1.2.2 Clasificarea originală Braunwald a anginei instabile
Severitate Clasă Manifestări clinice I Debut recent, sever sau accelerat. Fără durere în repaus în ultimele luni II AP în repaus şi subacută (fără episoade anginoase în ultimele 48 ore) III AP în repaus şi acută (cu episoade anginoase în ultimele 48 ore) Circumstanţe clinice Clasă Manifestări clinice A Angină instabilă secundară (în anemie, infecţie, febră etc.) B Angină instabilă primară C Angină post-IM Intensitatea tratamentului • Fără tratament sau tratament minim • Simptomele persistă chiar şi sub • Simptomele nu dispar sub tratamentul cu beta-blocanţi, nitraţi tratamentul medicamentos standard şi blocanţi de canal de calciu în doze maxime tolerate Clasificarea include pacienţii cu IM fără supradenivelare de ST, fără dozarea troponinei. Totuşi severitatea bolii se corelează bine cu modificările angiografice. Referinţe: E Braunwald: Unstable angina. A classification. Circulation 1989; 80: 410-414
1.2.3 Clasificarea Braunwald modificată a anginei pectorale
Clasă Tablou clinic Risc Cel puţin una din următoarele caracteristici: accentuarea simptomelor ischemice crescut în ultimele 48 ore; durere continuă prelungită (> 20 min.) în repaus; edem pulmonar, cauzat cel mai probabil de ischemie; AP cu Z3 sau raluri noi/agravate; AP cu hipotensiune, bradi-/tahicardie; AP cu suflu de regurgitare mitrală nou sau agravat; angină de repaus cu modificări dinamice de ST ≥ 0,5 mm; vârsta > 75 ani; BRS/BRD nou (presupunere); nivele de troponină semnificativ crescute Risc Absenţa modificărilor enumerate mai sus, dar prezenţa oricăreia dintre inter- următoarele: IM în antecedente, pneumopatie/cardiopatie vasculară sau mediar bypass coronarian, utilizarea de aspirină în antecedente; angină de repaus prelungită (> 20 min) tratată şi risc crescut sau intermediar de BAC (boală arterială coronariană); angină de repaus < 20 min sau ameliorată (spontan la repaus sau cu nitroglicerină); AP cu modificări dinamice de undă T (> 0,2 mV); AP nocturnă; unde Q patologice sau subdenivelare ST ≥ 1 mm în mai multe derivaţii; vârsta > 70 ani; nivele de troponină uşor crescute Cardiopatia coronariană 31 Risc Absenţa modificărilor enumerate mai sus, dar prezenţa oricăreia dintre scăzut următoarele: AP severă (clasa CCS III sau IV) de novo în ultimele 2 săptămâni fără durere pelungită în repaus, dar cu risc intermediar sau mare de BAC; creşterea frecvenţei, severităţii sau a duratei anginei; scăderea pragului anginos; angină de novo, cu debut în urmă cu 2 săptămâni- 2 luni; ECG normal sau nemodificat în timpul unui episod de disconfort toracic; nivele de troponină normale Sistemul de clasificare modificat ţine cont atât de tabloul clinic, cât şi de modificările ECG şi de nivelele de troponină. Din 2002 a fost inclus în ghidurile American College of Cardiology/American Heart Association pentru managementul sindromului coronarian acut fără supradenivelare de ST. Referinţe: E Braunwald et al.: Diagnosing and managing unstabel angina. Agency for Health Care Policy and Research. Circulation 1994; 90: 613-622
1.2.4 Disconfortul toracic, clasificarea Diamond
Parametri clinici Nr. de parametri Clasificare clinică prezenţi Disconfort retrosternal 0 Asimptomatic Disconfort indus de efort 1 Disconfort non-anginos Ameliorarea promptă a disconfortului 2 Angină atipică în repaus sau după nitroglicerină 3 Angină tipică Referinţe: GA Diamond: A clinical relevant classification of chest discomfort. J Am Coll Cardiol 1983; 1: 574-575
1.2.5 Angina instabilă, stratificarea riscului
Criterii Puncte Scor Clasă de risc Modificări ST 4 0–2 Risc scăzut Vârstă ≥ 70 ani 2 4–6 Risc intermediar CABG în antecedente 2 8–10 Risc crescut Test la troponină pozitiv 2 În faza de validare end-pointurile clinice au fost IM acut şi decesul intraspitalicesc. Referinţe: AC Piombo et al.: A new scoring system to stratify risk in unstable angina, BMC Cardiovasc Disord 2003; 3: 8 32 1 Sistemul cardiovascular 1.2.6 Scorul TIMI pentru angină instabilă şi IM fără supradenivelare de ST Criterii Puncte Scor Clasă de risc Vârstă ≥ 65 ani 1 0–2 Risc scăzut ≥ 3 factori de risc pentru BAC 1 3–4 Risc intermediar (ex. antecedente heredo-colaterale de BAC, hipertensiune, hipercolesterolemie, 5–7 Risc crescut DZ, fumat) Antecedente de stenoză coronariană 1 semnificativă (> 50%) Aspirină luată în ultimele 7 zile 1 2 sau mai multe episoade de angină severă 1 în ultimele 24 ore Nivele crescute ale markerilor cardiaci 1 (CK-MB, troponină) Modificare de ST (supradenivelare 1 tranzitorie; supradenivelare persistentă sau subdenivelare ≥ 0,05 mV) Scorul de risc TIMI (Thrombolysis in myocardial infarction) este cel mai folosit și validat instrument în stabilirea evoluţiei pacientului cu sindrom coronarian acut fără supradenivelare de ST. Pacienţii cu scor ≥ 3 beneficiază de strategie invazivă precoce. Referinţe: EM Antman et al.: The TIMI risk score for unstable angina/non-ST elevation MI: a method for prognostication and therapeutic decision making. JAMA 2000; 284: 835-842 CP Cannon et al.: Comparison of early invasive and conservative strategies in patients with unstable coronary syndromes treated with glycoprotein IIb/IIIa inhibitor tirofiban. NEJM 2001; 344: 1879-1887
1.2.7 Scorul de risc Framingham în evaluarea predispoziţiei la boală
cardiacă coronariană Scorul de risc Framingham se poate folosi pentru evaluarea riscului individual de boală cardiacă coronariană (BCC) manifestată clinic la pacienţii care nu sunt cunoscuţi cu BCC. BCC clinic manifestă include angina pectorală, infarctul miocardic (IM) recunoscut sau nu, insuficienţa coronariană (disconfort toracic prelungit asociat cu anomalii tranzitorii de repolarizare, fără criterii pentru IM) sau decesul în urma BCC. Referinţe: PW Wilson et al.: Prediction of coronary heart disease using risk factor categories. Circulation 1998; 97: 1837-1847 Cardiopatia coronariană 33 Scorul de risc Framingham pentru predicţia bolii cardiace coronariene la bărbaţi Vârstă Ani Puncte Ani Puncte Total Risc la 10 30–34 –1 55–59 4 puncte ani (%) 35–39 0 60–64 5 ≤ –3 1 40–44 1 65–69 6 –2 2 45–49 2 70–74 7 –1 2 50–54 3 0 3 Diabet Puncte 1 4 Nu 0 2 4 Da 2 3 6 Fumat Nu 0 4 7 Da 2 5 9 LDL mg/dl mmol/l Puncte 6 11 < 100 < 2,59 –3 7 14 100–129 2,6–3,36 0 8 18 130–159 3,37–4,14 0 9 22 160–190 4,5–4,92 1 10 27 > 190 > 4,92 2 11 33 HDL mg/dl mmol/l Puncte 12 40 < 35 < 0,9 2 13 47 35–44 0,91–1,16 1 ≥ 14 ≥ 56 45–49 1,17–1,29 0 50–54 1,3–1,55 0 > 60 > 1,56 –1 TA TA sistolică diastolică (mmHg) < 80 80–84 85–89 90–99 ≥ 100 > 120 0 0 1 2 3 120–129 0 0 1 2 3 130–139 1 1 1 2 3 140–159 2 2 2 2 3 BĂRBAŢI ≥ 160 3 3 3 3 3 34 1 Sistemul cardiovascular Scorul de risc Framingham pentru predicţia bolii cardiace coronariene la femei Vârstă Ani Puncte Ani Puncte Total Risc la 10 30–34 –9 55–59 7 puncte ani (%) 35–39 –4 60–64 8 ≤ –2 1 40–44 0 65–69 8 –1 2 45–49 3 70–74 8 0 2 50–54 6 1 2 Diabet Puncte 2 3 Nu 0 3 3 Da 4 4 4 Fumat Nu 0 5 5 Da 2 6 6 LDL mg/dl mmol/l Puncte 7 7 < 100 < 2,59 –2 8 8 100–129 2,6–3,36 0 9 9 130–159 3,37–4,14 0 10 11 160–190 4,5–4,92 2 11 13 > 190 > 4,92 2 12 15 HDL mg/dl mmol/l Puncte 13 17 < 35 < 0,9 5 14 20 35–44 0,91–1,16 2 15 24 45–49 1,17–1,29 1 16 27 50–54 1,3–1,55 0 ≥ 17 ≥ 32 > 60 > 1,56 –2 TA TA sistolică diastolică (mmHg) < 80 80–84 85–89 90–99 ≥ 100 > 120 –3 0 0 2 3 120–129 0 0 0 2 3 130–139 0 0 0 2 3 140–159 2 2 2 2 3 FEMEI ≥ 160 3 3 3 3 3 Cardiopatia coronariană 35 1.2.8 Scorul Adult Treatment Panel (ATP) III pentru predicţia BCC la bărbaţi Vârstă Ani Puncte Ani Puncte Total Risc la 10 20–34 –9 55–59 8 puncte ani (%) 35–39 –4 60–64 10 0 1 40–44 0 65–69 11 1 1 45–49 3 70–74 12 2 1 50–54 6 75–79 13 3 1 HDL mg/dl mmol/l Puncte 4 1 ≥ 60 ≥ 1,55 –1 5 2 50–59 1,29–1,53 0 6 2 40–49 1,03–1,27 1 7 3 < 40 < 1,03 2 8 4 TA mmHg Netratată Tratată (puncte) 9 5 sistolică < 120 0 0 10 6 120–129 0 1 11 8 130–139 1 2 12 10 140–159 1 2 13 12 ≥ 160 2 3 14 16 Nefumător 0 0 0 0 0 15 20 Fumător 8 5 3 1 1 16 25 Colesterol Vârsta Vârsta Vârsta Vârsta Vârsta ≥ 17 ≥ 30 total 20–39 40–49 50–59 60–69 70–79 mg/dl ani ani ani ani ani (mmol/l) < 160 0 0 0 0 0 < 3,4 160–199 4 3 2 1 0 3,4–5,15 200–239 7 5 3 1 0 5,17–6,18 240–279 9 6 4 2 1 6,2–7,21 ≥ 280 11 8 5 3 1 ≥ 7,24