CARDIOVASCULAR

Bolile cardio-

Ca urmare, bolile cardio-

1.

2.

efectele tratamentului imuno-supresor.

3. -

4.
absolu
5.

i prin prisma efectelor cardiace produse.

6.

s).
Efectuarea pro

7.

on: Little, Brown & Co, 1973).

3
 itate

8.

9.
instituirii

dureroase nedureroase.

A. Formele dureroase pot fi:

acute (SCA), care se

-
- infarct miocardic acut: > cu supradenivelare ST (sau transmural)

cronice

B. Forme nedureroase se pot manifesta ca:

4
atipice ca localizare dar posibile.

hivalente efortului (frig, postprandial, stres

-

Clasificarea
CLASA I
8 METs (METs =
2 la efort).
CLASA II 6
METs).
CLASA III
zilnice; corespunde unui consum energetic de 3 4 METs.
CLASA IV angi
- 2 METs.

CHESTIONARUL DE ACTIVITATE (VA)

(VETERANS ADMINISTRATION QUESTIONNAIRE)

1 MET
2 METs
3 METs
4 METs
5 METs
6 METs
7 METs 0 kg
8 METs
9 METs
10 METs
11 METs
12 METs alergare 8 mph
13 METs

5
 angina de repaus
angi

angina Prinzmetal

Clasificarea BRAUNWALD a anginei instabile:

Clasa I
repaus.
Clasa II
Clasa III

Conform ultimelor ghiduri, AI poate avea 3 forme principale de prezentare:

1 angina de repaus: cu dureri prelungite p
2
3
-

2 - anemii

inversarea undelor T, BRS-

-se

6
 CRITERII DE DIAGNOSTIC

sau de conducere.

Incapacitate
Grad de invaliditate

crizele apar numai la efort de 0 19%

de invaliditate.
intensitate foarte mare (eforturi
exhaustive - > 8 METs

EKG

N
crizele apar la eforturi mari ( 7-8 20 49% de invaliditate.
METs) nu conduce la
profesionale, se poate cere
schimbarea locului de

50 69%
Gr. III de inv.
Angina crizele anginoase apar la eforturi
profesional permite, poate
-6 METs) cotidiene

tulb. interaccesuale minore EKG*

70 89% eforturi mici
- crizele anginoase apar la eforturi de 80 89% repaus sau Gr. II de inv.
eforturi minime Se va aprecia
(3-4 METs)
- cotidiene ce presupun By-pass sau de
- **accesuale repermeabilizare
afecteze posibilitatea de
semne de IVS autoservire
90 100%
- Gr. I de inv.
litatea de autoservire prin
pentru efectuarea de By-
pass sau repermeabilizare
conducere
-2 METs)

ve.

7
 SINDROAME CORONARIENE ACUTE (SCA)

Fr
IMA cu supradenivelare de ST.

Dife

sunt: CK-MB,

-MB valori normale, unii

-MB normale au micronecroze

evolutiv.

INFARCTUL MIOCARDIC

1)
(CK-

a simptomatologie de isc
b
c semne EKG de ischemie (supra / subdenivelare ST)
d
2) -patologice de IMA.
Evaluarea

A.
1.
2.

8
 3.
4. Infarct situat anterior sau cu anevrism ventricular.
5. Incapacitatea de a efectua test de efor
efortului.
B. Indicatori privind starea patului coronarian:
1. Reinfarctare.
2. Angor post infarct.
3. Ischemie la testul de efort.
4.
C. Indicatori proaritmogeni:
1.
2.
3.
4. BAV tip Mobitz II sau gradul III.
5. Bloc de ramu
D.
1. Diabet zaharat.
2. HTA
3. Dislipidemie
4. Fumat
5.
Dintre aceste 4 categorii de indicatori prognostici, cele mai importante sunt primele

masa miocar

starea patului coronarian

Bolnavii cu IM acut b
infarct, de ITM.

genic al infarctului,

coronaro

Grad de invaliditate
9
 intens. efort.)
Defici

pacient asimptomatic;

ale cordului; de inv.

Infarct miocardic
20 49%
stadiul sechelar -12 luni de
la IMA undele Q dispar la circa 30% din fizice sau psihice intense
bolnavi, de asemenea IM transmurale pot
nefavorabile

Gr. III de inv.

ardiac
benigne (TS, ESV rare);

* de ischemie 50 69%
nefavorabili.
Bolnavii vor fi

-
ST, TR sau conducere;
S

bolnavi cu crize anginoase la eforturi

70 79% Gr. II de inv.
**, TR,

IM sechelar cu crize anginoase la eforturi

minimale, semne de IC, anevrism
ventricular sau IM recidivat; 80 89% Gr. II inv.

anevrisme ventriculare post IM;

90 100% Gr. I inv.

intramiocardice severe;
edeme pulmonare acute repetitive;

autoservire
* Subdenivelare ST < 1mm, T apla
**

paraclinice (EKG, ECO, test de efort).

10
 1. Defini
WHO ISH (1999) a adoptat defini

Clasificarea nivelelor TA este prezentat

ISH 1999

Categoria
< 120 < 80
<130 <85
130 139 85 89
140 159 90 99
140 149 90 94
160 179 100 109

> 140 <90

140 149 <90

Termenii u ISH corespund

respectiv cu gradele I, II, III.
Fu

Evaluarea riscului cardiovascular

Al 1996 SUA a stabilit criteriile de stratificare a riscului de a

asociate HTA.

11
 T. II

1. Factori de risc pentru b. CV

2.
3.

-3) Colesterol total > 6,5 mmoli/l (250 mg/dl)

sau LDL c > 4 mmoli/l > 155 mg/dl sau
Femei > 65 ani HDL c < 40 mg/dl
Fumat
1
65 ani femei

femei).
PCR > 1mg/dl
HVS (EKG, echocardiografie sau radiografie)
-177 mmoli/l (1,2-2,0 mg/dl)
2

Microalbumiurie (30 300 mg/24 h)

Boli cerebreovasculare Boli renale
AVC ischemic

AIT 2,0 mg/dl)

Boli cardiace Boli vasculare
3 IM Anevrism disecant

Hemoragii cu exudate
Edem papilar

Sedentarismul
4 Obezitatea
Grupuri socio-

Diabetul zaharat
-jeun 7 mmoli/l 126mg/dl
5
-

5 = conform redefinirii factorilor de risc major National Cholesterol Programme, diabetul zaharat este

ent coronarian

ISH 1999)
-
-
IM non-fatal, AVC non-

12
T. III
(mm Hg)
Gradul III (HTA sever
TAS= 140-159 TAS = 160-179 TAS
TAD = 90-99 TAD = 100-109 TAD
I. F RISC MEDIU

II. 1-2 factori de risc RISC MEDIU RISC MEDIU

III. 3 sau mai multi F.R. sau

-ne pe ultimele clasific , p ificarea riscului

tabelul de mai jos (Tabel IV).

13
 Incapacitate
TABEL IV Risc CV Def. func
adaptativ
Grad invaliditate

Risc sc sau
F -2 F.R. F 0-19%
mediu

GR. I
Cu 3 sau mai mul
F 0-19%
HTA u F.R.

TAS = 140-159 DZ t Def. func 50-69% Gr. III de inv.

TAD = 90-99
Def. func .
Risc foarte
CCA 60-89% Gr. III/Gr. II
severitatea CCA

GR II F Risc mediu sau

Def. func 20-49%

HTA moderat
AOT /sau DZ Def. func . medie 50-69% Gr. III
TAS = 160-179

Def. func .
TAD = 100-109 Risc foarte
CCA 60-89% Gr. III/Gr. II
severitatea CCA

Gr. III de inv.pe o

perioad
R
F Def. func . medie 50-69% (6 luni) cu
monitorizare
clinico-
GR. III
Gr. III de inv pe o
HTA sever perioad
3 F.R. Def. func . medie 50-69% (6 luni) cu
monitorizare
TAS > 180 clinico-

TAD > 110 Def. func .

DZ 70-80% Gr. II

Def. func . 80-89%

CCA Gr. II / Gr. I
accentuat 90-100%

Caracteristici Grupa de risc A Grupa de risc B Grupa de risc C

14
Factori de risc majori - + -/+
- - +

TA mm Hg (stadii):
130-139/85- Modificarea stilului de Modificarea stilului de Tratament
farmacologic**
140-159/90-99 (stadiul 1) Modificarea stilului de Modificarea stilului de Tratament farmacologic

Tratament Tratment farmacologic Tratament farmacologic

farmacologic
* modif
tratament farmacologic

Evaluarea bolnavului hipertensiv

temerale)
Excluderea sau identificarea cauzelor de HTA secundare

-
-
- i de medicamente
-

Examenul fizic
1. eterminarea IMC
15
 2. examinarea aparatului CV (decelarea cardiomegaliei, semne de IC, semne de

3. examinarea aparatului respirator: raluri, bronhospasm

4. examinarea abdomenului: sufluri abdominale, nefromegalie
5. examen FO si examen neurologic.

Evaluarea de laborator
-

: HDL col, LDL col, TG, acid uric, ARP, aldosteron plasmatic,
catecolamine plasmatice.

artere periferice.

complic

-hemodinamici;

arterioscleroza

se

arterelor renale stenoze uni, bilaterale.

Secundar leziunilor vasculare apar modific

-
cel mai fidel factor de previziune al nefropatiei diabetice la bolnavii cu DZ.

depistare precoce a nefropatiei hipertensive;

-vasculare

16
 1.
2. hemoragiile intra-cerebrale
3. infarctele cerebrale
4. atacurile ischemice tranzitorii
5. infarctele lacunare.

1993)

HVS decelabile, ecocardiografic, EKG sau ex.

definire:
gradul III sau IV, insuf.

17
 Incapacitate
Grad de invaliditate

HTA Defi
20 49%
esen HTA st.I

50 69% Gr. III de inv.

HTA st. II

HTA st. III. a) 70 79% Gr. II de inv.

b) 80 89% Gr. II de inv.
viscerale

90 100% Gr. I de inv.

Propune
tabel IV.

18
 CARDIOPATII CONGENITALE

examen clinic competent, se impun efectuarea echocardiografiei (cu examen Doppler), a

radiografiei cord-

nucleare.

chirurgical, de valvuloplastie sau angioplastie.

-
mecanisme:

-un anumit

modificarea rapoartelor anatomo- ologice;

(trilogia,

incapacitate de 70

incapacitatea este de 90

-o a

care s-

19
 AF

Incapa- Grad de
citate invaliditate
Nu se

grad de inv.

orientare

-dreapta
nesemnificativ, cu cord 20 49% ener
Defectul septal atrial (DSA) este cea mai
a cordului drept favorabile de
mediu. Bolnavii
Formele
vor fi permanent

aproximativ 80% din DSA).

Diagnosticul DSA se pune pe suflu
Gr. II de inv.
-dreapta
zgomotului II, aspect EKG de BRD moderat cu semne de
minor, pe aspect radiologic de hipertrofie
50 69% energetice mici,
e la
factori fizici
nefavorabili de
mediu
sunt amplificate semnele d -
dreapta.
-dreapta
semnificativ (raport flux
pulmonar/flux sistemic peste
70 89% Gr. II de inv.

tulb. de ritm persistente sau

frecvent repetitive, cu dispnee la
eforturi minore
Nu se

DSA operat
DSA mic operat cu restitutio ad protective la
Aprecierea se va face la 6 luni de la 20 49%
integrum cu dispnee numai la
eforturi mari monitorizare din
punct de vedere
medical
Gr. III de inv.
Bolnavii vor fi

parcursul
50 69%
21 mmHg, dispnee la eforturi
posibilitatea

20
 Incapa- Grad de
citate invaliditate

70 89% Gr. II de inv.

cardiomegaliei, a HTP, a

vascular pulmonar
Nu este cazul.

orientarea
-drept
modest, cu raport flux-
pulmonar/flux sistemic (QP/QS)
sub 1. 20 49%
limitele
confortului
organic.
dispnee la eforturi mari.
monitorizarea
Defect septal interventricular (DSV)
Gr. III de inv.
interventricular, ceea ce permite Bolnavii vor fi
comunicarea
simptomatici, raport QP/QS de
DSV este printre cele mai frecvente 1,5 - -drept
interv.

50 69%
cardiopatii congenitale cianogene indicate cu
complexe.
Diagnosticul pe suflu holosistolic aspru, paraclinice (echo, EKG, Rx. cord
mezoca factori fizici
-
nefavorabili de
mediu.

Bolnav cu DSV mare cu raport

QP/QS mai mar
dispnee la eforturi mici sau chiar
70 89% Gr. II inv.

III sau III/IV, aritmii

ventriculare.

ventriculare grave cu risc de 90 100% Gr. I de inv.

autoservire.
DSV operat
20 49% Nu este cazul

21
 Incapa- Grad de
citate invaliditate
la 6 luni
Pentru bolnavii cu HTP preoperator sau zidual 50 69% Gr. III de inv.
cu semne clinice de DSV rezidual se face
cateterism cardiac.

70 89% Gr. II de inv.

pulmon
Nu se

OP pentru
0 19%
hemodinamic, bolnavi
asimptomatici

confortului
organic.
Nu se

OP pentru

Dg.: suflu sistolo-

20 49%
I II ic stg. Ex.:
foarte mari
sau HTP. Cateterismul cardiac este confortului
organic.
operatorie.
tratament
chirurgical.
Gr. III de inv.
PCA moderat cu elemente de
HVS sau hipertrofie
50 69% chirurgi
cateterism
cardiac

Gr. II de inv.
PCA cu H
cateterism pentru
70 89% aprecierea
flux diastolic apical,
cardiomegalie, dispnee la efort tratamentului
chirurgical

22
 Incapa- Grad de
citate invaliditate
Nu se

Se vor
recomanda locuri
Bolnavi asimptomatici cu ex.
20 49%
PCA operat fizic cardiac Rg
normale
de confort
cardiac
organic
Gr. III de inv.
50 69%
monitorizare
simptomatici)

Bolnavi asimptomatici. Nu se
cel mai adesea juxtaductal istm Ao).
Clinic: TA > la membre superioare cu
0 19%
ei
normal.
chirurgicale

Nu se

stabilirea
Bolnavi pauci simptomatici,
chirurg. Se
craniene. 20 49%
S.S. sp. I

HVS (EKG, echo, radiologice)

expunere la
factori
nefavorabili de
mediu

-
matologia unei HTA (cefalee,
epistaxis, tinitus, scotoame,
Gr. III de inv.

50 69%
chirurgicale sau
abdominale. Obiectiv TA > la m. angioplastie

23
 Incapa- Grad de
citate invaliditate

accent

70 89% Gr. II de inv.

anginoase, accidente vasculare

cerebrale. Pot avea alte
cardiopatii congenitale asociate

90 100% Gr. I de inv.

autoservirea

a crizelor anginoase
Nu se
20 49%

ang TA crescute (dominant sistolice)

50 69% Gr. III de inv.
la nivelul membrelor toracale, cu
semne subiective de HTA, cu

ii
70 90% Gr. II de inv.

nefavorabil

24
 Incapa- Grad de
citate invaliditate
Nu se
Vor

energetice mici

confort organic.
Bolnavii asimptomatici sau pauci
Bolnavii vor fi
simptomatici numai la eforturi
20 40% dat fiind riscul
or
Dg. pe semne subiective (dispnee, echo, cu test de tol

de ritm). gradient Ao redus

Ob.
agravare a unor
simptome, vor fi

cateterism,
a

chirur-

Gr. III de inv.

mmhg la Echo Doppler) cu
50 69%

modificat

accentuat

(gradient de presiune > 50

Gr. II de
70 89%
invaliditate

Bolnavii cu St. Ao cu
Gr. I de
90 100%
invaliditate

25
 Incapa- Grad de
citate invaliditate
Nu se

monitorizare. OP
s
0 19%

hemodinamice
expunere la
factori fizici
nefavorabili de
mediu

in ventriculul
drept. Idem.
Semne clinice
la 1 2 ani
gradient redus iar Rgr. o dilatare 20 49%
pentru stabilirea
post-
pulmonare.
HVD. chirurgicale
Bolnavi asimptomatici cu
iar maximul SS este cu at

Gr. III de inv.

50 69% valvuloplastie cu
grad. 25 mmHg
medie grad. 25-49 mmHg transvalvular de 50 mmHg sau > valvulotomie
grad. 50-79 mmHg
grad. > 80 mmHg VD
La gradient > 80 mmHg apare HVD

70 89% Gr. II de inv.

eforturi mici

90 100% Gr. I de inv.

repetitive cu pierderea
autoservirii
Nu se

eforturile fizice
20 49%
aprecierea la factori de
mediu
nefavorabili

50 69% Gr. III de inv.

26
 Incapa- Grad de
citate invaliditate
Sindrom Eisenmenger

70 89% Gr. II de inv.

pulmonare ridicate ca urmare a bolii
obstructive a vaselor mici pulmonare, ce

-
se inverseze. 90 100% Gr. I de inv.
Semne e
autoservire

VALVULOPATII

-
sediul leziunilor;

acut, endocardite, miocardite, pericardite);

lvulopatii.

27
 VALVULOPATII MITRALE

Incapa-
Grad de invaliditate
citatea

Se va aprecia corect
I.M. cu semne clinice minime (suflu sistolic I 0 19%
vorba de SS

I.M. cu suflu sistol

20 49%
Dg. de certitudine prin
examen echocord.
Defici
eventual HAS) prin I.M. cu suflu sistolic gr. III cu semne de HVS
50 69% Gr. III de inv.

reumatice (ASLO, VSH,

fibrinogen). I.M. cu S.S. gr. III/IV, cu sincope frecvente
70 89% Gr. II de inv.
cu tulb. de ritm sau de conducere grave, cu

cardiac 90 100% Gr. I de inv.

Diagnosticul se pune pe
0 19%
suflu presistolic,

clacment mitral
deschidere.
D
Semne caracteristice
20 49%
radiologice, echo-
eforturi mari
favorabile de mediu
Gr. III de inv.
Activitatea se
S.M. medie (orificiul mitralei 1 1,5 cm), cu
50 69%
expunere la factori
eforturi medii
fizici nefavorabili de
mediu

70 79% Gr. II de inv.

28
 Incapa-
Grad de invaliditate
citatea
De

80 89% Gr. II de inv.

ritm severe (FA, flutter atrial), cu EPA

repetitiv, cu infarcte pulmonare sau cu

90 100% Gr. I de inv.
motorii grave

capac

Asocierea S.M. cu I.M.

Sunt mult mai rare, de obicei asociate

leziunilor mitrale.

mitrale

Incapa-
Grad de invaliditate
citatea

Stenoza Ao r (mai ales

Dubla leziune Ao 0 19%
monitorizarea
Semne clinice caracteristice (S.S. de minime

29
 Incapa-
Grad de invaliditate
citatea

monitorizarea
VS eventual HAS (prin Rg.,
20 49%
sediul leziunii aortice).
contraindicarea
eforturilor fizice
mari

50 69% Gr. III de inv.

anginoase, tulb. de ritm) apar la
eforturi fizice de intensitate medie

Gr. II de inv.

intense (dispnee la
70 89%
fenomenelor
tulb. de ritm sau conducere, insuf. descrise

90 100% Gr. I de inv.

autoservirea

(comisurotomii, proteze valvulare)

Incapa-
Grad de invaliditate
citatea
Valvulari
20 49%
corectarea pentru a surprinde eventuale
viciului valvular

30
 Incapa-
Grad de invaliditate
citatea
edie Gr. III de inv.

50 69%
de conducere, dureri anginoase la eforturi expunere la factori fizici
mari nefavorabili

Postoperator, dispnee la eforturi medii,

70 79% Gr. II de inv.
anginoase. Sunt prezente semne de

Post operator, dispnee la eforturi medii,

anginoase. Sunt prezente semne de

80 89% Gr. II de inv.

bronhoembolice

Post op. restenozare, accidente embolice cu

90 100% Gr. I de inv.

posibilitatea de autoservire

31
 1.

2.
3.

congenita
-
4.
c

32
 Incapaci Grad de
-tatea invaliditate

etiologia

Aritmii sinusale sau medie, 20 -

(tahicardii, bradicardii, aritmii sinusale) 49%
Gr. III de inv.

50 - muncii profesionale
69%
33

Aritmii extrasistolice Aprecie

(deci ESV) sau ventriculare, care pot fi VS, originea E

VD, apicale, bazale, din hemiramul stg.
anterior sau posterior, hissiene. tipul morfologic (mono sau polimorf)
E. atriale
-R este cel mai sistematizarea E

-
fondul patogenic

A-

ventriculil
cele cu cuplaj
morfologia EV
 Incapaci Grad de
-tatea invaliditate
apare nemodificat, E.J. (nodale) sunt urmate de
sever
E. ventriculare (E.V.) sunt generate de centrii originea EV un prognostic mai sever au EV apicale;
ectopici intraventriculari (una din ramurile E.V. cu interval QT alungit sau E.V. cu fenomen R/T (perioada de cuplaj

Purkinje sau chiar miocardul ventricular). complexului preextrasistolic) care pot fi precursoare ale unei aritmii
ventriculare grave;
de QRS), complex QRS modificat sugestiv ca
miocardo-
t -T la complexul postextrasistolic au,

-R normale).

E.V. stg. aspect BRD

E.V dr. aspect BRS 0 -19%
E.V. din hemiram stg. anterior aspect HSP
34

E.V. din hemiram stg. posterior aspect HAS

complex QRS negativ D1,

complex QRS pozitiv D1, D2, 20 -49%

fond patogenic

ventric
50 -69% Gr. III de inv.
i
E.V. gr. I izolate, unifocale sub 1/min.
extrasistolice
E.V. gr. II izolate, unifocale peste 1/min.
E.V. gr. III polimorfe Se vor contraindica
E.V. gr. IV
lambou
E.V. gr. V fenomen R/T psihic major, turele de
noapte
 Incapaci Grad de
-tatea invaliditate
Ar 70-79% Gr. II de inv.

prelungit sau cu lambouri de TPV, aritmii sistematizate mai ales cu cuplaj

variabil sau cu extrasistole frecv

r
fondul etiopatogenic

printr- simptom

riscul letal
T.P. pot fi supraventriculare (atriale sau

0-19%
35

lor, posibilitatea de efort fizic, se remit prompt prin manevre

vagale.
manevrele vagale sau tratamentul digitalic sau

TP ventriculare 20-49%

fondul p -vegetativ sau dismetabolic,

ventriculului drept, stimulator cardiac).
0-220/min.
50-69% Gr. III de inv.
R-
repolarizare de tip secundar, unde P cu dispensarizare; se vor
efectua periodic
EKG-
tahicardia tratamentul aritmic va fi

VD.
 Incapaci Grad de
-tatea invaliditate

cele cu risc crescut sau

c
nefavorabil
ervale mici de timp, la TP din sindromul
WPW, necontrolate medicamentos.
N.B.
izoelectrice.
Tulb pot fi 70-89% Gr. II de inv.
supraventriculare (TPSV extrasistole SV,

-
(tahicardii ventricular accelerat,
36

ventriculare persistent
70-89% Gr. II de inv.

-ul atrial sunt aritmii

-
-circul
fre -ul atrial).

20-49%

mediastinale, cardiopatii, CPC, pericardita

tiroidia, boli
 Incapaci Grad de
-tatea invaliditate

- 50-69% Gr. III de inv.

- se va efectua periodic EKG de

control. Se
digestive, circulatorie,

paroxistice diurne sau nocturne, precedate de munca cu expunere la factori

obicei de EA precoce, uneori repetitive alteori fizici nefavorabili de mediu,

noapte

Flutter- 70-89% Gr. II de inv.

De asemenea, flutter-
37

accidente tromboembolice cu sechele 90- Gr. I de inv.

100%
 Grad de
Incapacitate
invaliditate

miocard. nsul la
ocajului, se disting blocuri sinoatriale
blocuri intraatriale, cu
blocuri
atrioventriculare,
38

Stokes.
ramuri (BRS sau BRD), pe fascicule (HSA sau HSP) sau pe 20 - 49%
BAV gr. I sau gr. II Wenckebach de origine

leziuni valvulare, miocardiopatii cronice, tumori maligne 50 - 69% Gr. III de inv.
AV gr. II
inimii, blocuri congenitale sau prin efectul unor droguri ca Wenckebach sau unele forme de BAV gr. II Mobitz
digitalice, betablocante, antiaritmice. medii, munca cu risc, tura de
noapte, expunere la factori
fizici de mediu nefavorabili
-V.
 Grad de
Incapacitate
invaliditate
Dintre formele mai frecvente, blocurile AV sunt realizate de 70 - 89% Gr. II de inv.
deprimarea sau de blocarea stimulului Se va aprecia posibilitatea

cardiac
Se disting: fenomen Adams Stokes; BAV gr. II Mobitz cu
BAV gr. I
BAV gr. II
lar
tip Mobitz (la 2,3 sau 4, unde P apare un complex QRS)
BAV gr. III
A-

QRS.

Wenckebach care apar la hipervagotoni. BAV gr. II Mobitz apare

39

u un caracter tranzitoriu.
Blocurile intraventriculare

Hiss.
permanent sau tranzitoriu,
de riscul vital pe care-

antero-superior sau postero-inferior), de stimulator cardiac.

distale). 20 - 49%
BRD incomplet, BRD complet congenital, HAS,

bifasciculare asocierea BRD cu HSA sauHSP sau BRS,

 Grad de
Incapacitate
invaliditate
trifasciculare blocurilor bifasciculare cu BAV 50 - 69% Gr. III de inv.
gr. I sau gr. II.
se va efectua periodic EKG

nefavorabile de mediu fizic

70 - 89% Gr. II de inv.
BRS major, BRD major + HAS, BRD major + HSP

permanente prin stimulator

cardiac
Boala nodului sinusal
40

conside

m
20 - 49%

control EKG periodic

 Grad de
Incapacitate
invaliditate
50 - 69% Gr. III de inv.
Boala nodului sinusal cu bradicardie sau sindrom

expunere la factori de risc sau

de mediu fizic nefavorabil.

periodic
70 - 89% Gr. II de inv.

-circulatorie, forme asociate cu implantare de stimulator

cardiac
lemente:

simptomatologiei clinice care a motivat

lipotimice sau sincopale);

41

sti

tipul de stimulator, cardiopatia pacientului

implantat;
eventuale
 Grad de
Incapacitate
invaliditate
30 - 49%
-

factori perturbatori ai

stimulato-

50 - 69% Gr. III de inv.

sus
42

70 - 89% Gr. II de inv.

care implantarea stimulatorului a permis doar

- -

au risc vital crescut

 Grad de
Incapacitate
invaliditate
-pass coronarian sau angioplastie
cu endo proteze, stenturi)
Aceste tehnici sunt indicate formelor severe de CI cr. care

generatoare de CI cr. (ateroscleroze aortice, HTA,

induc
tenozei coronariene (aspectul
coronarografic);

50-69% Gr. III de inv.

43

-a produ
factorilor nefavorabili de
mediu. Bolnavii vor fi

incapacitate 35-49%, vor fi

Defi 70-89% Gr. II de inv.

-
 Grad de
Incapacitate
invaliditate
Cardiomiopatiile r Sunt dependente de HVS, gradientul subaortic,

Cardiomiopatii hipertrofice

Acuze subiective variabile sunt angina pe

20 - 49%

-15 mm) a VS. la tra

cardiace sau sistemice.
profesionale, se va aprecia
CMH
50- 69% Gr. III de inv.
Pot lucra numai pe locuri de
44

0 mm a VS.
favorabile. Bolnavii vor fi

70 -89% Gr. II de inv.

Se va aprecia oportunitatea

de 40 ani
septale)
90-100% Gr. I de inv.
 Grad de
Incapacitate
invaliditate
(CMD) -un

de scurtare 30%).

aparente. 20 - 49% profesionale, se va aprecia

genetici
50 - 69% Gr. III de inv.

al tromboze intracavitare expunere la factori fizici

nefavorabili
70 - 89% Gr. II de inv.
45

tromboze intracavitare
90 - 100% Gr. I de inv.

Evaluarea se
 Grad de
Incapacitate
invaliditate
Constituirea unei pericardite cronice constrictive este
pericardite lichidiene sau printr-un proces inflamator cronic cu

microvoltaj,

-cord aspect specific de

50 - 69% Gr. III de inv.

46

70 - 89% Gr. II de inv.

de ritm sau conducere, cu dispnee de repaus sau la

90 - 100% Gr. I de inv.

Cordul pulmonar cronic 20 - 49%

boli congenitale).
-pulmonari, la
pulmonar sau ale cutiei toracice (CPC parenchimatos) sau apare expunere la -pulmonari. Testul de temp. excesive). Bolnavul va
fi monitorizat,
-se probe
par ventilatorii, oximetrie, EKG
 Grad de
Incapacitate
invaliditate
50 - 69% Gr. III de inv.

precordiale V 1- V 6 uneori T negativ V 1 V 3. Aspect EKG de

mai ales HVD radiolo sus amintite
70 - 79% Gr. II de inv.

EKG apar semne manifeste de HVD. Echo cord va exclude o

echo)

80 - 89% Gr. II de inv.

esiunilor.

maleolare, t
47

CPC prin tromboembolism pulmonar (embolii mici

De 90 - 100% Gr. I de inv.

Bolnavii cu dispnee la eforturi minime sau cu
 TRANSPLANTUL CARDIAC

Transpla
cardio-

II

tahicardia ventric
inclusiv implantarea de defibrilatoare;

boli cardio- este

foarte mare.

Anomalii de contractilitate
Dimensiunile nepotrivite ale allogrefei
Pattern hemodinamic de tip restrictiv

cardio-
hemodinamici specifici;
-transplant;

tratamentului imunosupresor cronic.

-
post- -89 %,

48
 sau

90-

respingerea allogrefei

vasculopatia allogrefei)

oplazii)
-
-

-psihice,

BOLILE ARTERELOR PERIFERICE

Bolile arterelor periferice reprezin

Etiologie:

arteriopatii neaterosclerotice
alte arterite).

aprecierea

Clasificarea Leriche Fontaine:

stadiul I

stadiul II
stadiul II a.
stadiul II b.
stadiul III ischemie de rep
stadiul IV

tomodensimetria

49
 10mmHg).
Explorarea par

renale) pentru identificarea altor det

cerebrale, mezenterice.

Incapacitate Grad de invaliditate

v.
0 - 19%
arteriopatii de st. I

20 - 49%
arteriopatii st. II a.
ARTERIOPATII De
PERIFERICE Gr. III de inv.
arteriopatii st. II b. 50 - 69%
aterosclerotice
Gr. II de inv.
arteriopatii st. III
70 -79%
arteriopatii st. IV chirurgicale
80 - 89%

90 -100% Gr. I de inv.

Arteriopatii obliterante operate

(oscilometrie, Doppler vascular, -un stadiu evolutiv al

-

unde este cazul.

50
 - intraluminale, parietale, externe - pot modifica anatomic

1.
2.
Gradul 1

Gradul 2

Gradul 3

-trombotic).
Tabloul clinic

Edemul: poate constitui unica manifestare a unei TVP.

adenopatii regionale.

Tomografia co

Ex. echografic bidimensional cu compresie.

Ex. echografic Doppler-color.
Ex. bidimensional dublu.

51
 Diagnostic
Diagnosticul de T

paraclinice.
Tromboflebitele superficiale (TFS)

Cauza:

tropism vascular, ocazional

Tabloul clinic

fenom

SINDROMUL POST TROMBOTIC (SPT)

52
profund, urmare a unei tromboze venoase

Tabloul clinic
edem
ectazia venelor subcutanate

Diagnostic

Incapacitatea
Grad de invaliditate

varice simplel
pachete varicoase
grad de invaliditate.
Schimbarea locului de
0 19%
ortostatism.

grad de invaliditate.
20 49%
Schimbarea locului de
edem moderat

edem moderat/sever
50 69% Gr. III de inv.

60 79% Gr. II de inv.

adoptarea ortostatismului

53