BIOMUL– JUNGLA AMAZONIANA

1.Caracteristici
 padurea Amazoniana este cunoscuta si sub numele de Amazonia sau Jungla
Amazoniana
 este o padure umeda de foioase
 acopera cea mai mare parte din bazinul Amazonului din America de Sud
 padurea se intinde pe teritoriul a 9 tari, Brazilia, Peru, Columbia, Venezuela,
Bolivia, Guyana, Guyana Franceza, Ecuador si Surinam
 are o suprafata de 5,5 milioane de kilometri patrati
 constituie peste jumatate din padurile tropicale ramase pe Pamant
 reprezinta cel mai bogat ecosistem al lumii
 aici traiesc foarte multe specii de pasari si animale, multe dintre ele fiind inca
nedescoperite.
 60% din padure se afla pe teritoriul Braziliei
 padurea Amazoniana s-a format in era Eocen, si se estimeaza ca exista de cel
putin 55 de milioane de ani.
2. Importanta biodiversitatii
 jungla adapsteste in jur de 2,5 milioane de specii de insecte, 40.000 de speciiu
de plante, 2.200 de specii de pesti, 1294 de specii de pasari , 427 de specii de
mamifere si 378 de specii de reptile
 importanța sa se datorează faptului că este jungla cu cea mai mare biodiversitate
de pe întreaga planetă, fiind considerata ,,plamanul’’ planetei
 ecosistemul junglei este atât de mare încât ajută la controlul conținutului de
carbon al atmosferei întregii planete, fapt datorat bazinului Amazonului
 pădurea stabilizează diferite tipuri de sol, crescând astfel randamentele optime
ale culturilor în zonele învecinate
 pădurea tropicală ajută la menținerea ciclului apei prin transpirație de care
beneficiază si fermierii aflati departe de pădure
 prin creșterea umidității ridicate în atmosferă, incidența secetei este redusă.
 datorita stabilității solului și ancorării a miliarde de rădăcini de copaci în pădure
acest ecosistem și condițiile sale de mediu reduc scurgerea apei, prevenind
inundațiile
3.Identificarea unei probleme care afecteaza biodiversitatea
DEFRISAREA 
 este una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă pădurea tropicală
amazoniană
 aproximativ 50% din acoperirea forestieră a lumii a fost distrusă
 rata medie anuală de defrișare a padurii amazoniene din 2000 până în 2005
(22.392 km 2 sau 8.646 km pe an) a fost cu 18% mai mare decât în ultimii cinci
ani (19.018 km 2 sau 7.343 km pe an)
 deși defrișările au scăzut semnificativ în Amazonul brazilian între 2004 și
2014, a existat o creștere până în prezent.
4. Identificarea cauzelor problemei

 principalul motiv pentru care Amazonul este afectat de acest fenomen sunt
așezările umane și căutarea de terenuri pentru exploatare agricolă
 prezența acoperirii forestiere se traduce printr-o calitate mai bună a solului în
ceea ce privește retenția de humus și apă, fără a lăsa posibilitatea eroziunii
solului.
 podeaua pădurii este fertilă și are un efect descurajant
 fertilitatea solului în Amazon este ușor epuizată într-un timp scurt, ceea ce face
foarte dificilă cultivarea într-un câmp, din această cauză, fermierii continuă să
caute noi zone în pădure pentru a obține recolte foarte bune, ducând la defrișări
și degradări suplimentare
 din motivul mentionat mai sus, pădurea tropicală amazoniană se confruntă cu
de două ori mai multă defrișare decât alte păduri tropicale
 defrișarea are loc ca urmare a dorintei de creare a pasunilor pentru bovine
 alte motive ale defrisarii sunt lemnul valoros si spatiul locativ
 ca urmare a cresterii pretului pentru soia, cultivarea boabelor de soia a
determinat fermierii sa se extinda si in zona nordica a Junglei Amazoniene
unde fenomenul defrisarii a luat amploare (Brazilia fiind al doilea producator
de soia la nivel mondial dupa SUA).
 descoperirea rezervoarelor de combustibili fosili în pădurea tropicală
amazoniană, face ca activitatea de forare a petrolului sa creasca constant,
ajungând la vârf în Amazonul occidental în anii 1970 și inaugurând un alt
boom de foraj în anii 2000. Deoarece companiile petroliere trebuie să-și
înființeze operațiunile prin deschiderea drumurilor prin păduri, se produc
adesea defrișări masive în regiune.
 o altă cauză principală a defrișărilor sunt incendiile, multe dintre ele
intentionate

5. Identificarea consecințelor asupra sănătății omului și a altor organisme

 una dintre cele mai importante funcții ale copacilor este capacitatea
lor de a evapora volume uriașe de apă prin frunzele lor.
 acest proces influenteaza formarea norilor, apa condensată în nori
cade sub forma de ploaie, permițând astfel creșterea copacilor și a
rădăcinilor acestora, precum și a altor organisme vii.

 odată ce frunzele copacilor cad și putrezesc pe pământ, ele servesc

drept nutrienți pentru bacteriile din sol, închizând astfel un ciclu de
materie.
  aceasta înseamnă că, pe măsură ce copacii sunt eliminați de pe
planetă, regimul de precipitații va scădea, de asemenea, deoarece
relația lor este strâns legată.

 fără ploaie pământul va începe să moară, producând o eroziune

puternică, iar zona forestieră se va transforma într-un deșert

 solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea intr-o

singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului
ca nu mai exista sol sa acumuleze apa.

 defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost

si fara hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a existat
neschimbat pentru mii de ani

 un alt pericol majoreste incalzirea globala si efectul de sera, cauza

principala a acestora fiind acumulrea de dioxid de carbon in
atmosfera.

 copacii si alte plante verzi absorb dioxidul de carbon si produc oxigen

prin fotosinteza

 jucandu-ne cu factori de o importanta majora cum e padurea

ecuatoriala ar putea duce la disparitia lumii cum o stim noi

 ființele umane sunt afectate și de marea lor dependență de apă

potabilă pentru aproape orice

 teritoriul folosit pentru agricultură deplasează pădurile și odată cu

acestea, toate speciile de floră și faună care sunt asociate

 pentru animale, plante, bacterii și alte organisme dintr-un ecosistem

precum pădurea tropicală, reducerea lor până la distrugere are un efect
similar cu cel al unui uragan într-un oraș.

6. Propunerea unor măsuri alternative de conservare și dezvoltare durabilă

 solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprirea

deteriorarii
 cel mai important pas este educarea si informarea acelor oameni a
caror decizii influenteaza direct sau indirect soarta padurilor
  consumatorii din tarile dezvoltate trebuie sa inteleaga impactul
negativ pe care il are cumpararea produselor din padurea amazoniana
si nu numai

 organizatiile de conservare sa incerce sa educe consumatorii sa

cumpere alternative asupra acestor produse si sa ii incurajeze sa ia
decizii informate asupra stilului lor de viata

 companiile ar trebui să stabilească obiective ambiţioase pentru a

maximiza utilizarea lemnului, a celulozei, hârtiei și fibrelor reciclate
în produsele lor

 investigarea și divulgarea abuzurilor comise de companii asupra

mediului ar putea grăbi schimbarea

 reîmpădurirea poate contribui într-o anumită măsură la rezolvarea

crizei climatice, dar și a celei a biodiversităţii în locurile cele mai
potrivite, favorizând speciile care sporesc biodiversitatea locală, nu
doar pe cele cu creștere rapidă.

7. Concluzii
Chiar dacă efortul conservării pădurilor poate părea costisitor omului
modern, obișnuit să consume resursele planetei ca și cum ar fi inepuizabile,
costul distrugerii lor este devastator, imaginea haosului în care am trăi dacă
planeta ar rămâne fără copacii ei fiind una apocaliptica.
8. Bibliografie:
 https://www.descopera.org/jungla-amazoniana/
 https://ro.vistadeishelties.com/temperatura-si-habitat-in-jungla/
 https://koaha.org/wiki/Giungla
 https://www.renovablesverdes.com/ro/bioma/
 https://www.renovablesverdes.com/ro/bioma/
 https://www.descopera.org/jungla-amazoniana/