INTERPRETAREA TESTULUI DE EFORT.

DIAGNOSTIC PREZUMTIV

Subiect: M.M. Vârstă: 40 de ani; Sex: M Greutate: 85 kg

o FC repaus = 70 b/min
o TA repaus = 150/80 mm Hg

PRETESTARE
FCMxt = 200-vârsta(ani) neantrenaţi
FCMxt=200-40= 160 b/min

FCMx optimal = 0,80 x (200-vârsta) neantrenaţi

FCMx optimă = 128 b/min

FCMxt = 206.9 - (0,67 x vârsta)

FCMxt= 206.9 – (0,67 x 40 )=180,1 b/min

FCMx optimal = ((FCMxt − FCR) ×0,80) + FCR

FCMx optimal = ( 180,1 – 70 ) x 0,80 )+ 70 = 158,08 b/min

TEST DE EFORT REZULTATE

Test efort:
o Wataj = 25W
o Durata = 2 min
o FCMxr = 128 b/min
 o TA finală = 200/115 mm Hg

POST TESTARE - INTERPRETARE

FRECVENŢA CARDIACĂ (FC)

(măsură (inexactă) a consumului miocardic de O2. Controlul ei ne indică rezerva cronotropă a
cordului precum şi alterarea ei treptată cu vârsta)
FC=(FC finală-FC repaus)/Durata efortului=5-10b/min
FC = (128 – 70)/2 = 29 b/min (normal: 5 – 10 b/min)

 ↑FC peste 10-20 bătăi/min/treptă de efort poate semnifica:

 lipsa de antrenament
 stare hiperkinetică cardiovasculară
 insuficienţă ventriculară stângă (IVS)
 ↑ insuficientă a FC = incompetenţă cronotropă
 cardiopatia ischemică şi
 tratamentului cu β-blocante

DEFICITUL CRONOTROP (direct proporţional cu severitatea ischemiei miocardice = scăderea

capacităţii inimii de a autogenera impulsuri nervoase care produc potenţiale de acţiune
autopropagate)
Ischiemie = Deficit circulator local prin micşorarea afluxului de sânge arterial în ţesutul
respectiv, datorită unui obstacol în calea circulaţiei arteriale (spasm, obturare, compresiune).
Ischemie miocardică = ischemie datorată debitului coronarian redus; se manifestă clinic
prin dureri precordiale caracteristice, iar electrocardiografic prin prezenţa unei unde T ascuţite
şi simetrice:
 negativă în ischemia subepicardică a peretelui ventricular stâng anterior
 pozitiva în ischemia subendocaridică a aceluiaşi perete.

 Deficitul cronotropic (%)=(FCMxt-FCMxr/FCMxt)X100

 Deficitul cronotropic (%)=(160 -128/160)x100 = 20%

TAS=(TAS finală-TAS repaus)/Durata efortului=2-5mmHg/min

TAS = (200 – 150)/2 = 25 mm Hg/min (normal: 2 – 5 mm Hg/min)

 ↑↑TAS (↑consumul miocardic de O2 şi ↓pragul de efort)

 hiperreactivi şi
 Hipertensivi (HTA de efort)
 ↑insuficientă TAS
 tratament cu doze mari de betablocante

 Absenţa creşterii TAS cu cel puţin 10 mmHg/treaptă, în cursul primelor două trepte
de efort
 Scăderea ulterioară, persistentă (pe parcursul mai multor trepte) cu peste 10 mmHg
 Imposibilitatea creşterii TAS în cursul testării la valori de peste 130-140 mmHg.
= disfuncţie ventriculară stângă (IVS)
 Cu cât ↓TAS mai mult şi precoce
 ischemie cardiacă mai severă.
TAD să nu aibă variaţii mai mari de ±5–10mmHg faţa de valoarea de repaus
TAD = TAD crește de la 80 mm Hg la 115 mm Hg = 35 mmHg (normal: TAD repaus ± 5-10
mm Hg)

 ↑TAD cu peste 15 mmHg faţă de valorile de repaus:

 hipertensivi
 performanţă VS scăzută în cadrul sindromului de debit cardiac scăzut (se asociază
cu ↑insuficientă TAS sau ↓TAS)

TA creşte în funcţie de tipul de efort fizic şi de gradul de antrenament

• la subiecţii antrenaţi
o TAS↑ creşte datorită creşterii debitului cardiac
o TAD↓ scade datorită scăderii rezistenţei vasculare periferice
• la subiecţii neantrenaţi
o TAS↑ creşte datorită creşterii debitului cardiac
o TAD↑ creşte datorită creşterii rezistenţei vasculare periferice

DUBLUL PRODUS (DP) SAU INDICELE TENSIUNE – TIMP (ITT)

(măsură indirectă a consumului de oxigen a miocardului în timpul probei de efort; depinde de
antrenamentul fizic, condiţiile de mediu, medicaţie, tonus vegetativ !!♣CARACTERIZEAZĂ
PERFORMANŢA CARDIACĂ – măsoară necesarul miocardic de oxigen
valorile normale ale DP sau ITT sunt în jur de 33.000)
DP (ITT) teoretic = (364-vârsta)X100
DP (ITT) teoretic = (364 – 40) x 100 = 32,400 valoare normală
DP (ITT) actual = TAS finală x FC finală
DP (ITT) actual = 200 x 128 = 25,600

VALORILE DE REFERINŢĂ PENTRU DP TEORETIC

Încărcătură GRUPE DE VÂRSTĂ
18-39 de ani 40-49 50-60 40-60 de
de ani de ani ani
Varianta Varianta Varianta 1 Varianta
1 2 2
Repaus 10.034 8.400 8.500
50 Watts 15.010 9.675 10.176 15.900
75 Watts 21.726 18.200 15.151 18.370 19.050
100 Watts 20.723 20.100 21.216 24.603 22.000
125 Watts 22.185 24.200 22.022 24.473 26.600
150 Watts 25.245 28.000 24.124 23.829 18.900
175 Watts 26.080 26.070
200Watts 27.880
DP (ITT) teoretic = 32.400
DP (ITT) actual = 25.600
DUBLUL PRODUS (DP) SAU INDICELE TENSIUNE – TIMP (ITT)
 apreciază pragul anginos la subiecţii cu angină de efort → dublul produs realizat
în momentul apariţiei ischemiei miocardice ± durere precordială aproximează pragul
anginos sau ischemic, respectiv consumul de O2 miocardic la care apare ischemia unuia
sau a mai multor teritorii miocardice
 de obicei în angina de efort, pragul anginos se situează între 20.000 – 22.000
valori normale → performanţă cardiacă bună !!!
CONSUMUL MAXIM DE OXIGEN (CAPACITATEA MAXIMĂ AEROBĂ – VO2max)
Capacitatea de adaptare a organismului la efortul fizic este caracterizată cel mai exact de
consumul de oxigen al organismului.
Capacitatea aerobă maximă (VO2max) reprezintă nivelul maxim al consumului de oxigen al
organismului
VO2 max ideal (ml/kg corp/min) - în funcţie de sex şi vârstă
 sexul M: VO2max ideal = 51,6 – 0,289 x vârsta
 sexul F: VO2max ideal = 40,7 – 0,197 x vârsta
 VO2max determinat = (350+11,5xWataj final (W))/G(kg)

VO2max ideal = 51,6 – 0,289 x vârsta = 40.04 ml/kg/min

VO2max determinat = (350+11,5xWataj final (W))/G(kg)
VO2max determinat =7,5 ml/kg corp/min
Rezultatul obţinut se compară cu valoarea teoretică
 depinde de masa musculară şi de capacitatea de adaptare funcţională cardiovasculară,
respiratorie, sangvină şi metabolică a organismului la efortul fizic
 se stabileşte prin măsurarea consumului maxim de oxigen (VO2 ml/kg/min), iar pe baza
VO2max atins se pot determina deficitul aerob funcţional (DAF) şi numărul de echivalenţi
metabolici (nr.METs

NUMĂRUL DE ECHIVALENŢI METABOLICI (NR.METS)

 MET reprezintă consumul de oxigen al organismului în condiţii de repaus, raportat la
greutatea corporală şi unitatea de timp
1 MET = 3,57 ml O2/kg corp/min
  numărul de echivalenţi metabolici (METs) asociaţi VO2max în timpul testului de efort se
calculează după formula:
nr.METs=[3,57 x (Wataj final(W)/G(kg))+ 1] x 1,1

nr.METs=[3,57 x (Wataj final(W)/G(kg))+ 1] x 1,1

nr.METs= 2,25 METs
 METs = măsoară obiectiv capacitatea de adaptare a organismului la efort în funcţie de
intensitatea efortului fizic care a fost realizată
nr.METs=2,25 METs => 3 – 5 METs → organismul se poate adapta la efort fizic de
intensitate uşoară

DEFICITUL AEROB MIOCARDIC (DAM)

Evaluarea severităţii ischemiei miocardice
Interpretare
 între 0-20% - considerate nule sau mici DAM normal sau nesemnificativ
 între 20-40% - uşoare-moderate DAM redus
 între 40-60% - moderate-severe DAM moderat
 peste 70% - severe (necesară cardiologia intervenţională sau chirurgia coronariană) DAM
important
DAM=[(ITTt-ITTr)/ITTt]x100
DAM= [(32.400 – 25.600) /32.400] x 100= 6800/32.400x100 = 20.98%
între 20-40% DAM redus = ischemie miocardică moderată
de asemenea reprezintă limita capacităţii de efort, inclusiv limita antrenamentului
fizic
DEFICITUL AEROB FUNCŢIONAL (DAF)
  capacitatea organismului de a asigura desfăşurarea efortului fizic în condiţii de aerobioză
 severitatea modificărilor cardio-vasculare, respiratorii şi metabolice
Interpretare
 între 0-25% - DAF considerat minim (valori notate inclusiv la individul sănătos sedentar)
 între 25-30% - DAF uşor
 între 50-75% - DAF important
 peste 75% - DAF considerat sever
DAF= [VO2max ideal - VO2max determinat/ VO2max ideal]x100
DAF = (VO2maxt – VO2maxr)/VO2maxt x 100 = (40,04 – 7,5)/40,04x100 = 81.2%
DAF=81,2% - peste 75% - considerat sever; este afectată capacitatea organismului de a
asigura desfăşurarea efortului fizic în condiţii de aerobioză şi apar modificări cardio-
vasculare, respiratorii şi metabolice severe

 Diferenţa DAM - DAF (primul fiind întotdeauna inferior ultimului)

 capacitatea de efort care poate fi câştigată prin antrenament fizic
 NYHA I; II; III; sau VI

DAF-DAM% = 81.2% - 20.98%= 60.22%

 NYHA I ≥ 7 METs; DAF-DAM=10%: cardiaci fără limitarea capacităţii obişnuite de efort.

Ei pot executa fără disconfort eforturi prelungite cu consum de energie până la 5
calorii/min sau eforturi intermitente cu o cheltuială de energie până la 6,6 calorii/min
 NYHA II – 5-7 METs; DAF-DAM=17%: cardiaci cu limitarea uşoară a capacităţii de efort,
care prezintă simptome patologice la eforturi moderate, putând să execute eforturi
 prelungite cu cheltuială de energie de cel mult 2,5 calorii/min sau eforturi intermitente cu
o cheltuială de energie de până la 4 calorii/min.
 NYHA III – 3-5 METs; DAF-DAM=25%: cardiaci cu limitarea mare a capacităţii de efort,
care suferă chiar şi la micile eforturi ale vieţii curente. Ei pot executa doar eforturi cu
cheltuială de energie de 2 calorii/min sau eforturi scurte cu cheltuială de energie de 2,7
calorii/min.
 NYHA VI ≤ 2 METs; DAF-DAM=31%: cardiaci care nu pot executa nici cele mai mici
eforturi fără disconfort.

NYHA = 2,25 METs; DAF-DAM=60,22% => NYHA VI ≤ 2 METs; DAF-DAM=31%: cardiac

care nu poate executa nici cele mai mici eforturi fără disconfort.

Atenţie!!!
FC=(FC finală-FC repaus)/Durata efortului= 5-10b/min
FC = (128 – 70)/2 = 29 b/min (normal: 5 – 10 b/min)
 ↑FC peste 10-20 bătăi/min/treptă de efort poate semnifica:
 lipsa de antrenament
 stare hiperkinetică cardiovasculară
 insuficienţă ventriculară stângă (IVS)
 Imposibilitatea creşterii TAS în cursul testării la valori de peste 130-140 mmHg.=
disfuncţie ventriculară stângă (IVS) ( TAS ajunge la 200 mmHg in timpul testării
deci, eliminăm posibilitatea unei insuficiențe ventriculare stângi (IVS)
compararea valorii deficitului aerob miocardic (DAM) cu cea a deficitului aerob
funcţional (DAF) permite aprecierea măsurii în care reducerea capacităţii de adaptare
la efort se datorează unei tulburări a circulaţiei coronare

(CARDIOPATIE ISCHEMICĂ - avem ischemie miocardică moderată + HTA)

Diagnostic clinic CI, HTA gr. I NYHA III

Diagnosticul funcţional:
Gradul D – devine obligatorie restrângerea importantă a activităţii fizice obişnuite
Gradul III – limitarea importantă a activităţii fizice. Bolnavul nu prezintă tulburări în
repaus, dar eforturi mai mici decât activitatea sa obişnuită determină instalarea oboselii,
palpitaţiilor, dispneei sau dureri anginoase
!!! ATENŢIE LA TRATAMENTUL CU ANTIHIPERTENSIVE.