deschidere
- Contact tip comutator fară, respectiv cu poziţie intermediară
- Buton de comandă cu c.n.d. şi cu sau fără revenire automată
- Buton de comandă cu c.n.î. şi cu sau fără revenire automata
- Bobină de releu sau contactor - simbol general
- Bobină de releu cu temporizare la acţionare, respectiv la revenire
- Aparate de semnalizare acustică: sonerie, buzer, hupă, sirenă
- Lampă de semnalizare fără sau cu pâlpâire
 A. Schemă logică pentru comanda unui motor reversibil

Schema din Fig. 2.2 permite comanda de rotire a unui motor reversibil într-unul din cele două
sensuri de rotaţie ale sale prin activarea butoanelor normal deschise (b.n.d.), cu revenire automata: b2
(rotire stânga) sau b3 (rotire dreapta). Suportul pentru stările motorului este reprezentat de ansamblul de
contactoare C1 şi C2. Cele două contactoare lucrează în contratimp. în timp ce bobina unuia dintre ele
este alimentată cealălată nu este. Acest lucru este asigurat de modul cum sunt amplasate contactele în
circuitele lor de alimentare. Astfel, în circuitul bobinei lui C1 se regăseşte un contact normal închis
(b.n.î.) c22 al celuilalt contactor (pentru realizarea modului de funcţionare prezentat mai sus), un buton
normal deschis cu revenire automată b1 (pentru pornirea motorului) şi un contact normal deschis c11
propriu (pentru realizarea funcţiei de automenţinere a alimentării după revenirea butonului automat la
starea iniţială). In timp ce motorul se roteşte într-un sens nu mai este posibilă inversarea sensului decât
după ce motorul este deconectat de la reţea, prin acţionarea butonului de oprire b1. In acest fel se evită
scurtcircuitul care ar avea loc în lipsa protecţiei, la apăsarea din greşală pe butonul de pornire într-un sens
în timp ce motorul se roteşte în celălalt sens.
B. Schemă logică de comandă pentru pornirea simultană a două motoare.

Pentru pornirea simultană a două motoare M1 şi M2 se poate utiliza schema de comandă din Fig. 2.3.Prin
acţionarea butonului bp se conectează la reţea contactorul C1 închizându-se toate contactele normal
deschise ale acestuia: c11 pentru realizarea funcţiei de automenţinere a alimentării, contactul c12 pentru
alimentarea bobinei contactorului C2 şi c13 pentru alimentarea şi deci punerea în funcţiune a motorului
M. Anclanşarea lui C2 are ca efect închiderea tuturor contactelor normal deschise ale acestuia: c21 cu rol
de automenţinere şi c22 cu rol de alimentare a motorului M2. Deci, practic, cele două motoare pornesc
simultan. Pentru oprirea motoarelor sunt prevăzute butoane separate: b01 şi b02.
 C. Schemă logică de comandă pentru pornirea simultană / individuală a două motoare.

Pentru a fi posibilă alegerea între posibilitatea unor comenzi individuale şi posibilitatea

comenzilor concomitente de motoare este nevoie de intercalarea unor comutatoare de selecţionare sau
relee intermediare. Schema din Fig. 2.4 permite atât pornirea şi oprirea concomitentă a două motoare
electrice cât şi pornirea şi oprirea individuală a acestora. Schema conţine un contactor C0 utilizat pentru
pornirea concomitentă a motoarelor, câte un contactor C1si C2 asociat fiecărui motor şi un număr de
butoane cu următoarele funcţii:
- bpg - buton cu c.n.d. şi revenire automată pentru pornirea generală,
- bog - buton cu c.n.î. şi revenire automată pentru oprire generală,
- bpl, bP2 - butoane cu c.n.d. şi revenire automată pentru porniri separate
- b01, b02 - butoane cu c.n.î. şi revenire automată pentru opriri separate.
 Funcţiile enunţate mai sus sunt realizate astfel:
Pornirea generală: Se acţionează butonul bpg care asigură alimentarea bobinei contactorului C0.
Contactele (c.n.d.) c01 şi c02 prezente în circuitele de alimentare a contactoarelor C, şi C2 se închid şi
asigură alimentarea acestora. După revenirea butonului bpg contactoarele rămân alimentate datorită
contactelor proprii de automenţinere (c.n.d.) cu şi c21. De asemenea, contactele (c.n.d.) c12 şi c22 din
circuitele de alimentare ale motoarelor electrice M, şi M2 se închid şi permit funcţionarea acestora.
Pornirea separată: Este posibilă conectarea separată la reţea a contactorului C1 respectiv C2 (pornire motor
M1 sau motor M2 ) prin acţionarea fie a butonului de pornire bpl fie a butonului de pornire bP2.
Oprirea generală: Oprirea ambelor motoare are loc în urma acţionării butonului cu c.n.î. bop care întrerupe
alimentarea tuturor contactoarelor, nemaiexistând posibilitatea automenţinerii.
Oprirea separată: Există şi posibilitatea opririi separate a funcţionării motoarelor M1 şi M2 prin acţionarea fie
a butonului de oprire b01 fie a butonului b02.
Schema din Fig. 2.4 poate fi extinsă pentru comanda mai multor motoare prin adăugarea unor circuite de
comandă identice cu cele asociate celor două motoare prezentate mai sus.

D. Schemă logică de comandă pentru pornirea condiţionată a unui motor.

In multe cazuri este necesar în circuitele schemelor de comandă să se prevadă blocaje electrice pentru
a împiedica comanda simultană, nedorită a unor relee sau contactoare. O astfel de blocare este necesară la
comanda inversării sensului la motoarele electrice asincrone pentru a înlătura scurtcircuitarea a două faze.
In afara acestor blocaje, în schemele electrice ale maşinilor unelte se întâlnesc, de asemenea, blocaje
funcţionale de condiţionare şi excludere. Astfel, la maşinile unelte cu ungere centralizată este necesar să
se poată porni motoarele de acţionare numai după ce a pornit pompa pentru ungere. Un exemplu este dat
în schema logică din Fig. 2.5 unde motorul M2 poate fi pornit numai după ce motorul M1 funcţionează.
Acest lucru este posibil datorită prezenţei c.n.d. cl2 al bobinei C1 în circuitul de alimentare a bobinei
contactorului C2. Contactul c12 se mai numeşte în acest caz contact de condiţionare.

E. Schemă logică de comandă pentru blocarea condiţionată a unui motor.

Blocajele condiţionate sunt de asemenea necesare în schemele de comandă a maşinilor unelte, dar şi în
alte domenii. Asfel, la unele maşini unelte la care mişcarea de avans de lucru şi deplasarea rapidă se
realizează cu motoare separate trebuie să se ia măsuri ca funcţionarea celor două motoare să se excludă.
în schema din Fig. 2.6 se observă că atunci când bobina contactorului C1 este alimentată este exclusă
alimentarea contaetorului C2 întrucât contactul normal închis c12 este deschis. Numai când contactorul C1
este deconectat de la reţea se poate alimenta bobina contactorului C2.
 Se poate trage concluzia că pornirile condiţionate se realizează în general prin contacte normal
deschise, iar blocările condiţionate prin contacte normal închise. In schemele logice utilizate în comanda
maşinilor unelte sunt prezente, de asemenea, întrerupătoare care permit conectarea instalaţiei la reţea
numai după ce anumite elemente ale sistemului sunt în starea sau poziţia corectă (ex.: uşile dulapurilor cu
aparataj electric închise, apărătorile de la strunguri închise, etc.).

F. Schemă logică de comandă a unui motor de curent continuu de putere mică.

Schema din Fig. 2.7 realizează funcţiile obişnuite (pornirea, oprirea şi schimbarea sensului de
rotaţie) pentru motorul derivaţie de curent continuu de putere mică.
Elementele principale ale schemei sunt următoarele:
- motorul de curent continuu M cu înfăşurarea de excitaţie Ex;
- contactoarele C1, C2 pentru pornirea şi inversarea sensului de rotaţie comandate prin următoarele
butoane de comandă:
- B1 - buton de oprire motor cu c. n. î.
- b2 - buton de pornire a motorului în sens direct cu c. n. d.
- b2 - buton de pornire a motorului în sens invers cu c. n. d.
- dispozitivele de cuplare şi de protecţie a circuitelor de foiţă şi de comandă:
- a1, a2 - întrerupătoare de cuplare a alimentării cu c. n. d.;
- e1 - releu de curent maxim;
- e2, e3 - siguranţe fuzibile.
Pornirea motorului se realizează în următoarele etape:
- se închid întrerupătoarele a1, a2;
- pentru pornirea motorului în sens direct se apasă butonul b2 care va avea ca efect
alimentarea bobinei contactorului C1
Prin c. n. d. c, se relizeaza automenţinerea alimentării bobinei contaetorului C1 şi alimentarea
motorului M care se va roti în sens direct, iar prin c. n. î. c, se blochează alimentarea lui C2.
- pentru pornirea motorului în sens invers se apasă butonul b3 care va avea ca efect alimentarea
bobinei contactorului C2
Prin c. n. d. c2 se relizează automenţinerea alimentării bobinei contactorului C2 şi alimentarea
motorului M care se va roti în sens invers, iar prin c. n. î. c2 se blochează alimentarea lui C1.
Oprirea motorului se realizează prin acţionarea butonului b1 care va intrerupe circuitele de
alimentare ale ambelor contactoare (C1 şi C2) şi implicit alimentarea motorului M.
Dacă motorul a funcţionat într-un anumit sens şi s-a dat comanda de oprire, o nouă pornire în
sens contrar trebuie comandată numai după oprirea completă a motorului deoarece în figura este
prezentată o schemă simplă care nu este concepută pentru a ţine seama de o frînare a motorului prin
cuplare inversă.

Fig. 2.7
G. Schemă logică de comandă a unui motor de curent continuu de putere mică cu
pornire în trepte.

Elementele principale ale schemei (Fig. 2.8) sunt următoarele:

- motorul de curent continuu M cu înfăşurarea de excitaţie Ex, prevăzut cu rez. de pornire r1 şi r2;
- contactorul C1 pentru conectarea motorului la reţea, comandat prin butoane de comandă;
- contactoarele C3 şi C2 pentru scurtcircuitarea rezistenţelor de pornire, comandate prin releele de timp
D1 şi D2.
 - Pornirea motorului se realizează în urma apăsării butonului b1 (cu c.n.d. şi revenire mecanică).
Această acţiune are ca efect închiderea circuitului de alimentare a bobinei contactorului C1 care rămâne
alimentată şi după revenirea lui b1 datorită contactului (c.n.d.) de automenţinere c11.
Motorul accelerează în continuare şi, după intervalul de timp t2 (perioadă de timp dată de releul D2), când
ajunge la turaţia n2, acţionează D2 şi prin c.n.d. d21 este alimentată bobina C3. In urma alimentării bobinei
C3 se închide c.n.d. c31 care scurtcircuitează rezistenţa r2. In această situaţie motorul accelerează până la
atingerea turaţiei nominale.
Oprirea motorului M are loc în urma apăsării butonului cu c.n.î. b2. Astfel se întrerupe alimentarea bobinei
contactorului C1 care are ca efect întreruperea alimentării motorului M (contactul n.d. c12 revine la starea
sa iniţială).
Observaţie. Releele de timp sunt reglate pentru a comanda scurtcircuitarea rezistenţelor de pornire la
intervalele de timp t1 şi t2 calculate într-un asemenea mod încât să respecte principiul pornirii motorului în funcţie
de timp, pe larg expus în literatura de specialitate.

H. Modalităţi de conectare a lămpilor de semnalizare în schemele logice de comandă

In instalaţiile electrice si electronice

de comandă sunt necesare elemente de semnalizare pentru a indica stările diferitelor aparate, circuite,
dispozitive, subinstalaţii sau echipamente ce intră în componenţa lor. De exemplu, pentru a indica starea
de oprit sau pornit se utilizează, în general, lămpi de semnalizare (deseori se folosesc culori diferite),
pentru semnalizarea apariţiei unor defecte în funcţionarea instalaţiilor electrice se utilizează atât
semnalizatoare optice cât şi acustice. în multe cazuri, pentru mărirea eficienţei semnalizării, sunt
prevăzute în paralel, ambele tipuri de elemente de atenţionare.

In Fig. 2.9 sunt prezentate diferite posibilităţi de conectare a lămpilor de semnalizare în schemele logice
de comandă:
a) folosind o lampă de semnalizare cu tensiunea de alimentare egală cu tensiunea de comandă,
b) în cazul contactoarelor având bobinele de acţionare cu funcţie de transformator,
c) folosind o lampă de semnalizare cu transformator propriu,
d) în condiţiile unei surse de alimentare independente având tensiunea diferită de tensiunea de
comandă,
e) pentru semnalizarea întreruperii curentului prin bobina contactorului Astfel, lampa L se aprinde
atunci când contactul normal închis c nu este acţionat (bobina contactorului C nu este alimentată).
f) pentru semnalizarea declanşării releului termic. Lampa rămâne aprinsă până la reanclanşarea
releului.