ȚESUTUL NERVOS

Țesutul nervos este constituit din celule nervoase = neuroni, cu prelungirile

lor, și din celule nevroglice.

Neuronul reprezintă unitatea structurală și funcțională a sistemului nervos.

-este alcătuită din:
a) corp celular = pericarion
b) una sau mai multe prelungiri: - dendritele - prelungiri celulipete, scurte
- axonul, prelungire unică a neuronului
- neuronul are forma variabilă: stelată (în coarnele anterioare ale măduvei),
sferică sau ovală (în ganglionii spinali), piramidală (zone motorii ale scoarței
cerebrale) și fusiformă (în stratul profund al scoarței cerebrale)
Neuronii pot fi:
 unipolari (celulele cu conuri și bastonașe din retină) - au aspect
globulos, cu o singură prelungire;
 pseudounipolari (în ganglionul spinal) au o prelungire care se divide
în ,,T”;
 bipolari - de formă rotundă, ovală sau fusiformă, cu cele două
prelungiri pornind de la polii opuși ai celulei;
 multipolari - formă stelată, piramidală sau piriformă, au numeroase
prelungiri dendritice și un axon.

Corpul neuronului este alcătuită din:

 neurilemă = membrana plasmatică
 neuroplasmă (citoplasmă)
 nucleu.

Neurilema are o structură lipoproteică.

Neuroplasma - conține organite celulare generale (mitocondrii, ribozomi,
lizozomi, RE) și incluziuni pigmentare;
- nu are centru celular pentru că neuronul nu se divide
- organitele specifice sunt substanța tigroidă= corpii Nissl și
neurofibrilele.
- corpii Nissl se găsesc în corpul neuronului și în dendrite, niciodată în axon,
având rol în metabolismul neuronului și neurofibrilele se găsesc în neuroplasmă
 (corp) și prelungiri (dendrite, axon) cu rol mecanic, de susținere și în conducerea
influxului nervos.
Nucleul: celulele nervoase motorii, senzitive și de asociația un nucleu unic,
cu 1-2 nucleoli; celulele vegetative periferice sau centrale pot avea nuclei dubli
sau multipli.
Dendritele – sunt mai groase, apoi se subțiază, în ele se găsesc
neurofibrilele și corpii Nissl
-ele recepționează impulsul nervos și îl conduc spre corpul neuronului,
centripet (celulipet)
Axonul este o prelungire unică, lungă și mai groasă
 este alcătuit dintr-o citoplasmă specializată = axoplasma.
 membrana care acoperă axoplasma se numește axolemă, cu rol
important în propagarea impulsului nervos.
 axonul conduce impulsul nervos centrifug

Peste axolemă, la majoritatea neuronilor, se găsesc trei teci:

1. Teaca de mielină alcătuită din lipide și proteine, învelește ca un
manșon fasciculul de neurofibrile. Ea este întreruptă, întreruperile numindu-se
nodurile lui Ranvier;
- conferă culoarea albă a maselor de fibre nervoase concentrate în sistemul
nervos central;
- axonii neuronilor postganglionari din sistemul nervos vegetativ nu o teacă
de mielină, sunt fibre amielinice
- fibrele din sistemul nervos somatic nu au teacă de mielină.
Teaca de mielină începe să se formeze luna a cincea de viața intrauterină și
se definitivează după naștere;
- învelește axonul, este discontinuă, fiind întreruptă la intervale
regulate, prin strangulațiile (noduri)
- au rol nutritiv, izolator și de protecție.

2. Teaca Schwann – se dispune în jurul tecii de mielină, fiind alcătuită din

celule gliale (nevroglii)
- celulele Schwann au rol în formarea tecii de mielină;
- conduce saltatoriu influxul nervos, rol de protecșie și trofic.
 3. Teaca Henle - separă membrana plasmatică a celulelei Schwann de țesutul
conjunctiv din jurul fibrei nervoase
- este o teacă continuă,
 se află în relație intimă cu un strat subțire de țesut conjunctiv lax, care
formează teaca endoneurală, prin intermediul căreia fibre nervoase se
asociază între ele.
- rol în permeabilitate și rezistență.

Nevrogliile (celulele gliale) (de 10 ori mai numeroase decât neuronii) au

centrul celular deci se divid,

 sunt de origine ectodermică (microglia este singura de origine

mezodermică)

Tipuri de nevroglii:
 Astrocitul - caracteristic substanței cenușii și este situat în jurul
corpului corpului neuronului și în dendrite.
 Oligodendroglia - se găsește în substanța albă și cea cenușie a
sistemului nervos, rol de sintetizare a tecii de mielină a fibrelor din sistemul nervos
central.
 Microglia - se află în substanța cenușie, în jurul neuronilor din
sistemul nervos central; funcția principală este fagocitoza.

Nevrogliile se divid intens, fiind singurele celule ale țesutului nervos care
dau naștere tumorilor din sistemul nervos central (SNC).
- nu conține neurofibrile și nici corpi Nissl;
- au rol de suport pentru neuroni, de protecție, rol trofic, în fenomenele de
cicatrizare ale țesutului nervos, rol fagocitar, în sinteza tecii de mielină și în sinteza
de ARN și alte substanțe pe care le cedează neuronului.

Sinapsa reprezintă legătura dintre doi neuroni sau dintre un neuron și o

celulă receptoare sau efectoare.
 transmiterea influxului nervos unidirecțional de la o celulă la alta se
realizează cu ajutorul sinapselor.
Din punct de vedere morfologic sinapsele pot fi:
  Sinapse axo- dendritice (între butonii terminali axonici ai unui neuron
și dendritele altui neuron),
 Axo-somatice (membrana butonilor terminali ai unui axon neuronal și
pericarionul altui neuron),
 Axo-axonice (între axonul neuronului presinaptic și axonul neuronului
postsinaptic).

Din punct de vedere al mecanismului de transmitere a influxului nervos:

sinapse chimice și electrice.
Alte tipuri de sinapse se întâlnesc între: neuroni și receptori (excitația este
recepționată din mediul extern și inten și transmisă prin dendritele neuronilor
senzitivi la nivelul sistemul nervos central); neuroni și efectori (este executată
comanda primită de la centri nervoși).
Structura unei sinapse:
1. Componenta presinaptică (butonii terminali ai axonilor).
2. Fanta sinaptică (spațiul care se găsește între axolema butonilor terminali
și cea componentei postsinaptice).
3. Componenta postsinaptică (corpul neuronal, dendritele sau de porțiunea
conică a axonului).