Examenul EKG la

copil
Ioana Adriana Ghiorghiu, MD, PhD
UMF ,, Carol Davila“, Spital Clinic de Copii ,, Dr Victor
Gomoiu“, Bucuresti
Premize
 Principiile de baza ale interpretarii EKG la copil sunt
aceleasi ca la adult dar exista o serie de particularitati
legate de procesul de crestere si dezvoltare
 Particularitatile EKG la copil se coreleaza cu etapele de
crestere si dezvoltare
- viata intrauterina
- nou nascut si sugar
- copil mic
- scolar
- pubertate
- adolescent
 Factorii care determina modificarile
EKG:
 Dezvoltare organismului – cresterea masei si
suprafetei corporale
 Fazele dezvoltarii anatomice si fiziologice
normale a cordului
- variatiile raportului maselor celor doi
ventriculi
- modificari de pozitie ale cordului in cutia
toracica
- maturizarea sistemului nervos autonom
Etapele modificarii EKG
 Momentul nasterii
 Primul an de viata
 Varsta de copil mic ( 3 – 6 ani)
 Adolescent
Viata intrauterina
 Presiunile ventriculare sunt egale
 Rezistentele vasculare pulmonare (arteriolele
pulmonare au un perete muscular mai gros) >
rezistentele vasculare sistemice (circulatia
placentara este o circulatie de rezistenta scazuta)
 Masa si dimensiunile ventriculului drept >
Masa si dimensiunile ventriculului stang
Circulatia fetala
Nasterea
 Disparitia circulatiei placentare de rezistenta
mica
 Scaderea rezistentelor vasculare pulmonare
simultan cu inflatia plamanilor
 Inchiderea canalului arterial pulmonar si a
foramenului ovale patent
 Modificarile hemodinamice se produc rapid pe
durata primelor ore de viata si continua mai lent
pe durata copilariei pana in adolescenta
Consecinta modificarilor hemodinamice

 Cresterea rapida a masei VS

- nastere 0,8/1
- varsta o luna LV/RV = 1,5/1
- 6 luni = 2/1
- adult = 2,5/1
 EKG, nou nascut, varsta o zi: Ritm sinusal. AV 125/min. Axa QRS+
130 PR 0.10 s. QRS 0.06. QT/QTc 0.28/0.40, Unde T pozitive simetrice
in V1, V2
EKG in limite normale pentru varsta
Factori functie de care se interpreteaza
EKG la copil
 Varsta copilului
 Momentul nasterii (prematura sau la
termen)
 Contextul patologic
 Medicatia administrata
Interpretare EKG
 Se realizeaza in aceeasi succesiune de adult
 Masurarea frecventei cardiace
 Caracteristicile undei P (ax, amplitudine, durata,
relatia cu complexul QRS,)
 Caracteristicile complexului QRS (ax,
amplitudine, aspect, durata, relatia raport R/S)
 Masurarea intervalelor PR si QT
 Aspectul segmentului ST si al undei T
 Frecventa cardiaca
 Nou nascutii - AV 150–230 / min

 Datorita frecventelor inalte, peste 200 / min, este relativ dificil de

masurat

 Frecventa cardiaca normala creste din prima zi de viata si ajunge la

valori maxime intre prima si a doua luna de viata

 Dupa a doua luna de viata AV scade revenind la valorile de la nastere

la varsta de 6 luni

 6-12 luni este relativ stabila

 Scade lent dupa varsta de un an datorita unor modificari intrinseci in

activitatea nodului sinusal si mai putin datorita maturizarii inervatiei
vagale a nodului sinusal.
Marcus B et al, Am Heart J
119:911, 1990.
Frecventa cardiaca
 Se raporteaza la tabele functie de varsta –
valoarea normala intre percentila 2 si 98
 Unda P
 Simetrica in DI si DII
 Durata undei P in DII

– 0,03-0,09s copiii < 3 ani

- 0,05 – 0,1s copii > 3 ani
Variatia se datoreaza probabil cresterii in
dimensiuni a AS
 Amplitudinea undei P < 2,5 mm la toate
varstele (variaza destul de putin cu varsta)
Kose S et al, Turk J Pediatr 45:133, 2003
Intervalul PR
 Intervalul PR scade de la nastere de la 107 msec la 98
msec la o luna
 Creste cu varsta datorita scaderii vitezei de conducere in
nodul AV si cresterii dimensiunilor AS
 Cea mai mica valoare PR acceptata la copil 90 msec
(comparativ cu 120 msec la adult)
 Limita superioara a PR 140 msec copil mic si 180 msec
la adolescent
 Scade la frecvente cardiace mai mari

Sarubbi B et al, Ital Heart J 5:64, 2004

EKG sugar 3 saptamani,Ritm sinusal, AV125/min,PR 0,10 s, Axa QRS
+100, QRS 0.06 s, QT/QTc 300/430 msec, Unde R ample V1 – V4,
unde T negative in V1,V2, V3. EKG normal pentru varsta
Complexul QRS
 Se masoara intr-o derivatie in care exista unda Q
 Amplitudinea complexului QRS depinde de:
- Raportul intre masa VS si VD
- Pozitia cordului in torace
- Masa corporala
- Habitusul
- Impedanta tesuturilor
 Durata complexului QRS
- fat 47 msec (18 – 22 saptamani de gestatie)
- 53 msec la nou nascutul la termen
- 70 msec la adolescent
 Axa complexului QRS este orientata la dreapta si inferior la nou
nascutul la termen si este orientata la stanga si posterior la varsta
de un an
Marcus B et al, Am Heart J, 1990. Chia EL et al,
EKG Nou nascut la termen , 5 zile, Ritm sinusal , AV 160 /min, PR 0,10
s, axa QRS +150*, QRS 0,06 s, Complex QRS hipervoltat in V1, V2,
V3,
EKG al unui sugar 8 luni, sanatos, axa QRS +60, amplitutdine mai mica a
complexului QRS in derivatiile drepte
Complexul QRS

 7%copii cu varsta <5 ani si un numar dintre cei cu varsta

mai mare au un complex de tip RSR” ( BRD minor) in
derivatiile precordiale drepte. Pentru a fi considerat
normal amplitudinea R” in V1<15 mm la sugarii< 1 an si
< 10 mm la copii>1 an
Unda Q
 Unda Q este normal vizibila in derivatiile inferioare si in
cele precordiale stangi
 Durata undei Q < 20 msec
 Amplitudinea undei Q poate fi mare, in special la nou
nascuti, pana la 1,4 mm
 Unda Q absenta in DI si aVL la sugari
 Unda Q adanca > 3 mm si larga ≥ 30 msec in derivatiile
DI si aVL corelata cu absenta undei Q in derivatiile
inferioare – Sdr ALCAPA

Johnsrude CL et al, Am J Cardiol, 1995.

Unda Q
 Undele Q prezente in derivatiile drepte
sunt intotdeauna patologice si sunt semn
de HVD
 Undele Q adanci si ample in precordialele
stangi se asociaza cu HVS
Punctul J
 Repolarizarea precoce este o prezenta
comuna la adolescent, in special in
precordialele mijlocii
EKG copil 15 ani, Ritm sinusal, AV 75/min, Axa QRS+ 0,
PR 0,18 s, complex QRS 0,08s, QT 0.38/0.43
AXA la stanga, Punctul J ascensionat in V2- V4, Sdr de repolarizare
precoce
Unda T
 Nou nascutii cu varsta mai mare de 48 ore – 7
zile trebuie sa aiba unda T inversata in derivatiile
drepte
 Undele T negative in derivatiile drepte pot fi
prezente in copilarie pana la pubertate
 Prezenta undei T pozitive, in derivatiile drepte
dupa varsta de 7 zile este unul din semnele cele
mai specifice de HTP la copil
EKG copil, 23 luni, Ritm sinusal AV 94/min, axa QRS +60,
PR 0.12s, QRS 0.08s, QT/QTc 0.32/0.37, EKG normal
pentru varsta
Indicatiile de efectuare a unui
examen EKG la copil

 Diagnosticul malformatiilor congenitale de cord

 Diagnosticul tulburarilor de ritm si conducere
 Investigarea unei sincope
 Examenul preanestezic pentru o interventie chirurgicala
noncardiaca in cazul in care se suspicioneaza o boala
cardiaca
 Terapia cu medicamente care modifica intervalul QT
(prokinetice, anti depresive, antipsihotice atipice,
medicatia pentru sdr ADHD, medicatie antiaritmica )
 Evaluarea durerii toracice in urgenta
EKG, copil 2 zile: Ritm sinusal, AV 130/min, Axa QRS +135, PR 0.16,
QRS 0.06, QT/QTc 0.28/0.41, Unde T bifazice V1-4

EKG: normal pentru varsta

EKG copil in varsta de 3 luni, Ritm sinusal AV 150/min, QRS axis +80,
PR 0.08s, QRS 0.06. QT / QTc 0.25/0.4 , aspect RSR’ V1, EKG
normal pentru varsta
EKG copil 8 luni, Ritm sinusal AV 140/min, axa QRS + 60,
PR 0.10s, QRS 0.06, QT/QTc 0.28/0.42
Voltaj amplu in precordiale, EKG normal pentru varsta
Ekg 6 ani, Ritm sinusal, AV 75/min, axa QRS+88, PR0.18s
QRS 0.06. QT/QTc 0.36/0.40, EKG normal pentru varsta