PODISUL SAHARA

de consferent sarah beatrice

CE ESTE?
Sahara (în arabă: ‫الصحراء الكبرى‬‎, al-
ṣ aḥ rāʼ al-kubrá, având înțelesul de
„cel mai mare deșert”) este cel mai
mare deșert uscat, și al treilea cel mai
mare de pe Pământ, după Antarctica
și Arctica, cu o suprafață de
9.400.000 km².
Acest deșert uscat se întinde de la
țărmul Oceanului Atlantic până la
stiati ca?
Marea Roșie Sahara cuprinde o treime din Africa,
aproximativ suprafața Statelor Unite ale
Cea mai mare parte a pustiului este
Americii, sau de 26 ori mai mare decât
stâncoasă (hamade), cu pietriș (Serir),
suprafața Germaniei.
pustiul de nisip (erguri) ocupând o
suprafață mai redusă.
ETIMOLOGIE
Denumirea Sahara provine din limba arabă -
„Sahara” în dialectul Tuareg înseamnă
„deșertul de nisip”. O altă ipoteză este aceea
că provenința expresiei ar fi „sahraa” sau „es-
sah-ra” ce înseamnă sterp, steril. Romanii au
numit ținutul din sudul provinciei Cartagina
„Deserta” ca ținut nelocuit, părăsit. În Evul
Mediu era numit pur și simplu „Marele Deșert”,
iar în secolul al XIX-lea a primit denumirea de
azi - „Sahara”. Arabii denumesc Sahara „Bahr
bela ma” ce ar însemna „Mare fără apă”.
 GEOGRAFIE
Clima este tropical-deșertică, cu temperaturi medii ridicate (38
°C), deosebit de fierbinte și uscată; vântul dominant tot timpul
anului este vântul Pasat, un vânt uscat ce aduce ploi rare.
Variațiile mari de temperatură de la zi la noapte care au atins în
unele cazuri 45 °C(noaptea 5 °C - ziua 50 °C) au determinat
formarea deșertului. Iarna, pe timpul nopții temperatura scade
până la -10 grade, pe când vara atinge în timpul zilei 58 de
grade Celsius.

Temperatura maximă absolută a fost înregistrată la 13

septembrie 1922 la Al-'Azīzīyah (Libia) (+57,7°C), iar minima
absolută -18°C (pe timp de noapte).

Sahara este o regiune endoreică, lipsită de cursuri de apă

permanente, rețeaua hidrografică fiind reprezentată prin ueduri,
care se umplu cu apă în timpul ploilor ocazionale

Munții din Sahara sunt: Hoggar, Tassili n'Ajjer și Tibesti cu vârful Emi
Koussi (3415 m), și sunt de asemenea gropi (cratere) făcute de
meteoriți, cea mai mare atingând diametrul 31 km .
În perioada neolitică o parte a deșertului era mai
umedă decât azi, ceea ce a determinat formarea
culturilor de pe valea Nilului, Eufratului, și valea Tigrului. ISTORIC
În secolul al VI-lea î.Hr. locuitorii acestei regiuni se
ocupau cu agricultura și abia în secolul al II-lea î.Hr. cu
creșterea cailor (conform picturilor din peșterile din
Egipt Anatolia, bazinul Mării Egee). În Epoca Bronzului în
secolul al XVI-lea î.Hr. s-au perfecționat armele de luptă,
introducându-se carele de luptă (război). În timpul
faraonului Ramses al III-lea sunt amintite 92 care de
război, 184 de cai, luate ca pradă de război în
campania militară din Libia. În secolul I î.Hr. începe
perioada uscată a Saharei ceea ce a determinat
diminuarea treptată a agriculturii și creșterii animalelor.
Prin cucerirea Egiptului de către asirieni în secolul al VII-
lea î.Hr. ajunge cămila în Africa, înlocuind treptat calul;
în timpul lui Ptolomeu este deja dezvoltată creșterea
cămilelor. În Sahara centrală din secolul al V-lea î.Hr.
înflorește imperiul Garamantului, un oraș de oază care
face un comerț intensiv cu bazinul Mării Mediterane
(greci, romani), acest imperiu fiind mai târziu cucerit de
arabi.
 FLORA ȘI FAUNA DIN DEȘERTUL SAHARA
Flora și fauna din deșertul Sahara sunt foarte rare, având în vedere
condițiile extreme. Puteți găsi unele animale, cum ar fi cămile și
capre, care sunt rezistente la aceste condiții de mediu. Unul dintre
animalele care sunt foarte bine adaptate acestor medii este
scorpionul galben.. Este un antropolog destul de otrăvitor care se
roagă zile întregi ca să nu te găsească pe drum. Unele specii de
vulpe, antilopă albă, gazelă dorcas și alte specii sunt capabile să
supraviețuiască în acest mediu. Au avut numeroase procese de
adaptare de-a lungul a mii de ani. Este obișnuit să găsești niște
șerpi în făină, câinele sălbatic african, niște crocodili și păsările
cântătoare africane cu factură argintie.
În ceea ce privește flora, vegetația este foarte redusă datorită
existenței reduse a apei. Nu există practic niciun tip de
vegetație. Puținele plante care există au reușit să se adapteze
la mediu și, prin urmare, caută să reducă rata de evaporare și
să mărească absorbția apei. Acesta este motivul pentru care
puținele plante care există au frunze și țesuturi foarte mici și
rădăcini foarte lungi. Astfel, acumulează apă și țesuturile și
frunzele acoperite de ceară. De exemplu, găsim plante precum
trandafirii din Ierihon, Cystanche, zilla și mărul Sodomei.
 STIATI CA?
UNEORI NINGE IN
DESERTUL SAHARA
deşi este un fenomen ciudat şi neobişnuit,
uneori ninge în acest deşert. acest lucru sa
întâmplat in dunele din ain sefra, oraşul
algeria. ultimele ninsori au avut loc recent, în
anii 2016 şi 2018, iar înainte de acestea ultima
dată a nins în deşertul sahara în anul 1976.
acest fenomen apare datorită temperaturilor
scăzute care sunt atinse pe timpul nopții (în jur
de o grade). rezultatul este un peisaj incredibil
de deşert cu zăpadă .
IN SAHARA S-A DESCOPERIT
CEA MAI VECHE MUMIE
în deşertul sahara a fost descoperită și cea mai veche
mumie din lume, care le precede pe cele egiptene.
aceasta a fost numită mumia tashwinat, fiind
descoperită în anul 1958, în libia, la situl arheologic
uan muhuggiad. mumia este trupul unui copil în vârstă
de circa 2.5 ani. acesta a fost descoperit în poziția
fetusului, fiind băgat într-un sac din piele de antilopă
și apoi învelit în frunze. organele interne ale copilului
au fost înlăturate înainte de a fi îngropat in deşert,
fiind observate incizii la nivelul stomacului şi al gâtului.
de asemenea, un conservant organic a fost introdus în
corp. pentru a preveni descompunerea. mumia a fost
datată cu radiocarbon, concluzionându-se că decesul
s-a produs în jurul anului 3.000 i.hr.. depăşind primele
mumii egiptene cu circa 1.000 de ani.
 STIATI CA?
Desertul Sahara a fost o imensa intindere inverzita
în urma cu 6.000 de ani, sahara era o zonă
foarte verde, acoperită de arbori, savane și
numeroase lacuri. regiunea, care depăşeste
ca marime australia, era şi locuită de oameni.
au fost realizate diferite studii asupra straturile
de sedimente prelevate de pe fundul unuia
dintre cele mai mari lacuri care mai există în
sahara, yoa, situat într-o regiune din nordul
ciadului. specialiştii au analizat sedimentele,
au efectuat teste geochimice şi au examinat
indicatorii biologici, precum polenul provenind
din plante care se găseau peste tot în zonă
înainte ca deşertul să se instaleze. cercetătorii
au analizat şi rămăşiţele microorganismelor
acvatice.