Sunteți pe pagina 1din 20

Electrocardiograma la copil este folosita pentru o varietate de motive, cum ar fi sincopa, durerea precordiala, ingestia unor toxice, suspectarea

unor aritmii, sau ca parte a evaluarii initiale a unor malformatii congenitale de cord. Exista posibilitatea existentei unor erori de interpretare datorita lipsei de experinta a personalului sau datorita naturii dinamice a electrocardiogramei la copil.

Fig.1: Unda EKG idelizata ce pentru reprezentarea undelor si intervalelor constituente.

Interpretarea traseului EKG la copil depinde mult de varsta pacientului. Traseul EKG sufera modificari dramatice in copilarie, mai ales in perioada de sugar. Multe dintre aceste modificari reflecta dominanta anatomica a ventriculului drept in perioada neonatala. La nastere, peretii ventriculului drept sunt grosi datorita presiunii arteriale pulmonare crescute in utero. O data cu scaderea acestei presiuni o data cu varsta, stressul parietal si grosimea peretelui ventriclului drept scad pana cand presiunea in ventriculul drept o aproximeaza pe cea de la adult, acest lucru intamplandu-se tipic la varsta de 6 luni. Acest lucru a dus la necesitatea elaborarii unor norme de citire a traseului EKG in functie de varsta.

Frecventa cardiaca este cea mai evidenta manifestare a variabilitatii legate de varsta a traseului EKG la copil. Frecventa cardiaca medie normala pentru copii cu varsta intre 1 si 6 luni este de 125-145 batai/minut, iar frecvent cardiaca de repaus a adultului (aproximativ 80 batai/minut) nu este atinsa pana in adolescenta. Aceste modificari pot fi explicate prin cresterea gradata a tonusului vagal ce insoteste inaintarea in varsta. In plus, copiii pot fi anxiosi in timpul inregistrarii traseului EKG, ceea ce determina o crestere artificiala a frecventei cardiace.

1. Modificari legate de varsta- nu se poate aplica un singur set de criterii pentru toate varstele 2. Criteriile de evaluare a dimensiunilor cavitatilor sunt aceleasi cu cele de la adult 3. Sensibilitate scazuta (un DSV larg poate sa nu determine presiuni crescute in VS) 4. Absenta unor ghidure de plasare adecvata a electrozilor pe piept 5. Interpretarea necesita experienta; nu exista nomograme pentru diferite varste 6. Malformatiile congenitale de cord pot avea extrem de putine modificari EKG specifice

In unele cazuri de malformatie congenitala de cord poate fi necesara si plasarea electrozilor V3R si V4R. Plasara electrozilor trebuie sa fie mai proximala la copil, pentru a evita artefactele legate de miscarea memelor. Standard: 10 mm/mV.

Fiecare patrat mic are latura de 1 mm, iar fiecare patrat mare are latura de 5 mm. Fiecare patrat mare reprezinta 0,04 sec, iar fiecare patrat mare reprezinta 0,20 sec. Intervalele se masoara manual.

Standard

Half standard

Full/Half standard

Unda P reprezinta depolarizarea atriala, respectiv tipul necesar impulsului electric sa se raspandeasca de la nodulul sino-atrial prin musculatura atriala. Aceasta unda precede complexul QRS si este cel mai bine vizibila in derivatia DII Axa: 0-90 Pozitiva in DI si AVF

Intervalul PR reprezinta timpul necesar impulsului electric sa traverseze distanta de la atrii la fibrele Purkinje prin nodulul atrio-ventricular, fasciculul His si ramurile acestuia. Acesta se masoara de la inceputul undei P la inceputul complexului QRS. Intervalul PR este plan.

Unda Q reprezinta depolarizarea septului interventricular. Axa: 180-270 grade Negativa in D1 si AVF

Undele R si S- depolarizarea ventriculilor Axa: 0-90 grade Complexul QRS urmeaza intervalului PR si consta din 3 unde: unda Q, unda R si unda S. Unda Q este localizata la inceputul complexului si poate fi prezenta sau nu. Unda R este prima deflexiune pozitiva a complexului si este urmata de unda S, care este o deflexiune negativa. Unda R reprezinta depolarizarea ventriculilor, iar unda S- depolarizarea bazei cordului Unda R are o axa de 0-90 grade, iar S- 180-270 grade.

Intervalul QT se extinde de la inceputul complexului QRS la sfarsitul undei T si reprezint timpul necesar depolarizarii si repolarizarii ventriculare. Acest interval poate fi masurat intr-o maniera optima in derivatiile D!!, V5 si V6. Intervalul QT corectat poate fi calculat folosind formula lui Bazett: QTc = QT interval / RR Unda T reprezinta repolarizarea ventriculara si urmeaza undei s si segmentului ST. Uneori este vizibila si unda u, care urmeaza undei T si reprezinta repolarizarea fibrelor His si Purkinje.

Frecventa cardiaca = 1500/numarul de patratele dintr-un interval R-R: 1: 2: 3: 4: 5: 300 mpm 150 bpm 100 bpm 70 bpm 60 bpm

La copii, debitul cardiac este determinat in primul rand de frecventa cardiaca, si nu de volumul bataie. O data cu inaintarea in varsta, FC scade pe masura ce ventriculii se matureaza, si volumul bataie castiga un rol mai important in realizarea debitului cardiac. La pacientii cu frecventa cardiaca in afara intervalului normal pentru varsta trebuie exclusa prezenta aritmiilor.

Axa

FC

Axa QRS

Interval PR

Interval QRS

R in V1 mm 5-26 3-21 3-18 3-20 2-20 2-18 1-18 0.5-14 0-14 0-14 0-14

S in V1 mm 0-23 0-16 0-15 0-15 0.5-20 0.5-21 0.5-21 0.5-24 0.5-25 0.5-21 0.5-23

R in V6 mm 0-12 2-16 5-21 6-22 6-23 6-23 4-24 4-26 4-25 4-25 4-21

S in V6 mm 0-10 0-10 0-10 0-10 0-7 0-7 0-5 0-4 0-4 0-4 0-4

1st week 1-3wks 1-2 mo 3-5 mo 6-11 mo 1-2 yr 3-4 yr 5-7 yr 8-11 yr 12-15 yr > 16 yr

90-160 100-180 120-180 105-185 110-170 90-165 70-140 65-140 60-130 65-130 50-120

60-180 45-160 30-135 0-135 0-135 0-110 0-110 0-110 -15-110 -15-110 -15-110

0.08-0.15 0.08-0.15 0.08-0.15 0.08-0.15 0.07-0.16 0.08-0.16 0.09-0.17 0.09-0.17 0.09-0.17 0.09-0.18 0.12-0.20

0.03-0.08 0.03-0.08 0.03-0.08 0.03-0.08 0.03-0.08 0.03-0.08 0.04-0.08 0.04-0.08 0.04-0.09 0.04-0.09 0.05-0.10

QT FC 50 52 54 56 58 60 63 66 68 71 75 79 83 88 94 100 107 115 125 136 150

0.20 0.18 0.19 0.19 0.19 0.20 0.20 0.21 0.21 0.22 0.22 0.23 0.24 0.24 0.25 0.26 0.27 0.28 0.28 0.29 0.30 0.32

0.25 0.23 0.23 0.23 0.24 0.24 0.25 0.25 0.26 0.26 0.27 0.27 0.28 0.29 0.29 0.30 0.31 0.32 0.35 0.36 0.38 0.40

0.30 0.27 0.28 0.28 0.29 0.29 0.30 0.31 0.31 0.32 0.33 0.34 0.34 0.35 0.36 0.38 0.39 0.40 0.42 0.43 0.45 0.47

0.35 0.32 0.32 0.33 0.34 0.34 0.35 0.36 0.36 0.37 0.38 0.39 0.40 0.41 0.43 0.44 0.45 0.47 0.49 0.51 0.53 0.56

0.40 0.37 0.37 0.38 0.38 0.39 0.40 0.41 0.42 0.43 0.44 0.45 0.46 0.47 0.49 0.50 0.52 0.53 0.55 0.58 0.60 0.63

0.45 0.41 0.42 0.42 0.43 0.44 0.45 0.46 0.47 0.48 0.49 0.51 0.52 0.53 0.55 0.56 0.58 0.60 0.63 0.65 0.68 0.71

0.50 0.46 0.46 0.47 0.48 0.49 0.50 0.51 0.52 0.53 0.55 0.56 0.57 0.69 0.61 0.63 0.65 0.67 0.69 0.72 0.75 0.79

Axa QRS reprezinta directia predominanta a activitatii electrice in timpul depolarizarii ventriculare. Axa QRS se poate modifica in cazul in care pozitia cordului este una anormala, in hipertrofiile ventriculare sau in cazul blocurilor de conducere. Deviatia axiala dreapta se intalneste in cazul HVD, emboliei pulmonare, bolilor valvulare, defectelor setale si hipertensiunii pulmonare. Deviatia axiala stanga se intalneste in cazul hipertrofiei ventriculare stangi, dilatarii VS, blocului de ram stang. Cauzele deviatiei axiale stangi: HTA, stenoza sau insuficienta aortica, insuficienta mitrala, defectele de conducere intraventriculara. Axa complexului QRS se poate modifica in timpul ciclului respirator, daca ridicarea diafragmului modifica pozitia fiziologica a cordului. Variatia axei de la un complex la altul poate fi determinata de modificarea pozitiei cordului la un pacient cu efuziune pericardica.

Determinarea axei QRS prin metoda vectoriala se face folosind derivatiile AVF si DI. Intai se determina marimea si orientarea complexului QRS in DI scazand inaltiea undei S din cea a undei R. Ulterior se determina marimea si orientarea complexului QRS in AVF in acelasi mod. DI corespunde unei axe de 0 grade; deasupra- axa pozitiva, dedesubt- axa negativa. AXA QRS normala variaza intre -30 si +90 grade. Axa sub -30 grade corespunde deviatiei axiale stangi. Axa peste 90 grade corespunde deviatiei axiale drepte.

DI Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ

aVF Pozitiv Pozitiv Negativ Negativ

Interpretare Axa normala Deviatie axiala dreapta Deviatie axiala stanga Axa nord-vestica

Comentariu Anormal la nou-nascuti si sugari Normal la nou-nascuti si sugari Anormala la orice varsta Anormala la orice varsta

S-ar putea să vă placă și