Metabolism proteic

I
Proteine

Clasificarea proteinelor
Holoproteine
sferoproteine: globuline, albumine, histone
scleroproteine: colagen, keratina, elastina
Heteroproteine
glicoproteine
lipoproteine
nucleoproteine

Rolul proteinelor
Rol plastic
Rol enzimatic
Rol hormonal
Rol imunitar
Rol homeostatic - coagulare i fibrinoliz,
echilibru hidroelectrolitic, acido-bazic

Proteinele totale
Valori normale: 6,5 8,5 g/dl
Hiperproteinemia
real aport alimentar proteic crescut, plasmocitoame, tumori
secretante de paraproteine
pseudohiperproteinemia sindrom de hemoconcentraie
(deshidratare)

Hipoproteinemia
real scderea aportului, scderea absorbiei intestinale,
scderea sintezei interne, pierderi proteice, hipercatabolism proteic
pseudohipoproteinemia hiperhidratri, sdr. de hemodiluie

Metode de investigaie a proteinelor

plasmatice
Condiii de recoltare:
Dimineaa dup repaus alimentar nocturn
Recoltare fr staz (presiunea hidrostatic crescut n vas duce la
extravazarea lichidului n interstiiu i apariia hemoconcentraiei)
Fr hemoliz se folosesc ace corespunztoare
Dac se dorete repetarea analizei, condiiile la cea de-a doua recoltare trebuie
s fie similare celor de la prima recoltare.
Reacia biuretului (valoare istoric) cuprul bivalent se leag de legturile
peptidice i determin apariia unei coloraii albastre cuantificabil
spectrofotometric. Intensitatea culorii este direct proporional cu concentraia
proteinelor.
Valori normale:
6,5 -8,5 g/l proteine totale serice
albumine/globuline=1,3 - 1,5
Valori fals crescute la valori mari ale bilirubinei (peste 5mg/dl), hemoglobinei i
trigliceridelor (peste 1000 mg /dl)

Separarea proteinelor plasmatice

1. Ultracentrifugare - n funcie de constanta de

sedimentare, prin variaia forei centrifuge.

Separarea proteinelor plasmatice

2. Electrodifuzie - analiz calitativ care se face
n funcie de sarcina electric global, de masa
molecular i de pH-ul soluiei
Noiuni:
pH izoelectric al substanei - pH-ul soluiei la care sarcina electric
global a unei substane este 0
pHs > pHi sarcin global negativ
pHs < pHi sarcin global pozitiv
pHs pt proteinele serice este de 8,6 (>pHi) proteinele sunt
ncrcate negativ se vor deplasa spre catod cu o vitez D.P. cu
masa molecular
Ordinea fraciunilor proteice va fi dinspre A spre K albumine,
globuline, alfa1, alfa2, beta, gama.

Separarea proteinelor plasmatice

Mediile de migrare:
Gel : agar, agaroz, n care migrarea poate dura pn la 24 ore
Folii de acetat de celuloz i poliacrilamid dureaz 2-3 ore
Hrtii de filtru
Placa obinut se compar cu o plac standard, evalund grosimea
benzilor, intensitatea culorii benzii (la hrtiile de filtru) i sediul
migrrii.

Separarea proteinelor plasmatice

Un comportament normal la electroforez = euproteinemie

6 - 8,5 g de proteine totale :
Albumine :
50 60 % (3,5 5,5 g)
Alfa 1 globuline :
3-4%
Alfa 2 globuline :
6-9%
Beta globuline :
10 - 12 %
Gama globuline :
18 - 20 %
Fibrinogenul :
200 450 mg/dl

Separarea proteinelor plasmatice

3. Imunodifuzia are la baz reaciile de precipitare
Ag-Ac in mediu solid sau lichid.
Precipitarea n solid (difuzia n gel) este de 3 tipuri:
Simpl Ac e fix, Ag difuzeaz (IDRS / Mancini)
Dubl Ag migreaz spre Ac i Ac spre Ag
Migrarea n cmp electric (imunoelectroforez)

Separarea proteinelor plasmatice

Difuzia simpl (imunodifuzia) IDRS sau Mancini
este o metod sensibil, putnd detecta concentraii de pn la
2 g/ml
dezavantajul c necesit timp (1-3 zile pt difuzia complet) i
trebuie lucrat manual.
Se utilizeaz pentru dozarea Ig sau a fraciunilor C

Este o reacie semicantitativ.

Metod:
Placa, cu gel de agaroz conine serul cu anticorpii (se tiu
cantitatea de ser i concentraia de anticorpi)
Serul bolnavului se pune ntr-un godeu pe placa cu gel de agaroz.
Datorit prezenei anticorpilor n gel i migrrii Ag din serul
pacientului, n jurul godeului apare un inel de precipitare al crui
diametru este direct proporional cu concentraia de antigen.

Separarea proteinelor plasmatice

Difuzia simpl (imunodifuzia) IDRS sau Mancini - rezultat

Separarea proteinelor plasmatice

Imunoelectroforeza este o migrare n cmp electric combinat cu o reacie imun

antigen-anticorp (Ag-Ac)
Metoda:
Se realizeaz n dou etape: placa se mparte n 2 inferior ser normal i superior ser
de la bolnav, separate ntre ele printr-un an . Se introduce n cmp electric si se
separa antigenele prezente in seruri.
Dupa aceasta in santul facut la inceput se adauga anticorpii. Antigenele vor migra catre
anticorpi
Fiecare arc de precipitare corespunde unei anumite proteine din complexul pe care l
cutm
Exist rigle pe care sunt desenate arcurile de precipitare normale care se suprapun pe
plac i vedem dac arcurile obinute sunt normale sau patologice.
Este si o reacie calitativ ce are o durat de lucru mare : 24-72 de ore
Se utilizeaz pentru confirmarea prezenei unor proteine anormale gamapatii
monoclonale i de asemenea pentru confirmarea absenei unor proteine normale
(afibrinogenemie, atransferinemie, abetalipoproteinemie).
Avantaje:
Determin clasa i tipul de Ig n gamapatiile monoclonale
Detecteaz proteinuria Bence-Jones
Dezavantaje
Nu detecteaz componentele monoclonale n cantiti mici
Nu detecteaz lanurile uoare ale IgM

Separarea proteinelor plasmatice

Imunoelectroforeza rezultat

Separarea proteinelor plasmatice

4. Electroforeza capilar

Metod intermediar ntre electroforeza clasic i cromatografia lichid

Principiu: moleculelor proteice poart ncrcturi electrice diferite i sunt

separate lor prin fluxul electroosmotic. Sistemul are 8 capilare ce
funcioneaz n paralel realiznd 8 analize simultan. Proba diluat cu
tampon este preparat i injectat prin aspiraie n zona anodic. La un
voltaj mare separarea proteinelor va fi citit direct la 200 nm, n partea
catodic a capilarului.

Probele trebuie depozitate la o temperatur ntre 2 i 8 grade. n aceast

perioad valorile C3 i ale fraciunii beta vor scade progresiv, vor apare mici
fraciuni n zona gamma i alfa2.

Separarea proteinelor plasmatice

5. Nefelometria

Metoda cea mai folosit n prezent

Funcioneaz pe baza reaciei Ag-Ac, unde Ag sunt considerate n acest caz

proteinele plasmatice, iar Ac sunt reprezentai de Ac antiprotein uman.

Exist dou submetode:

Turbidimetria apreciaz concentraia de Ag n funcie de cantitatea de

lumin captat de detectorul de transmisie

Nefelometria propriu-zis apreciaz ct lumin e deviat i captat de

detectorul de difuzie.

Ulterior se face corelaia ntre cantitatea de lumin captat i concentraia Ag

(respectiv a proteinelor)

Metoda este rapid, sensibil, automatizat, dar este scump.

Separarea proteinelor plasmatice

Zona albumine i alfa1
gamaglobuline :

Prealbumina;
Albumina;
Alfa1-antitripsina;
Alfa1-glicoproteina
acid;
Componente ale
complementului (C5);
Alfa-fetoproteina;
Protrombina.

Separarea proteinelor plasmatice

Zona alfa2:

Haptoglobina;
Ceruloplasmina;
Alfa2 macroglobulina;
Colinesteraza;
Alfa2 antitrombina;
Plasminogenul;
Transcortina;
Eritropoietina;
Componentele C1,C4,
C6,C9 ale complementului;
Lipoproteine.

Separarea proteinelor plasmatice

Zona beta :

Beta2 microglobulina;
Transferina;
Imunoglobuline;
Lizozim;
Beta-lipoproteinele.

Separarea proteinelor plasmatice

Zona gama:
Proteina C reactiv
Fibrinogenul
Imunoglobuline

Imunoglobulinele
Imunoglobulina A:
60-400 mg/dl
-

Rol important in imunitatea mucoaselor (se secreta 3-5 g de IgA zilnic in lumenul
intestinal), prevenind colonizarea cu agenti patogeni
Prezent in secretiile digestive, genito-urinare, lacrimale, saliva, laptele matern, etc.
Are 2 subclase IgA1 si IgA2, poate exista si in forma de dimer IgA secretorie
(rezistenta la actiunea enzimelor digestive)

Valori crescute - de obicei policlonale:

Mielom gama-A, ciroza hepatica (alcoolica), LES, PAR cu titluri inalte de FR,
sarcoidoza
Valori scazute:
Izolate teleangiectazia ereditara, disgamaglobulinemie tip III, malabsorbtie, CH,
LES, macroglobulinemie Waldenstrom
Policlonale agamaglobulinemie, aplazie timica ereditara, disgamaglobulinemie tip I
(scad IgG si IgA si cresc IgM), disgamaglobulinemie tip II (IgA si IgM absente,
niveluri normale de IgG), la sugar si copii

Imunoglobulinele
Imunoglobulina D
0-14 mg/dl
Exprimata pe suprafata LB imature (nu au fost expuse la antigeni)
alaturi de IgM sau regasita libera in ser ca monomer
Rol in activarea LB, bazofilelor si mastocitelor
Valori crescute infectii acute/cronice acutizate, boli autoimune
Valori scazute deficite ereditare, imunodeficienta dobandita, mielom
non IgD, la sugar si copil mic

Imunoglobulinele
Imunoglobulina M
60-300 mg/dl
Exprimata pe suprafata LB sau libera in ser
Poate forma polimeri (2 pana la 6 IgM) difuzeaza greu in interstitiu si nu
traverseaza bariera placentara
- Primii Ac ce apar in cursul unei infectii, reaparand la expuneri ulterioare la
acelasi germene
- Ex aglutininele
- Implicati in reactiile de hipersensibilitate tip II si V dupa clasificarea
Coombs si Gell
Valori crescute afectiuni hepatice, infectii acute/cronice acutizate
Valori scazute hipoproteinemii, mielom nonIgM, nou nascut

Imunoglobulinele
Imunoglobulina E
7-15 mg/dl
Indica prezenta de afectiuni parazitare sau alergice
Valori crescute boli atopice, parazitoze
Valori scazute - deficiente ereditare, imunodeficienta dobandita, sdr ataxieteleangiectazie, mielom non IgE
Valorile normale nu exclud aparitia simptomelor crize astmatice cu nivel
normal de IgE
-Ag e recunoscut de Ig, cu activare secundara a mastocitelor, bazofilelor,
degranularea acestora cu eliberare de mediatori proinflamatori severitatea
reactiei poate merge pana la instalarea starii de soc (soc anafilactic
reactie de hipersensibilitate tip I)

Imunoglobulinele
Imunoglobulina G
700-1500 mg/dl
-

Este produsa de LB
Reprezinta aprox 75% din Ig serice
Implicata in raspunsul imun secundar/tardiv
Singurul izotip de Ig care poate trece prin placenta, conferind protectie
imuna in utero (subclasele 1,3,4; subclasa 2 nu traverseaza placenta)
e asociat cu reactiile de hipersensibilitate de tip II si III precum si afectiunile
autoimune (tip V)

Valori crescute: sarcoidoza, hepatite cronice, boli autoimune, parazitoze, infectii

cronice
Valori scazute: sdr cu pierdere de proteine, sarcina, mielomul non IgG,
macroglobulinemia Waldenstrom

Modele proteice
- Inflamaia acut

Proteine totale normale sau uor crescute;

Albumine normale (Excepie: inflamaiilor acute din arsuri ntinse

cnd avem hipoalbuminemie);

Alfa1 i alfa2 globulinele sunt crescute, mai ales alfa2

caracteristica reaciei inflamatorii acute;

Beta i gama globulinele sunt normale;

Fibrinogenul crescut;

VSH-ul crescut;

Prezena proteinei C reactive.

Modele proteice
- Inflamaia cronic

Proteine totale normale sau uor crescute;

Albumine normale (Excepie: inflamaiilor acute din arsuri ntinse cnd

avem hipoalbuminemie);

Alfa1 i alfa2 globulinele normale. Valorile crescute arat un episod de

acutizare a afeciunii cronice;

Gama globulinele crescute;

Fibrinogenul crescut;

VSH-ul crescut;

Prezena proteinei C reactive valorile ei crescute nu sunt caracteristice.

Modele proteice
- Sdr. nefrotic

Proteinele totale sczute;

Albuminele sczute;

alfa 1 globulinele normale (initial) sau sczute (tardiv);

alfa 2 globulinele i beta globulinele pot fi normale sau crescute

cretere n band (nu trec prin filtrul glomerular);

gama globulinele pot fi normale (sdr. nefrotic pur), sczute (sdr.

nefrotic impur) sau chiar crescute (patologii autoimune cu
hipergamaglobulinemie);

lipidele plasmatice, colesterolul crescute.

Modele proteice
- Hepatita acuta

proteinele totale sunt normale;

albuminele normale spre limita inferioar, dar pot fi i sczute n

funcie de severitatea afectarii hepatice (au un turn-over de 21 zile,
scderea sintezei hepatice poate fi mascat de nivelul de
albuminele existent n momentul declanrii bolii);

alfa 1 i alfa 2 globulinele normale;

beta globulinele normale n fereastra imunologic, ulterior

crescute prin IgM (pot migra i n spectrul alfa 2 i n beta, eventual
asociate cu IgA n hepatitele alcoolice);

gamma globuline normale n faza de debut i crescute tardiv, cnd

se face virajul imunologic;

Modele proteice
- Hepatita cronica proteine totale normale;
albumine normale (HC incipiente) sau sczute
(HC decompensate parenchimatos);
alfa 1 i alfa 2 globulinele normale;
beta globuline normale sau crescute n cazul
unei hepatite cronice acutizate;
gama globuline crescute cu cretere moderat
policlonal n cirozele de etiologie viral;

Modele proteice
- Ciroza hepatica proteine totale sczute;
albumine sczute prin scderea sintezei;
alfa 1 i alfa 2 normale la limita inferioar sau sczute;
beta globuline crescute;
gama globuline cretere moderat sau sever, de obicei policlonal
IgG, IgA, IgM;
Ig crescute catabolism sczut i untarea pasajului hepatic;

Proteine anormale
AFP - alfa-1-fetoproteina serica
-

globulina prezenta in sangele fetal

sintetizata in ficat, tractul GI, sacul vitelin

prezen fiziologic la ft i n primul an dup natere, precum i la gravide

AFP in serul matern

- Dozarea trebuie combinata cu determinarea gonadotrofinei corionice si estriolului
neconjugat cand varsta mamei >35 ani
Scazuta in:
trisomie 21, trisomie 18
coriocarcinom
sarcina molara
femeile cu DZ au valori cu 20-40% mai reduse decat femeile nediabetice
Crescuta in:
sarcina gemelara
rasa (10-15%> la negri)
defecte de tub neural spina bifida deschisa, anencefalie, mielocel
defecte de perete abdominal
tetralogie Fallot
sdr Turner
cauze materne neoplasme hepatice, ciroza hepatica

Proteine anormale
AFP - alfa-1-fetoproteina serica
La adult AFP:
- Marker tumoral pentru hepatom, tumori testiculare si
ovariene (carcinom embrionar, teratom malign),
neoplasme pancreatice, gastrice
- n hepatite cronice, ciroze hepatice i convalescena
dup hepatita acut.
Cresterile asociate cu conditii patologice nonmaligne sunt
temporare, valorile scazand ulterior, in timp ce in
afectiunile maligne cresterea valorii plasmatice continua
Valoare > 50ng/ml este diagnostica pentru o tumora
secretanta de AFP

Proteine anormale
Antigenul carcinoembrionar - ACE
Intrauterin are rol n diferenierea celulelor tubului digestiv;
La adult util in monitorizarea cc. colonic recurent sau metastatic dupa
interventia chirurgicala, cc mamar, pulmonar, heptic, pancreatic
ACE reflecta masa tumorala nu e recomandat in screening
datorita sensibilitatii si specificitatii scazute in stadiile incipiente ale
afectiunilor maligne
Alte afectiuni cu ACE crescut:
Boli inflamatorii nonmaligne - colita ulcerativa, enterita, diverticulita,
hepatita cronica, ciroza hepatica, insuficienta renala
Valoare diagnostica peste 2,5 ng/ml

Proteine anormale
Gonadotrofina corionic

este secretat de sincitiotrofoblast, atinge valoarea maxima in S 811 si scade la minim in S 18, ramanand cst pana la sfarsitul sarcinii

Utilizari:
- cel mai bun marker izolat pentru screeningul sdr Down
- diagnosticul precoce al sarcinii
- diagnosticul tumorilor germinative si cuantificarea eficientei terapiei
acestora
Rezultate fals pozitive la:
- pacientii postorhiectomie secundar scaderii testosteronului
- fumatorii de marijuana

Proteine anormale
CA 15-3, BR 27, BR 29 - detectarea recurentei cc mamar si
monitorizarea raspunsului la tratament; modificarea semnificativa
este de +/- 25%
CA 19-9 crescut in cc pancreatic (70-100%), pancreatita, cc gastric,
hepato-biliar
CA 27-29 monitorizarea recurentei cc mamar
CA 125 creste in afectiuni benigne sau maligne care stimuleaza
sinteza peritoneala cc ovarian, endometrial, LMNH, cc pancreatic,
hepatic, pulmonar, conditii de afecteaza endometrul (sarcina,
menstruatie, endometrioza), inflamatii peritoneale, pleurale