DEȘERTUL

PROIECT BIOLOGIE

Echipa:
Ianăș Alexandru
Răduică Alex
Prundeanu Alexandru
Sturek Eric Vladimir
Ghijan Mihnea
Deșertul este un ecosistem terestru arid, cu puține forme de viață, ce
ocupă o treime din suprafața Terrei.
II. Biotopul
Factorii abiotici din ecosistemul deșertului:
1. Factorii geografici: relief, altitudine, latitudine;
Tipuri de deșerturi
Deșerturi aride
- sunt deșerturi calde și uscate care apar la latitudini mici din întreaga lume;
- apar în America de Nord, America Centrală, America de Sud, Africa, Asia de Sud și Australia.
Exemple: deșertul Sonora, deșertul Mojave, deșertul Sahara și deșertul Kalahari.
Deșerturi semi-aride
- experimentează veri lungi și uscate și ierni răcoroase, cu unele precipitații;
- apar în America de Nord, Groenlanda, Europa și Asia.
Deșerturi de coastă
- apar în general pe marginile vestice ale continentelor la aproximativ 23 ° N și 23 ° S latitudine (cunoscută și sub
denumirea de Tropicul Cancerului și Tropicul Capricornului);
- deși umiditatea deșerturilor de coastă poate fi ridicată, precipitațiile rămân rare.
Exemple:deșertul Atacama din Chile și deșertul Namib din Namibia.
Deșerturi reci
- au temperaturi scăzute și ierni lungi.
- apar în Arctica , Antarctica și deasupra liniei arborilor lanțurilor montane.
Un exemplu de deșert rece este deșertul Gobi din China și Mongolia.
Deșertul Kalahari (Africa) – 1000 m altitudine. Deșertul Sahara (Africa ) - pana la 3400 m altitudine.

Deșertul Tibet (Asia) - peste 4200 m. altitudine Deșertul Atacama (America de Sud)– până la 5000 m altitudine.
 2. Factorii mecanici:
În regiunile aride vânturile au o influență mare asupra creșterii gradului de uscăciune (mărirea
evaporației) și prin acțiunea lor de eroziune. Vânturile în deșert acționează asupra reliefului prin
eroziune, roadere și șlefuire asupra rocilor, transportând particulele fine de pe suprafața acestora, pe
diferite distante.
3. Factorii geologici
Solul este redus în nutrienți organici necesari pentru majoritatea plantelor, predominând nisipurile
(cuarțul), pietrișurile, blocurile de piatră sau stânci. În unele zone solul este acoperit cu gheața și chiar
cu sare.
Aceste aspecte fac ca dezvoltarea vegetației să fie dificilă și numai anumite specii să crească în aceste
zone.
În funcție de calitatea solului, deșerturile pot fi:
- deșerturi nisipoase;
- deșerturi pietroase sau stâncoase;
- deșerturi cu pietriș;
- deșerturi de sare;
- deșerturi înghețate

Salar da Uyuni – deșertul de
sare
Situat în vestul Boliviei, la o
altitudine de 3665 m, cu o
intindere de peste 10.000 de
km pătrați, reprezintă unul din
cele mai netede locuri de pe
Pământ. Datorită acestui aspect,
dar și cerului senin si umidității
scăzute, este folosit pentru
calibrarea sateliților.
Deșertul polar include calote
glaciare din Antarctida, Insula
Groenlanda si banchizele Oceanului
Arctic.
Desertul Sahara - desert cu nisip.
Deșertul alb din New Mexico format
praf de cristale şi minerale.
Desertul Sinai, Egipt desert stancos,
cu roci vulcanice si masive montane
in nuante de roz.
 4. Factorii fizici: lumina, temperatura, umiditatea, cantitatea de precipitații;
Deșerturile Terrei sunt zone extem de calde sau extrem de reci, dar, care au în comun:
- variații mari de temperatură între noapte și zi;
- cantitatea redusă de apă, precipitații extrem de reduse (primesc mai puțin de 25 de
centimetri de ploaie pe an );
- prezența vânturilor;
- luminozitate foarte mare.

Oaza este o zonă izolată

cu vegetație și apă (izvor, lac, mai
rar, râu) în mijlocul unui deșert.
O oază este de fapt un punct din deșert
situat deasupra unei zone în care pânza
freatică curge la mică adâncime,
rezultând apariția și prezența izvoarelor
permanente. Când plouă în deșert, apa
rezultată se acumulează în acvifere Oaza Huacachina - Peru, deșertul Atacama
subterane situate întotdeauna sub oaze.
 III . Biocenoza

Plantele întâlnite în deșerturile calde sunt: tufișuri, arbuști,

plante suculente, diferite specii de cactuși, Yucca, agave,
trandafirul de desert, Copacul lui Josua (Deșertul Mohave),
etc
 AGAVA
YUCCA
CACTUȘI TRANDAFIRUL DE
 “Desertul infloritor”, DEȘERT
fenomen întâlnit în
deșertul Atakama (cel
mai arid deșert), pe
parcursul căruia
COPACUL LUI JOSUA
aproximativ 200 de
plante deșertice au
inceput să germineze
datorită ploilor care au
avut loc în luna martie
2017.
VULPEA FENEAC ADDAX CĂMILA PISICA DE NISIP

VIPERA DE NISIP CROTALUL DE DEȘERT SCORPIONUL STRUȚUL AFRICAN

LANȚUL TROFIC ÎN DEȘERT
Putinele specii de plante care reusesc sa creasca in Sahara sunt cautate de antilope rezistente precum Addax
nasomaculatus si Oryx tao, cu coarne in forma de secera, precum si de rozatoarele mici. In multe zone unde
nu cresc deloc plante, lantul trofic are la baza semintele si alte materii aduse de vant de la distanta. Insectele
hranesc o serie de soparle si alte animale mici, care ofera la randul lor hrana pentru pradatori precum vulpea
fenec (Fennecus zerda) si vipera cu corn de Sahara (Cerastes cerastes).
LANȚURILE TROFICE ÎN DEȘERT SUNT
DIURNE ȘI NOCTURNE

CACTUS FURNICĂ ȘARPE

VULPEA FENEC
SEMINȚE/ GÂNDAC
ROZĂTOARE (ȘOARECE, JERBOA)
ȘARPE (VIPERA CU CORN,
VIPERA DE NISIP) ȘOIMUL
 LANȚ TROFIC ÎN DEȘERTUL RECE

ALGE CRUSTACEE/PEȘTI FOCĂ

URS POLAR
OMUL ȘI IMPACTUL SAU ASUPRA MEDIULUI
 
Revista ”natur+kosmos” dedică în numărul din ianuarie 2006 un amplu studiu asupra problemei
deșertificării, sub titlul „Înaintarea victorioasă a nisipului”. Un termen derivat din latinescul „desertum
facere” pătrunde ca neologism în toate limbile de circulaţie, pentru a defini înaintarea deşertului peste
zonele cu vegetaţie.

Cifrele rezultate din numeroase studii şi calcule ne prezintă, însă, o

realitate cât se poate de neliniştitoare. Dacă sunt excluse oceanele şi
gheţurile veşnice, din uscatul globului, o treime este acoperită de
deşerturi. Doar o zecime este pământ cultivat. De-alungul miilor de
ani, pustiul a câştigat mereu teren asupra regiunilor cu vegetaţie.
Procesul natural a fost extrem de lent; el a început să se accelereze
odată cu intervenţia omului, încă din antichitate, pentru a dobândi
un ritm galopant în ultimele decenii.
 Din 1960 până astăzi au dispărut 40 % din terenurile roditoare.
 În Sudan, pustiul Sahara s-a extins spre sud în 17 ani cu 100 km.
 În China urmează ca o pânză de pădure lungă de 4500 km şi lată
de câteva sute de km să formeze o barieră împotriva avansării
deşertului Gobi. Proiectul se va desfăşura timp de 70 de ani şi
va costa 6,5 miliarde de euro.
 17 Iunie – Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a
secetei (ONU)

Francezul Guillaume Combat a străbătut pe jos distanța dintre Cape Town

și Bucureşti , 15000 km în mai bine de doi ani.
În vremurile în care oamenii spun că maşina e o necesitate şi aleargă să
prindă autobuzul de parcă ar fi ultimul din viaţa lor, în timpurile în care
unii după un sfert de oră de plimbare cad doborâţi pe prima bancă din
parc, el şi-a pus rucsacul în spate şi a plecat să străbată 33 de ţări la pas.
Cât a mers prin Africa, francezul a fost unul cu natura. 
El a vrut să atragă atenția asupra vieții grele din regiunea Africii, dar și
asupra impactului lumii moderne asupra mediului.
DEȘERTIFICAREA ÎN JUDEȚUL MEHEDINȚI

Verile cu precipitaţii puţine şi temperaturi de foc, perdelele de protecţie tăiate şi lipsa irigaţiilor , acestea sunt
cauzele fenomentului deşertificării, semnalat şi apoi evidenţiat din ce în ce mai mult la noi, în secolul trecut.
Pericolul extinderii nisipurilor este tot mai mare, spun cei care fac agricultură în Mehedinţi, pentru că ei îi văd
prezenţa, an de an. Cel puţin patru dintre comunele aflate în sudul judeţului Mehedinţi, la doi paşi de Dunăre,
au o mare parte din suprafaţă în care solul este format din nisipuri. Burila Mare este una dintre acestea, îi
urmează Gogoşu, Jiana şi, într-o măsură mai mică, Gruia, cu satul Izvoarele. Pe aceste suprafeţe nu mai cresc
decât buruienile, iar în perioadele secetoase nisipurile trasformă totul într-o suprafaţţă aridă, uscăciunea fiind
acentuată şi de vânturile care suflă aproape continu.
Sute de hectare de perdele de protecţie din
Mehedinţi au fost defrișate și transformate în
cenuşă. Extinderea deşertificării, secetea tot
mai pronunţată sau lipsa protecţiei în faţa
furtunilor puternice ori a viscolului sunt doar
cateva din efectele care se vor accentua dacă
nu vom lua măsuri urgente, spun specialiştii.
BIBLIOGRAFIE:
• gimnaziuldaciams.ro
• https://ro.scribd.com/doc/128115479/Ecosistemul-Desertului
• https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20V-a/Biologie/Corint/#p=65
• https://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99ert
• www.scolipentruunviitorverde.ro
• https://www.jurnalulolteniei.ro/2019/06/18/desertificarea-se-intinde-in-sud
ul-judetului
/
• https://
evz.ro/omul-care-a-mers-pe-jos-din-africa-pana-in-romania-944867.html
• https://www.google.com/search?q=animale+din+desert&oq=animale+din+d
esert&aqs=chrome..
69i57j69i59j0l7.3544j1j15&sourceid=chrome&ie=UTF-8
• https://www.google.com/search?
q=harta+deserturilor&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=7j8BSk2nHpa9RM
%252CC0Rw3MsEsD4BoM%252C_&vet=1&usg=AI4_-
kQtpqGG2k8hz3zRBz2iUkF6EhW7ig&sa=X&ved=2ahUKEwi6hfGV77TuAhVSpI
sKHY3fAoQQ9QF6BAgREAE&biw=1536&bih=698#imgrc=7j8BSk2nHpa9RM&
imgdii=_ZwJgrY61E2XaM