Proiect Cataracta

CUPRINS:
ARGUMENT.................................................................................................... 4
CAPITOLUL I Anatomie şi fiziologie............................................................ 5
CAPITOLUL II Patologie................................................................................ 12
2.1 Definiţie........................................................................................... 12
2.2 Etiologie........................................................................................... 19
2.3 Simptomatologie.............................................................................. 14
2.4 Investigaţii clinice şi paraclinice...................................................... 16
2.5 Diagnostic pozitiv………………………………………………… 17
2.6 Diagnostic diferenţial……………………………………………... 17
2.7 Complicaţii………………………………………………………... 17
2.8 Tratament......................................................................................... 17
2.9 Educaţie sanitară.............................................................................. 18
CAPITOLUL III Studiu de caz ........................................................................ 19
3.1 Plan de îngrijire caz nr. 1................................................................. 19
3.2 Plan de îngrijire caz nr. 2................................................................. 32
3.3 Plan de îngrijire caz nr. 3 ................................................................ 45
CAPITOLUL IV Concluzii.............................................................................. 58
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................. 59
ANEXE............................................................................................................. 60
3
ARGUMENT
Pentru această lucrare, mi-am ales subiectul ȊNGRIJIREA PACIENŢILOR CU

CATARACTĂ, deoarece cataracta este una din cauzele majore de cecitate la nivel mondial,
vederea reducându-se treptat, fără alte simptome sau indicii.
Cataracta este o boală care nu doare şi cum majoritatea oamenilor merg la medic doar
când ȋi doare ceva, cataracta nu trimite la medicul oftalmolog. Mai mult, această boală nu
poate fi prevenită, singurul lucru care poate fi făcut fiind depistarea cât mai precoce. Având ȋn
vedere aceste considerente, am ales să dezbat această temă de proiect din perspectiva unui
viitor asistent medical.
Ȋn definiţia dată de Virginia Henderson, asistenta medicală va fi ochiul pentru cel care
şi-a pierdut vederea de curând. Pornind de la acest enunţ, am ȋncercat să plasez pacientul ȋn
centrul preocupărilor mele şi să-l implic ȋn luarea deciziilor privind propria sănătate.
4
CAPITOLUL I
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL
ANATOMIE
Analizatorul vizual este un sistem care, din punct de vedere morfo- funcţional,
cuprinde trei segmente:
 segmentul periferic(receptor) care primeşte excitaţiile exterioare specifice
 segmentul de conducere reprezentat de căile nervoase care conduc influxul primit de
la segmentul periferic către scoarţa cerebrală
 segmentul central, unde excitaţia este transformată ȋn senzaţie vizuală
1. SEGMENTUL PERIFERIC
Este format din glob ocular şi anexele sale. Globul ocular are forma unei sfere uşor
aplatizate supero-inferior, cu diametrul antero-posterior de 24 mm, cel transvers de 23,5 mm şi
cel vertical de 23,5 mm . Greutatea sa este de 7,5g şi ocupă un volum de cca. 6,5 cm3.
Globul ocular este format din trei straturi suprapuse care alcătuiesc peretele lui şi din
medii transparente care sunt situate ȋn interiorul acestuia. Cele trei straturi sau tunici sunt
( anexa 1, fig.1 ) :
 Tunica externă , fibroasă ( formată din cornee şi scleră ).
 Tunica medie , vasculară ( iris , corp ciliar şi coroidă )
 Tunica internă , nervoasă ( retina ) .
Ȋnvelişul extern al ochiului este alcătuit din sclerotică, care ȋn porţiunea anterioară, unde
globul ocular este mai bombat, este transparentă şi se numeşte cornee. Este avasculară, bogat
inervată, având o reţea de terminaţii nervoase libere sensibile la durere, tact, cald, rece. Rolul
corneei este de protecţie a irisului şi pupilei.
Sub sclerotică se află un ȋnveliş colorat negru, puternic vacularizat, reprezentând tunica
mijlocie a ochiului, cu funcţie nutritivă, numită coroidă. Aceasta prezintă anterior irisul, cu un
orificiu numit pupilă. Cele 2/3 posterioare ale coroidei sunt acoperite de retină care conţine
receptori fotosensibili. Coroida se continuă anterior cu o porţiune ȋngroşată, corpul ciliar,
5
format din fibre musculare circulare şi longitudinale, pe care se inseră o extremitate a
ligamentului suspensor(ligamentul Zinn sau zonula) şi o porţiune inserată pe cristalin.
Cea mai importantă parte funcţională a ochiului este retina. Aceasta conţine celule
nervoase fotosensibile situate pe partea internă a peretelui globului ocular, care sunt
responsabile de transformarea luminii ȋn semnale nervoase.
Celulele fotosensibile sunt de două tipuri: cu conuri sau cu bastonaşe, cu structura
asemănătoare. Ele sunt formate dintr-un segment extern, sub formă de cili modificaţi care
conţin straturi transversale cu substanţe fotosensibile proiectate ȋn stratul extern pigmentar,
dintr-un segment intern, bogat ȋn mitocondrii şi din regiunea nucleară, care se continuă cu
prelungiri ce fac sinapsă cu un strat de celule bipolare. Acestea transmit impusul nervos
celulelor ganglionare, ai căror axoni alcătuiesc nervul optic.
Nervul optic părăseşte ochiul prin discul optic, care nu conţine nici conuri, nici
bastonaşe, fiind deci insensibil la stimulii luminoşi(se mai numeşte şi pata oarbă).
Polul posterior al ochiului este ocupat de pata galbenă(macula lutea), ȋn mijlocul căreia
se află foveea centralis, unde acuitatea vizuală este maximă.
Ȋn interiorul globului ocular se află umoarea apoasă, cristalinul şi corpul vitros care
alcătuiesc mediile transparente şi care, ȋmpreună cu corneea formează sistemul optic al
ochiului.
Umoarea apoasă este un lichid transparent care ocupă camera anterioară şi pe cea
posterioară. Este secretată de procesele ciliare şi eliminată din camera anterioară prin unghiul
irido-cornean ȋn canalul Sclemm. Ea transportă glucoză, aminoacizi şi oxigen şi contribuie la
menţinerea tonusului ocular.
Cristalinul are un rol important ȋn refracţia oculară. Dimensiunile cristalinului cresc
odată cu vârsta, astfel ȋncât la 60 de ani, cristalinul are un diametru de 9,5 mm şi o greutate de
250 mg. Este o lentila biconvexă situată posterior de iris şi anterior de corpul vitros,ȋntr-o
formaţiune numită „ fossa pantellaris”. Cristalinul este suspendat de corpul ciliar cu ajutorul
fibrrelor zonulare( zonula lui Zinn ) care se inseră anterior şi posterior pe capsula cristaliniană
ȋn zona ecuatorială. La exterior, acesta prezintă o capsulă subţire iar la interior, un nucleu
ȋnconjurat de cortexul cristalinian.
Cristalinul este alcătuit din următoarele straturi:
6
 capsula cristalinului sau cristaloida-este o membrană de ȋnveliş transparentă, foarte
elastică şi subţire
 epiteliul cristalinian anterior, format dintr-un rând de celule cubice dispuse sub capsula
anterioară, depăşind cu puţin ecuatorul cristalinian.
După naştere, cristalinul continuă să se dezvolte fară să producă o distensie a capsulei, ci
o condensare a lentilei, care, progresiv, produce o scădere a elasticităţii cristalinului şi,
totodată o diminuare treptată, cu vârsta, a amplitudinii de acomodaţie.
Corpul vitros ocupă spaţiul dintre cristalin şi retină, dând forma globului ocular, iar
datorită elasticităţii sale, amortizează şocurile produse de mişcările capului, contribuind astfel
la protecţia retinei.
Corneea formează 1/6 anterioară a tunicii externe, este o structură avasculară,
transparentă şi care contribuie cu cca. 2/3 la puterea dioptrică a ochiului(+48D). Se continuă
posterior cu sclera, la joncţiunea cu aceasta aflându-se limbul sclero-cornean.
2. SEGMENTUL DE CONDUCERE
Ȋn cavitatea craniană, după un scurt traiect, fibrele nervului optic dintr-o parte se
ȋncrucişează parţial cu cele din partea opusă, formând chiasma optică. Aceasta este situată ȋn
etajul superior al endocraniului, deasupra hipofizei.
De la chiasma optică pornesc bandeletele optice, care ȋnconjoară pedunculii cerebrali şi
se termină ȋn corpii geniculaţi. Aceştia sunt situaţi ȋn continuarea bandeletelor optice şi conţin
un număr mare de celule cu care se pun ȋn contact fibrele nervului optic. Au structură
lamelară, lamelele albe mielinice alternând cu cele cenuşii.
3. SEGMENTUL CENTRAL
Este situat ȋn scoarţa cerebrală a lobului occipital, aria 17 Brodmann. Aici are loc
transformarea excitaţiei luminoase ȋn senzaţie vizuală.
VASCULARIZAŢIA GLOBULUI OCULAR

Este asigurată de artera oftalmică, ce provine din carotida internă. Artera oftalmică
pătrunde ȋn orbită prin canalul optic, face apoi o spirală ȋn jurul nervului optic, dând ramuri
7
bulbare şi orbitare. Ȋnainte de a pătrunde ȋn pătrunde ȋn glob, vasele bulbare se ȋmpart ȋn două
teritorii distincte : teritoriul retinian şi cel uveal.
Teritoriul retinian este irigat de artera centrală a retinei, ramură din artera oftalmică.
Aceasta se ȋmparte ȋntr-o ramură superioară şi una inferioară, care, apoi, se divid ȋntr-o ramură
temporală şi una nazală.
Straturile externe care conţin conurile şi bastonaşele sunt vascularizate ȋn primul rând
de reţeaua corio-capilară a coroidei prin difuziune şi doar ȋn mică parte prin fuziunea limfei
interstiţiale la nivelul straturilor interne ale retinei.
Reţeaua de capilare este situată pe membrana Bruch, cu densitate maximă ȋn regiunea
maculară.
Venele teritoriului retinian se unesc şi formează vena centrală a retinei, care se varsă ȋn
venele oftalmice superioare.
Sistemul vascular uveal este format din ramuri ale arterei oftalmice: artere ciliare
scurte posterioare, artere ciliare lungi posterioare şi artere ciliare anterioare legate ȋntre ele
prin numeroase anastomoze. Din arterele ciliare scurte posterioare se desprind 2-4 ramuri, care
formează centrul vascular al lui Haller, cu rol important ȋn hrănirea nervului optic.
Venele uveei sunt venele ciliare anterioare si venele vorticoasecare se revarsă ȋn venele
oftalmice.
INERVAŢIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Analizatorul vizual are o inervaţie senzorială, senzitivă, motorie şi vegetativă.
Inervatia senzorială este asigurată de segmentul intermediar al analizatorului vizual,
nervul optic şi căile optice.
Inervatia senzitivă este asigurată de nervul trigemen. Primele două ramuri ale acestuia,
oftalmică şi maxilară asigură inervaţia senzitivă a globului ocular.
Nervul oftalmic este format din unirea a trei ramuri: nazală, frontală, lacrimală.Ramura
nazală asigură inervaţia senzitivă a sacului lacrimal, a canaliculelor şi a jumătăţii interne a
pleoapelor şi a conjunctivei. Ramura frontală inervează tegumentele frunţii, pleoapei şi
conjunctiva. Ramura lacrimală formează mai multe ramuri palpebro-conjunctivale şi
lacrimale.
8
A treia ramură a trigemenului nu contribuie la inervaţia globului ocular. Ȋn afară de
fibrele senzitive, trigemenul mai conţine şi fibre vegetative care au sub dependenţa lor o parte
din vaso-motricitatea conjunctivei, corpului ciliar şi a retinei.
Trigemenul mai conţine şi fibre trofice care au rol ȋn troficitatea globului ocular.
Inervatia motorie este asigurată de trei nervi cranieni: nervul oculomotor(III), nervul
trohlear(IV), nervul facial(VII).
Nervul oculomotor asigură inervaţia somatomotorie a muşchilor care ȋntreţin mişcările
globilor oculari. De asemenea, inervează şi muşchiul ridicător al pleoapei superioare şi asigură
inervaţia parasimpatică a muşchiului ciliar şi al sfincterului pupilei.
Nervul trohlear asigură inervaţia motorie doar a muşchiului oblic superior.
Nervul facial asigură inervaţia parasimpatică a glandelor lacrimale.
Inervaţia vegetativă este reprezentată de un sistem de fibre şi ganglioni care leagă
ochiul de centrii vegetativi cerebrali. La nivelul analizatorului vizual, sistemul vegetativ
intervine ȋn controlul activităţii musculaturii netede a globului ocular şi a orbitei şi a activităţii
vasomotorii a secreţiei lacrimale.
Segmentul vegetativ al analizatorului vizual, din punct de vedere morfo-funcţional se
ȋmparte ȋn centrii corticali şi centrii periferici. Centrii corticali ai activităţii vegetativă se
situează ȋn sistemul cortical limbic şi ȋn hipotalamus.
Elementele periferice sunt reprezentate de fibre aferente, fibre eferente, ganglioni
simpatici şi parasimpatici. Fibrele aferente simpatice ȋşi au neuronii de origine ȋn ganglionii
spinali, iar pentru cele parasimpatice, neuronii se află de-a lungul nervilor periferici. Fibrele
parasimpaticului ajung la ochi prin intermediul nervilor oculomotor şi facial.
FIZIOLOGIE
REFRACŢIA OCULARĂ
Orice rază de lumină care trece dintr-un mediu transparent ȋn altul, formând un unghi
cu suprafaţa de separaţie a acestor două medii, suferă o deviaţie numită refracţie.
Modificările pe care mediile şi suprafeţele refringente ale ochiului le imprimă razelor
luminoase constituie refracţia oculară.
9
Mediile refringente şi transparente ale ochiului: cornee, umoarea apoasă, cristalin şi
corp vitros, formează o lentilă biconvexă compusă din mai multe părţi ce constituie dioptrul
ocular.
Ochiul reprezintă un sistem optic convergent astfel ȋncât imaginea unui obiect situat la
infinit se formează pe retină. Ca orice sistem dioptric, ochiul prezintă un centru optic situat
ȋnapoia feţei posterioare a cristalinului şi un ax anatomic care uneşte centrul corneei cu un
punct situat pe retină. Axa vizuală uneşte macula cu obiectul fixat şi ȋntre cele două axe se
formează un unghi de 5°.
Dintre mediile refringente oculare, doar cristalinul are proprietatea de a-şi modifica
puterea de refracţie ȋn funcţie de obiectul privit, mărindu-şi curbura ȋn cursul procesului
fiziologic de acomodaţie prin intervenţia muşchiului ciliar pentru vederea de aproape.
Putem vorbi astfel de:

 Refracţie oculară statică, atunci când curburile cristalinului rămân nemodificate,
ochiul fiind ȋn repaus acomodativ
 Refracţie oculară dinamică, atunci când sub influenţa acomodaţiei, cristalinul ȋşi
modifică curbura feţelor sale
Refracţia oculară statică

Ochiul normal, din punct de vedere al refracţiei se numeşte ochi emetrop şi se
caracterizează prin două elemente structurale:
 suprafeţele sale dioptrice sunt foarte apropiate de forma unor calote sferice şi sunt
corect centrate
 ȋn situaţia privirii la infinit există un echilibru perfect ȋntre puterea dioptrică totală a
sistemului optic şi lungimea axului antero-posterior a globului ocular
REFRACŢIA DINAMICĂ. ACOMODAŢIA

Acomodaţia este proprietatea ochiului de a vedea clar un obiect, la orice distanţă ȋntre
infinit şi ochi şi se datorează capacitaţii cristalinului de a-şi modifica raza de curbură,
devenind mai refringent. ( anexa 2, fig. 2 )
10
Cristalinul este legat prin zonula Zinn de partea posterioară a zonei ciliare. Ȋn stare
normală, când ochiul priveşte la distanţă, acomodaţia este ȋn repaus, zonula e ȋntinsă şi
cristalinul turtit.
Când obiectul fixat se apropie de ochi, cristalinul se bombează prin relaxarea zonulei,
relaxare care se produce prin contracţia muşchiului ciliar. Odată cu bombarea cristalinului are
loc şi o micşorare a pupilei.
Acomodaţia este un act reflex, involuntar, având loc ȋn acelaşi timp şi ȋn acelaşi grad
pentru ambii ochi, punctul de plecare fiind constituit de neclaritatea imaginilor pe retină.
Ȋn timpul acomodaţiei se produce asociat convergenţa şi mioza, care sunt cu atât mai
mari cu cât acomodaţia este mai puternică.
Punctul remotum - R - este punctul cel mai ȋndepărtat, a cărui imagine se formează clar
pe retină; este punctul ȋn care acomodaţia e zero; punctul R rămâne fix pentru toată viaţa.
Punctul proxim - P - este punctul cel mai apropiat pe care ochiul ȋl vede clar, folosind
maxim de acomodaţie. Variază cu vârsta, ȋndepărtându-se cu cât se ȋnaintează ȋn vârstă, prin
scăderea amplitudinii acomodaţiei.
Punctul R caracterizează refracţia statică:
 la ochiul emetrop, PR se află la infinit( practic la 5 metri )
 la ochiul miop, PR se află ȋntre infinit şi ochi
 la ochiul hipermetrop, PR se află ȋn spatele ochiului, deci virtual
Distanţa dintre punctul remotum şi punctul proxim este parcursul acomodaţiei şi se
măsoară ȋn metri.
11
CAPITOLUL II
PATOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL
2.1 DEFINIŢIE
Cataracta este o afecţiune oftalmologică frecventă, ce determină scăderea progresivă a
vederii prin pierderea transparenţei cristalinului. ( anexa 3, fig. 3 )
2.2 ETIOLOGIE
Ȋn majoritatea cazurilor, cataracta apare după vârsta de 50 de ani şi poate avea mai
multe cauze:
 Vârsta ȋnaintată, ȋmbătrânirea (cataracta senilă);
 Expunerea excesivă la raze ultraviolete (UV);
 Diabetul zaharat;
 Alte boli oftalmologice:
 Glaucomul - creşterea presiunii intraoculare;
 Uveita cronică;
 Tratamentul cronic cu corticosteroizi
 Expunerea frecventă sau tratamentul cu raze X;
 Agregarea familială - factorii genetici- unele persoane moştenesc o anumită
predispoziţie pentru apariţia cataractei;
 Vitrectomia - ȋndepărtarea lichidului din interiorul globului ocular, ȋn special ȋn
rândul persoanelor de peste 50 de ani. Studiile arată că peste 80% dintre persoanele
care suferă o vitrectomie, dezvoltă şi cataractă ȋn intervalul 6 luni - 3 ani de la
intervenţia iniţială.
 Leziunile oculare, o cauză mai rară de cataractă, ȋntâlnită mai ales ȋn rândul copiilor.
Cauze secundare ale apariţiei cataractei:
 Etnia, cu un risc crescut ȋn rândul nativilor americani şi afro-americani;
 Sexul feminin, cu toate că acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile de
cataractă;
12
 Culoarea irisului, dintr-un motiv necunoscut, predispune la cataractă, ȋn cazul
persoanelor cu ochi caprui ȋnchis sau negru;
 Fumatul - fumătorii au un risc mai mare de a face cataractă, datorită faptului că
fumul afectează cristalinul prin radicalii liberi şi diferitele substanţe toxice eliberate
ȋn timpul fumatului. Radicalii liberi pot afecta orice tip celular, inclusiv celulele
cristalinului;
 Infecţiile apărute pe parcursul sarcinii pot afecta fătul, astfel că rubeola sau varicela
pot cauza cataractă după naştere;
 Lumina ultravioletă (UV), ȋn special tipul B (UVB), poate cauza cataracta. Studiile
au arătat că o expunere ȋndelungată accidentală sau profesională la UVB cauzează
cataractă după un anumit interval de timp;
 Alcoolul, ȋn special consumul cronic, a fost definit de diferite studii că poate cauza
cataracta;
 Hipertrigliceridemia, cu depunerea acestora ȋn vasele sangvine mici, poate agrava
cataracta.
Unele boli cronice pot creşte riscul apariţiei cataractei:

 DIABETUL ZAHARAT
Pacienţii cu diabet zaharat prezintă un risc crescut de apariţie a cataractei, din cauza
leziunilor apărute la nivelul cristalinului, ca rezultat al hiperglicemiei cronice
 GLAUCOMUL
Anumite medicamente folosite ȋn tratamentul glaucomului cresc riscul apariţiei
cataractei. Tratamentul chirurgical al glaucomului poate, de asemenea, să crească
riscul de apariţie al cataractei;
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
Există o legatură ȋntre hipertensiunea arterială şi apariţia cataractei, fără a se cunoaşte,
ȋncă, mecanismul fiziopatologic exact.
13
2.3 SIMPTOMATOLOGIE
Clasificarea cataractelor:
A . Cataracte primitive
Cataracta senilă este o boală bilaterală, la care se disting trei forme clinice:
1. corticală - opacifierile ȋncep ȋn scoarţa cristalinului
2. nucleară - opacifierile ȋncep ȋn nucleul cristalinului
3. cupuliformă – opacifieile ȋncep ȋn straturile posterioare ale cristalinului
1. Cataracta corticală : se ȋntâlneşte ȋn 65% din cazuri, boala evoluând ȋn mai multe stadii:
- Cataracta incipientă: se caracterizează prin apariţia unor mici zone de opacifiere,
care determină diferite tulburări vizuale, ȋn raport cu sediul lor: impresie de văl ȋnaintea
ochilor, o ȋnceţoşare difuză a obiectelor ȋndepărtate, prezenţa unor puncte negre ȋn câmpul
vizual, aparitia unei uşoare miopii, diplopie monoculară, miodezopsii. ( anexa 4, fig. 4 )
- Cataracta intumescentă: opacifierea cristalinului progresează treptat. El ȋşi măreşte
volumul prin hidratare, ȋşi ȋmpinge ȋnainte irisul, luând o coloraţie cenuşiu-albicioasă. Vederea
este redusă la perceperea formelor iar câmpul pupilar are culoare cenuşie.
- Cataracta matură: se produce o deshidratare a cristalinului care ȋşi recapătă
dimensiunea normală, ȋn schimb opacifierea devine completă.
- Cataracta hipermatură: se produce o lichefiere a zonelor subcapsulare ale
cristalinului, din care cauză nucleul cade ȋn partea delicvă a capsulei. Pacientul distinge vag
formele.
2. Cataracta nucleară: apare la 25% din cazuri. Evoluţia sa este mai lentă. Pacientii acuză o
scădere a vederii, care se manifestă printr-un scotom cenuşiu circular. ( anexa 5, fig. 5 )
3. Cataracta cupuliformă: apare la 10% din cazuri. Tulburările de vedere sunt

pronunţate. La examenul oftalmoscopic cu iod se vede un văl negru care tapetează
capsula posterioară.
14
B. Cataracte cu patologie şi etiologie cunoscută
1. Cataracte patologice: sunt opacităţi cristaliniene consecutive unor boli generale ale
organismului. Ȋntr-un număr mare de cazuri s-ar datora unei disfuncţii ale glandelor
endocrine(cataracta diabetică, cataracta tetanică, cataracta din afecţiunile hipofizare,
cataracta din miotonia Steinert, cataracta dermatogenă, cataracta din trisomia 21).
2. Cataracte iatrogene: apar ȋn urma unor tratamente ȋndelungate cu diferite

substanţe: corticosteroizi, dinitrofenol, antimalarice de sinteză, citostatice.
3. Cataracte complicate: ȋn această categorie sunt cuprinse opacifieri ale cristalinului

secundare unei afecţiuni oculare severe: inflamatorie, degenerativă, tumorală, care
provoacă o tulburare ȋn nutriţia cristalinului.
4. Cataracte traumatice: contuziile şi plăgile oculare perforante pot produce

opacifierea parţială sau totală a cristalinului.
 Cataracta contuzivă: apare imediat sau după un interval de săptămâni sau
luni de la o contuzie a globului ocular sau a structurilor vecine.
 Cataracta traumatică prin plagă a cristaloidei: gradul şi rapiditatea
opacifierii cristalinului depinde de mărimea plăgii capsulare.
 Cataracta prin corpi străini intraoculari neglijaţi: ȋn funcţie de natura
corpilor oculari, ȋntâlnim:
 Cataracta siderotică din cauza corpilor străini intraocular metalici
oxidabili feroşi(Fe)
 Cataracta calcozică din cauza corpilor străini intraoculari metalici
oxidabili neferoşi(Cu)
5. Cataracta prin agenţi fizici: modificările de transparenţă ale cristalinului sunt produse
prin acţiunea electricităţii, a razelor ionizante, UV.
15
6. Cataracte secundare: apar după extracţia extracapsulară a cristalinului, ca urmare a
opacifierii resturilor capsulare, resturilor de mase corticale, a capsulei posterioare.
C. Cataracta congenitală
Constituie o grupă de opacifieri cristaliniene, evolutive sau neevolutive, totale sau

parţiale, dezvoltate ȋn cursul vieţii intrauterine şi constatate la naştere sau mai târziu şi care
produc o scădere mai mult sau mai puţibn importantă a vederii.
1. Cataracte capsulare: opacitatea este situată la nivelul capsulei cristalinului

2. Cataracta polară anterioară: opacitatea e situată ȋn regiunea polului anterior al
cristalinului
3. Cataracta polară posterioară: opacitatea e situată ȋn regiunea polului posterior al
cristalinului
4. Cataractele nucleare: apar sub forma unor opacităţii situate ȋn centrul cristalinului la
nivelul nucleului fetal
5. Cataractele totale: interesează toate straturile cristalinului
Formele de cataracte de congenitale pot fi ȋmpărţite ȋn: forme bilaterale totale sau
parţiale şi forme unilaterale sau cu predominanţă unilaterală.
Formele bilaterale totale: diagnosticul se pune la sugarul care prezintă: tulburări de
comportament, privire inexpresivă, nistagmus, leucocorie, strabism, semnul Francescheti.
Formele bilaterale parţiale: diagnosticul se pune mai târziu când se observă acuitate
vizuală scăzută, strabism.
Formele unilaterale sau cu predominanţă unilaterală: diagnosticul se pune la sugarul sau
copilul care prezintă strabism manifest, leucocorie unilaterală.
2.4 INVESTIGAŢII CLINICE ŞI PARACLINICE

Pentru stabilirea diagnosticului se vor efectua următoarele investigaţii:
 Consult oftalmologic complet cu: măsurarea acuităţii vizuale şi a tensiunii
intraoculare, examen fund de ochi, când se instilează picături midriatice
16
 Examen de câmp vizual
 Microscopie speculară
2.5 DIAGNOSTIC POZITIV

Se bazează pe examenul obiectiv, care arată o opacitate caracteristică ȋn câmpul
pupilar.
2.6 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Diagnosticul diferenţial se face cu:
 Opacităţi corneene care sunt ȋnsă situate la un nivel anterior şi nu lasă să se perceapă
planurile subadiacente
 Exudatul papilar care apare ȋn urma unei afecţiuni inflamatorii a irisului, ce poate
determina o culoare alb-gălbuie a pupilei
 Glaucomul cronic simplu, care se manifestă doar printr-o scădere a acuităţii vizuale
şi poate fi uşor confundat cu o cataractă incipientă.
Tonometria, cercetarea câmpului vizual şi a fundului de ochi sunt necesare pentru

diagnosticul diferenţial.
2.7 COMPLICAŢII
Apariţia unor complicaţii post-operatorii este mai probabilă ȋn cazurile ȋn care pacienţii
suferă şi de alte afecţiuni generale sau oculare. Glaucomul, degenerescenţa maculară,
retinopatia diabetică, boli ale corneei, sunt afecţiuni ce influenţează negativ rezultatul vizual
post-operator.
De asemenea, pacienţii cu iminitate scazută prezintă un risc mai mare de apariţie a
reacţiilor inflamatorii sau a infecţiilor.
17
2.8 TRATAMENT
Tratamentul cataractei este chirurgical şi constă ȋn extracţia cristalinului opacifiat.
( anexa 6, fig. 6 )
Cercetând starea locală, se verifică permeabilitatea căilor lacrimale, starea anexelor
globului ocular, flora microbiană din secreţia conjunctivală şi tensiunea oculară, care dacă este
crescută, trebuie normalizată ȋn prealabil. Condiţia ca intervenţia chirurgicală să poată fi
efectuată este integritatea funcţională a retinei şi a nervului optic.
Extracţia cristalinului se face după două metode:
 Metoda extracţiei intercapsulare prin care se extrage cristalinul ȋn ȋntregime;
 Metoda extracţiei extracapsulare prin care se scoate doar capsula anterioară.
După extracţia cristalinului, ochiul rămâne afak. Corecţia afakiei se face cu lentile
sferocilindrice, atât pentru distanţă cât şi pentru aproape.
Corecţia se mai poate face şi cu lentile de contact, cu lentile corneene, care se aplică
direct pe cornee şi care se utilizează cu succes mai ales ȋn afakiile mononucleare.
Corecţia afakiei se poate face şi cu implant de cristalin, când se utilizează un implant
adecvat tipului de intervenţie chirurgicală efectuată şi ȋn funcţie de refracţia pacientului.
Ȋn practică, se implantează cristalinul ȋn una din cele trei camere: ȋn camera
posterioară, camera anterioară sau ȋn planul irisului. Cele mai bune rezultate se obţin când
cristalinul se implantează ȋn camera posterioară, cel mai aproape de locul cristalinului original,
acesta fiind prevăzut cu sisteme de susţinere elastice, arcuite, ȋncovoiate, cu picioare ȋn cârlig.
2.9 EDUCAŢIE SANITARĂ

- Se educă pacientul să nu apese pe ochi;
- Pacientul trebuie să se ferească de traumatisme, chiar minime ȋn regiunea oculară;
- Să se ferască de praf şi de curenţi de aer. Ȋn acest sens, este indicat să poarte după
operaţie ochelari de soare sau cu lentilă protectoare heliomată, chiar fară dioptrii;
- Să nu doarmă pe partea ochiului operat;
- Nu se va spăla pe ochiul operat;
- Ochiul operat nu va putea fi machiat aproximativ două săptămâni.
18
CAPITOLUL 3
Studiu de caz
3.1. Plan de îngrijire caz 1

CULEGEREA DATELOR:
1. Numele şi prenumele (iniţiale): C.A.
2. Sexul: F
3. Vârsta: 59 ani
4. Domiciliul: urban
5. Stare civilă: căsătorită
6. Naţionalitate: română
7. Religia: ortodoxă
8. Ocupaţia: pensionară
9. Grup sangvin-Rh: AII, Rh+
10. Alergii: neagă
11. Diagnosticul clinic: Cataractă capsulară posterioară patologică la ochiul stâng
12. Data internării: 14.03.2016, ora 1025
13. Data luării în evidenţă: 14.03.2016, ora 1025
14. Modalitatea de culegere a datelor: interviu cu pacienta şi echipa medicală, F.O.
15. Stabilirea legăturii cu pacientul (din momentul internării): verbală, deschisă
16. Modul de comunicare: activă
17. Condiţii de viaţă şi muncă, comportament:
- obişnuinţe alimentare : normal
- odihnă : respectă programul de somn, dimineaţa se trezeşte devreme
- muncă : activităţi administrativ-gospodăreşti
- venituri : pensie
- gradul de pregătire/culturală, sanitară : cunoştinţe minime
- deprinderi igienice : respectă normele minime de igienă (spălat pe
mâini, păr îngrijit, unghii curate şi tăiate)
19
- aspectul vestimentar : ţinută decentă şi îngrijită.
- hobby-uri : plimbări în natură, vizionare TV.
18. Antecedente - fiziologice: - menarha: 13 ani
- naşteri: 2
- patologice: - avorturi: neagă
- alte afecţiuni: boli infecto-contagioase ale copilăriei
- heredo-colaterale: neagă (fără importanţă)
19. Istoricul bolii: pacientul C.A, în vârstă de 59 de ani, a fost operată ȋn anul 2009
de cataractă la ochiul drept, iar ȋn prezent se internează pentru intervenţie chirurgicală la
ochiul stâng.
Pacienta a observat ȋncă de acum 3 luni ȋngustarea câmpului vizual la ochiul
stâng şi văzând că afecţiunea progresează, se internează ȋn secţia OFTALMOLOGIE pentru
investigaţii şi tratament de specialitate.
20. Starea la internare: - greutate: 60 kg
- înălţime: 168 cm
- TA: 140/70 mmHg
- temperatură: 36,9 0C
- respiraţie: 18 r/min
- puls: 78 p/min
21. Semne : - subiective : vedere ȋnceţoşată, puncte negre ȋn câmpul vizual,
fotofobie ȋn lumină difuză
- obiective : scăderea acuităţii vizuale pentru distanţă, miodezopsii
20
Plan de îngrijire nr. 1. Pacientul C. A. Diagnostic clinic : Cataractă capsulară posterioară patologică la ochiul stâng
Diagnostic de Intervenţii
Data Nevoia Obiective Evaluare parţială
nursing Autonome Delegate
Nevoia de a Risc de Pacienta să - ajut pacienta să se îmbrace în - administrez cu rol Pacienta acceptă
evita accidente beneficieze de echipamentul de spital, asigur delegat colirele medicaţia şi se
pericole datorită un mediu sigur intimitatea acesteia. prescrise familiarizează cu
ȋngustării pe perioada - asigur condiţii optime de salonul.
câmpului spitalizării. confort, conducând pacienta Obiectiv atins.
vizual, într-un salon aerisit, cu
manifestat prin pacienţi de aceeaşi categorie
acuitate vizuală de vârsta şi cu o evoluţie
scăzută, favorabilă. Ii fac cunoştinţă cu
14.03.2016
fotofobie, acestea.
miodezopsii. - aşez obiectele personale ale
pacientei în noptieră.
- pregătesc materialele
necesare pentru administrarea
colirelor,o informez asupra
importanţei efectuării
tehnicii,iar după efectuarea
acesteia, aşez pacienta în
poziţie comodă şi reorganizez
locul de muncă
21
Diagnostic de Intervenţii
Nevoia de a Dificultate ȋn Pacienta să - explic pacientei că Pacienta ȋnţelege
se recrea desfăşurarea de beneficieze de activităţile recreative sunt restricţia
activităţi activităţi indicate pe perioada spitalizării temporară a
recreative, din recreative - explic pacientei că poate citi cititului şi a
cauza limitării adecvate pe sau viziona programe TV la vizionării
câmpului perioada recomandarea medicului programelor TV.
vizual, spitalizării. - sfătuiesc familia să viziteze - Obiectiv atins.
manifestată prin cât mai des pacienta
tristeţe.
14.03.2016
Nevoia de a Ignoranţă din Pacienta să - motivez importanţa În urma discuţiilor

şti cum să-ţi cauza lipsei acumuleze acumulării de cunoştinţe purtate, pacienta a
păstrezi accesului la cunoştinţe noi - conştientizez pacienta asupra acumulat
sănătatea informaţii despre boală, propriilor responsabilităţi informaţii noi
manifestată prin prognostic şi privind sănătatea - despre boală şi le
cunoştinţe evoluţia - explic necesitatea efectuării poate folosi
insuficiente acesteia. intervenţiei chirurgicale. pentru a şti cum
despre boală, să-şi păstreze
prognostic şi sănătatea.
evoluţie. Obiectiv atins.
22
Intervenţii
Diagnostic de
Nevoia de a Anxietate din Pacienta să fie - apreciez gradul de anxietate - administrez cu rol - Pacienta este
evita cauza pregătită al pacientei delegat medicaţia pregătită fizic şi
pericole intervenţiei adecvat - monitorizez funcţiile vitale prescrisă : Ederen psihic pentru
chirurgicale preoperator. - precizez pacientei ora fixată şi Romergan 1 tb intervenţia
manifestată prin de medic pentru intervenţia seara şi 1tb chirurgicală.
teamă, chirurgicală dimineaţa ȋnaintea -Nivelul de
nelinişte. - mă asigur că pacienta este intervenţiei anxietate este mai
pregătită fizic şi psihic pentru chirurgicale. redus
operaţie. Obiectiv atins.
15.03.2016
Nevoia de a Comunicare Pacienta să fie -mă asigur că soneria Pacienta ştie unde
comunica ineficientă la familiarizată cu funcţionează şi că pacienta ştie este localizată
nivel senzorial salonul şi unde este localizată soneria ; este
din cauza obiectele din jur -informez pacienta că patul va - familiarizata cu
intervenţiei pentru perioada avea apărători laterale pentru salonul.
chirurgicale postoperatorie. prevenirea accidentelor. Obiectiv atins.
manifestată prin
imposibilitatea
de a vedea,
ochii fiind
acoperiţi.
23
Intervenţii
Diagnostic de
Nevoia de a Disconfort din Combaterea - manifest înţelegere faţă de -cu rol delegat -Durerea a scăzut
evita cauza durerii oculare suferinţa sa. administrez ȋn intensitate, dar
pericolele procesului şi prevenirea - apreciez intensitatea durerii. tratamentul prescris. persistă.
inflamator complicaţiilor - aplic comprese reci la -Nu au apărut
postoperator postoperatorii. nivelul ochilor. complicaţii.
manifestat prin
durere oculară. Obiectiv parţial
atins.
16,17,18 .03 .2016
Nevoia de a Alimentaţie Pacienta să fie -ȋncurajez ingestia de lichide. -iniţiez cu rol delegat -Pacienta nu este
bea şi a inadecvată prin echilibrată -observ tegumentul şi perfuzie cu glucoză deshidratată-
mânca deficit din hidroelectrolitic mucoasele, apreciez turgorul, 5%. turgor normal.
cauza şi nutriţional. diureza şi culoarea urinei. -Culoarea urinei-
intervenţiei normocromă.
chirurgicale Obiectiv atins.
manifestată prin
regim hidric.
24
Intervenţii
Diagnostic de
Nevoia de a Deficit de Pacienta să-şi -asigur lenjerie curată de pat şi Pacienta prezintă
fi curat, autoȋngrijire din păstreze de corp - tegumente şi
ȋngrijit, de a cauza tegumentele şi -ajut pacienta să-şi efectueze mucoase curate şi
proteja restricţiilor mucoasele toaleta zilnică integre.
tegumentele impuse de curate şi integre Obiectiv atins.
şi mucoasele intervenţia pe perioada
chirurgicală, spitalizării.
manifestată prin
dificultate ȋn
16,17,18.03.2016
efectuarea
toaletei
personale.
Nevoia de a Cunoştinţe Pacienta să -explic faptul că pansamentul Pacienta ȋnţelege

şti cum să-ţi insuficiente ȋnţeleagă ocular este necesar şi după şi este de accord
păstrezi despre perioada informaţiile externare să respecte
sănătatea postoperatorie primite -explic pacientei să nu - indicaţiile
din cauza lipsei postoperator. privească la TV până la primate.
de informaţii, indicaţia medicului Obiectiv atins.
manifestată prin -explic necesitatea
teamă, administrării corecte a
nelinişte. tratamentului după externare
25
Intervenţii
Diagnostic de
Nevoia de a Disconfort din Combaterea -apreciez intensitatea durerii -administrez cu rol Pacienta nu
evita cauza durerii oculare pe o scală de la 1 la 10 delegat medicaţia prezintă dureri şi
pericole procesului şi prevenirea -cer pacientei să anunţe orice prescrisă nici alte
inflamator complicaţiilor modificare a vederii complicaţii.
postoperator postoperatorii.
manifestat prin Obiectiv atins.
19 .03. 2016
durere oculară.
26
SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE
Data T.A. Puls Respiraţie Temperatură Diureza Scaun
14.03.2016 140/70 mmHg 78 p/min 18 r/min 36,9 OC 1400 ml 1/zi, dimineaţa
EXAMENE DE LABORATOR
27
Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale
 10,5g%  14-15g%
 Hemoglobină  35%  36-42g%
 Hematocrit  10mm/h  4-6mm/h
 VSH  94,6mg/dl  82-115mg/dl
 Glicemie  0,35g%  0,2-0,4g%
 Uree  Negativ  Negativ
 Reacţie VDRL  9400/mm³  7-9×10³/mm³
 Leucocite Sânge venos  54%  25-60%
 Neutrofile segm.
 Eozinofile  3%  0,3-5%
 Limfocite  47%  20-53%
 Monocite  5%  2,4-11,8%
ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI
Perioada Alimente permise Alimente interzise

 Apă, ceai neȋndulcit, supă clară - ȋn primele  Condimente
24 de ore postoperator  Băuturi alcoolice
14 - 19. 03. 2016  Carne slabă, brânză de vaci, orez fiert cu  Grăsimi ȋn exces
legume
28
INVESTIGAŢII PARACLINICE
Data Examene curente Pregătirea pentru examen Ȋngrijiri după examen

Acuitate vizuală
Pacienta va fi aşezată pe un
scaun, la 5 metri de tabelul lui
Golovin, ȋl va privi, după care
ȋşi va acoperi ochiul şi va numi
literele arătate.
14.03.2016 Ajut pacienta să ajungă ȋn

Pacienta va fi aşezată ȋn
siguranţă ȋn salon după
decubit dorsal sau şezând cu
Examen fund de ochi examenul oftalmologic şi să
capul deflectat sau culcat cu
capul ȋnclinat pe partea cu se poziţioneze comod ȋn pat.
ochiul afectat.
Se administrează picături
anestezice şi fluoresceină iar
Presiune intraoculară pacienta va privi ȋnainte fără să
clipească.
29
TRATAMENT MEDICAMENTOS
Data Medicamente Mod de administrare

 Ederan tb2/zi  Per os
 Romergan lg2/zi; 1 lg=30mg  Per os
 Viplex dj3/zi  Per os
 Algocalmin f 2/zi; 1f = 2ml  IM
14-19. 03. 2016  Diazepam f1/zi seara  IM
 Xuxna 1% 2 picături ȋnainte de măsurarea TO  Instilaţie
 Ampicilină fl 1/zi = 250 mg  Instilaţie
 Atropină 2% pic.3/zi dimineaţa  Instilaţie
 Hidrocortizon acetat  Unguent subconjunctiv
30
Evaluare finală caz 1
Pacienta C. A, ȋn vârstă de 59 de ani, se internează ȋn secţia OFTALMOLOGIE,

acuzând ȋngustarea câmpului vizual la ochiul stâng, miodezopsii, fotofobie la lumină difuză.
Ȋn urma investigaţiilor se stabileşte diagnosticul de CATARACTĂ CAPSULARĂ
POSTERIOARĂ PATOLOGICĂ OCHI STÂNG şi se decide intervenţia chirurgicală.
Ȋn urma ȋngrijirilor de nursing aplicate precum şi a tratamentului administrat,
obiectivele propuse au fost realizate sau parţial realizate.
Pacienta se externează cu următoarele recomandări:
 regim alimentar de consistenţă moale ȋn primele 5 zile
 să evite emoţiile, frigul
 să evite condimentele, băuturile alcoolice
 să evite mişcările bruşte
 să se prezinte la control periodic
 să nu privească la TV până la indicaţia medicului
 să nu se aplece 4-5 săptămâni deoarece tensiunea oculară va creşte şi poate
compromite intervenţia
31
Studiu de caz
CULEGEREA DATELOR:
1. Numele şi prenumele (iniţiale): F.M.
2. Sexul: F
3. Vârsta: 51 ani
4. Domiciliul: urban
5. Stare civilă: căsătorită
8. Ocupaţia: pensionară
9. Grup sangvin-Rh: B III, Rh+
10. Alergii: neagă
11. Diagnosticul clinic: Cataractă presenilă la ochiul drept
12. Data internării: 4.04.2016, ora 10°°
13. Data luării în evidenţă: 4.04.2016, ora 10°°
14. Modalitatea de culegere a datelor: interviu cu pacienta şi echipa medicală, F.O.
- muncă : activităţi administrativ-gospodăreşti
- venituri : pensie
- hobby-uri : plimbări în natură, vizionare TV.
18. Antecedente - fiziologice: - menarha: 11ani
- naşteri: 3
32
- patologice: - avorturi: neagă
19. Istoricul bolii:

Pacienta F.M, în vârstă de 51 de ani, se internează pe baza cuponului de pensie.
Operată de cataractă la ochiul stâng ȋn anul 1999, se internează ȋn prezent pentru
intervenţie chirurgicală la ochiul drept, acuzând scăderea acuităţii vizuale la acest
nivel, vedere ȋnceţoşată, neclară la citit.

- TA: 140/70 mmHg
- puls: 78 p/min
33
Plan de îngrijire nr. 2. Pacientul F. M. Diagnostic clinic : Cataractă presenilă la ochiul drept
Nevoi Diagnostic de Intervenţii
Data Obiective Evaluare parţială
perturbate nursing Autonome Delegate
Nevoia de a Risc de Pacienta să - ajut pacienta să se îmbrace în - administrez cu rol Pacienta acceptă
evita accidente beneficieze de echipamentul de spital, asigur delegat colirele medicaţia şi se
pericole datorită un mediu sigur intimitatea acesteia. prescrise familiarizează cu
câmpului spitalizării. confort, conducând pacienta
vizual, într-un salon aerisit, cu Obiectiv atins.
4.04.2016
miodezopsii. acestea.
- aşez obiectele personale ale
pacientei în noptieră.
colirelor,o informez asupra
acesteia, aşez pacienta în
locul de muncă
34

Nevoia de a Anxietate din Pacienta să -apreciez nivelul anxietăţii, -administrez cu rol Pacienta
evita cauza resimtă exprimarea verbală a fricii şi delegat anxiolitice manifestă
pericole intervenţiei diminuarea motivele acesteia ȋncredere ȋn
chirurgicale, anxietăţii, să-şi -creez un mediu calm, relaxat echipa medicală,
manifestată prin exprime ȋn salon este liniştită
nelinişte, temerile privind -ȋncurajez exprimarea
teamă. intervenţia sentimentelor, temerilor Obiectiv atins.
chirurgicală.
Nevoia de a Pierderea stimei Pacienta să -discut cu pacienta şi o Pacienta acceptă

4.04.2016
fi preocupat de sine din accepte ȋncurajez să-si exprime faptul că va fi

ȋn vederea cauza alterării pierderea sentimentele dependent de cei
realizării vederii, temporară a -informez pacienta despre din jur pentru o
manifestată prin vederii şi faptul schimbarile care vor apărea ȋn anumită perioadă
sentiment de că va depinde stilul de viaţă de timp.
neputinţă. pentru o -sugerez familiei să ofere
perioadă de cei sprijin moral Obiectiv atins
din jurul său.
35
Intervenţii
Nevoi Diagnostic de
Nevoia de a Ignoranţă din Pacienta să fie -monitorizez funcţiile vitale şi -recoltez cu rol Pacienta a
şti cum să-ţi cauza lipsei informată vegetative delegat sânge pentru acumulat noi
păstrezi surselor de despre -explic ȋn ce constă analize de cunoştinţe privind
sănătatea informaţii, procedurile examinarea zilnică a ochiului, laborator perioada
manifestată prin preoperatorii şi toaleta ochiului, investigaţiile preoperatorie, este
cunoştinţe să fie pregătită efectuate de medicul bine pregătită
insuficiente fizic şi psihic oftalmolog fizic şi psihic
privind pentru -preoperator, ocluzionez ochii pentru intervenţia
perioada intervenţia pacientei şi fac exerciţii de chirurgicală.
preoperatorie. chirurgicală mers, de utilizare a unor
4.04.2016
obiecte personale Obiectiv atins.

-informez pacienta ȋn legătură
cu regimul hidric şi alimentar
preoperator
36
Intervenţii
Diagnostic de
Nevoia de a Disconfort din Pacienta să - manifest înţelegere faţă de -cu rol delegat -Durerea a scăzut
evita cauza resimtă suferinţa sa. administrez ȋn intensitate, dar
pericolele procesului ameliorarea - apreciez intensitatea durerii. tratamentul prescris : persistă.
inflamator durerii - aplic comprese reci la antialgice, -Nu au apărut
postoperator nivelul ochilor. antibioterapie complicaţii.
manifestat prin -observ efectul medicaţiei
durere oculară. asupra organismului Obiectiv parţial
atins.
5 - 8 .04 .2016
Vulnerabilitate Pacienta să -sfătuiesc pacienta să doarmă Pacienta respectă

din cauza respecte pe partea neoperată imobolizarea
limitării vizuale mobilizarea şi -ridic apărătorile laterale ale postoperatorie.
şi a să nu prezinte patului prentru a preveni
pansamentului risc de eventualele accidente prin Obiectiv atins.
ocular, accidentare cădere _
manifestată prin -educ pacienta să nu facă
risc de mişcări bruşte, să nu tuşească
accidentare.
37
Intervenţii
Diagnostic de
Nevoia de a Alimentaţie Pacienta să fie -ȋncurajez ingestia de lichide. -iniţiez cu rol delegat Pacienta este
bea şi a inadecvată prin echilibrată -observ tegumentul şi perfuzie cu glucoză echilibrată
mânca deficit din hidroelectrolitic mucoasele, apreciez turgorul, 5%. hidroelectrolitic şi
cauza şi nutriţional. diureza şi culoarea urinei. nutriţional
intervenţiei -ajut pacienta să se alimenteze,
chirurgicale respectând regimul alimentar Obiectiv atins
manifestată prin impus
inapetenţă.
5 – 8 .04. . 2016
Nevoia de a Comunicare Pacienta să -apreciez nivelul de Pacienta a ȋnţeles

comunica ineficientă la ȋnţeleagă comunicare al pacientei şi importanţa
nivel senzorial importanţa stabilesc căi de comunicare comunicării şi
din cauza comunicării eficientă ȋntre aceasta şi echipa _ colaborează cu
pansamentului verbale ȋn medicală echipa medical.
ocular, perioada -mă asigur că pacienta ştie
manifestată prin postoperatorie unde este localizată soneria şi Obiectiv atins
pierderea cum să o utilizeze dacă este
temporară a necesar
vederii.
38
Intervenţii
Diagnostic de
Nevoia de a Disconfort din Pacienta să nu -apreciez intensitatea durerii -administrez cu rol Pacienta nu
evita cauza mai prezinte pe o scală de la 1 la 10 delegat medicaţia prezintă dureri şi
pericole procesului durere. -cer pacientei să anunţe prescrisă : antialgice nici alte
inflamator orice modificare a vederii complicaţii.
postoperator -observ efectul medicaţiei
manifestat prin asupra organismului Obiectiv atins.
durere oculară.
9 .04. 2016
Nevoia de a Ignoranţă din Pacienta să -explic necesitatea Pacienta se arată

şti cum să-ţi cauza lipsei acumuleze noi administrării corecte a interesată de
păstrezi surselor de cunoştinţe despre tratamentului aspectele care
sănătatea informare, tratament, dietă, -educ pacienta ȋn legătură cu _ privesc vindecarea
manifestată prin restricţiile de restricţiile impuse ȋn totală, acumulând
deficit de mişcare ȋn perioada ambulatorie : să nu astfel cunoştinţele
cunoştinţe perioada efectueze mişcări bruşte, să necesare.
privind ambulatorie. nu folosească poziţia
autoȋngrijirea la ortostatică, să nu privească Obiectiv atins
domiciliu. la TV până la indicaţia
medicului
39
Data T.A. Puls Respiraţie Temperatură Diureza Scaun

40
EXAMEN CERUT MOD DE REZULTATE OBŢINUTE VALORI NORMALE
RECOLTARE
 VSH  7 mm/h  4-6 mm/h
 Hb  11,17 g%  14-15 g%
 Ht  37 g%  36-42 g%
 VDRL  negativ  negativ
 Leucocite  5600/mm³  4000-8000/mm³
 Neutrof. segm.  60%  25-60%
 Eozinofile  4%  0,3-5%
 Limfocite  37%  20-53%
 Monocite  4%  2,4-11,8%
Perioada Alimente permise Alimente interzise

4 - 9. 04. 2016  Carne slabă, brânză de vaci, orez fiert cu  Grăsimi ȋn exces
legume
41
Data Examene curente Pregătirea pentru examen Ȋngrijiri după examen

Acuitate vizuală
Pacienta va fi aşezată pe un
literele arătate.
14.03.2016 Ajut pacienta să ajungă ȋn

Pacienta va fi aşezată ȋn
ochiul afectat.
Presiune intraoculară pacienta va privi ȋnainte fără să
clipească.
42
Data Medicamente Mod de administrare

 Ederen tb2/zi  Per os
 Diazepam f1/zi seara  IM
4-9. 04. 2016
 Xilină 2 picături ȋnainte de măsurarea TO  Instilaţie
 Hidrocortizon acetat  Unguent subconjunctival
 Mydrum 1 pic. dimineaţa  Instilaţie
43
Pacienta F.M, ȋn vârstă de 51 de ani, se internează ȋn secţia OFTALMOLOGIE,

acuzând ȋngustarea câmpului vizual la ochiul drept, miodezopsii, vedere neclară la citit.
Ȋn urma investigaţiilor se stabileşte diagnosticul de CATARACTĂ PRESENILĂ
OCHI DREPT şi se decide intervenţia chirurgicală.
Pacienta se externează cu următoarele recomandări:
 tratament conform prescripţiei
45
CAPITOLUL 3
Studiu de caz

CULEGEREA DATELOR:
1. Numele şi prenumele (iniţiale): P.S.
2. Sexul: M
3. Vârsta: 72 ani
4. Domiciliul: rural
5. Stare civilă: căsătorit
8. Ocupaţia: pensionar
9. Grup sangvin-Rh: O I, Rh+
10. Alergii: neagă
11. Diagnosticul clinic: Cataractă senilă ȋn evoluţie
12. Data internării: 23.05.2016, ora 10°°
13. Data luării în evidenţă: 23.05.2016, ora 10°°
14. Modalitatea de culegere a datelor: interviu cu pacientul şi echipa medicală, F.O.
- muncă : activităţi minime administrativ-gospodăreşti
- venituri : pensie
46
- hobby-uri : vizionare emisiuni TV.
18. Antecedente - fiziologice: - menarha: -
- naşteri: -
- patologice: - avorturi: -
19. Istoricul bolii:

Pacientul P.S, în vârstă de 72 de ani, se internează pe baza cuponului de pensie.
Boala a debutat ȋn urmă cu 6 luni, când pacientul a observant scăderea acuităţii
vizuale la ochiul stâng, care s-a accentuat treptat.
Din acest motiv, se decide internarea ȋn secţia OFTALMOLOGIE, pentru
tratament şi investigaţii de specialitate.

- TA: 140/70 mmHg
- puls: 78 p/min
47
Plan de îngrijire nr. 3. Pacientul P. S. Diagnostic clinic : Cataractă senilă ȋn evoluţie
Nevoia de a Risc de Pacientul să - ajut pacientul să se îmbrace - administrez cu rol Pacientul acceptă
evita accidente beneficieze de în echipamentul de spital, delegat colirele medicaţia şi se
pericole datorită un mediu sigur asigur intimitatea acestuia. prescrise familiarizează cu
câmpului spitalizării. confort, conducând pacientul Obiectiv atins.
vizual, într-un salon aerisit, cu
23.05.2016
miodezopsii. aceştia.
- aşez obiectele personale ale
pacientului în noptieră.
colirelor,ȋl informez asupra
acesteia, aşez pacientul în
locul de muncă
48

Nevoia de a Anxietate din Pacientul să -apreciez nivelul anxietăţii, -administrez cu rol Pacientul
evita cauza resimtă exprimarea verbală a fricii şi delegat anxiolitice manifestă
pericole intervenţiei diminuarea motivele acesteia ȋncredere ȋn
chirurgicale, anxietăţii, să-şi -creez un mediu calm, relaxat echipa medicală,
manifestată prin exprime ȋn salon este liniştit
nelinişte, temerile privind -ȋncurajez exprimarea
teamă. intervenţia sentimentelor, temerilor Obiectiv atins.
chirurgicală.
23.05.2016
Nevoia de a Pierderea stimei Pacientul să -discut cu pacientul şi ȋl Pacientul acceptă

fi preocupat de sine din accepte ȋncurajez să-si exprime faptul că va fi
ȋn vederea cauza alterării pierderea sentimentele _ dependent de cei
realizării vederii, temporară a -informez pacientul despre din jur pentru o
manifestată prin vederii şi faptul schimbarile care vor apărea ȋn anumită perioadă
sentiment de că va depinde stilul de viaţă de timp.
neputinţă. pentru o -sugerez familiei să ofere
perioadă de cei sprijin moral Obiectiv atins
din jurul său.
49
Intervenţii
Nevoi Diagnostic de
Nevoia de a Deficit de Pacientul să fie -apreciez gradul de cunoştinţe -recoltez cu rol Pacientul este
şti cum să-ţi cunoştinţe pregătit fizic şi al pacientului cu privire la delegat sânge pentru pregătit fizic şi
păstrezi privind psihic pentru diagnostic, experienţe analize de laborator psihic pentru
sănătatea pregătirea intervenţia personale legate de intervenţii intervenţia
preoperatorie chirurgicală chirurgicale şi spitalizare chirurgicală.
din cauza lipsei -explic necesitatea intervenţiei
surselor de chirurgicale Obiectiv atins.
informare, -explic ȋn ce constă
manifestată prin examinarea zilnică a ochiului,
cerere de toaleta ochiului şi
23.05.2016
informaţii. investigaţiile efectuate de

medicul oftalmolog
-preoperator, ocluzionez ochii
pacientului şi fac exerciţii de
mers, de utilizare a unor
obiecte personale
-informez pacientul ȋn legătură
cu regimul alimentar, golirea
vezicii urinare, clisma
evacuatoare
50
Dat Diagnostic de Intervenţii
Nevoia Obiective Evaluare parţială
a nursing Autonome Delegate
Nevoia de a Disconfort din Combaterea - manifest înţelegere faţă de -cu rol delegat -Durerea a scăzut
evita cauza durerii oculare suferinţa sa. administrez ȋn intensitate, dar
pericolele procesului şi prevenirea - apreciez intensitatea durerii. tratamentul prescris. persistă.
inflamator complicaţiilor - aplic comprese reci la -Nu au apărut
postoperator postoperatorii. nivelul ochilor. complicaţii.
manifestat prin
durere oculară. Obiectiv parţial
atins.
Vulnerabilitate Pacientul să -mă asigur că pacientul Pacientul respectă

24 – 26 .05. 2016
din cauza respecte respectă imobilizarea impusă imobilizarea

pansamentului mobilizarea la pat impusă.
ocular, impusă -sfătuiesc pacientul să doarmă _
manifestată prin postoperator. pe partea neoperată Obiectiv atins.
risc de -ridic apărătorile laterale ale
accidente. patului pentru a preveni
eventualele accidente
-mă asigur că pacientul ştie
unde este localizată soneria şi
cum funcţionează
51
Intervenţii
Diagnostic de
Nevoia de a Deficit de Pacientul să-şi -asigur lenjerie curată de pat şi Pacientul prezintă
fi curat, autoȋngrijire din păstreze de corp - tegumente şi
ȋngrijit, de a cauza tegumentele şi -ajut pacientul să-şi efectueze mucoase curate şi
proteja restricţiilor mucoasele toaleta zilnică integre.
tegumentele impuse de curate şi integre Obiectiv atins.
şi mucoasele intervenţia pe perioada
chirurgicală, spitalizării.
manifestată prin
dificultate ȋn
24 – 26 .05.2016
efectuarea
toaletei
personale.
Nevoia de a Somn perturbat Pacientul să -observ calitatea şi orarul -administrez cu rol Pacientul se
dormi şi a se din cauza beneficieze de somnului delegate sedativ odihneşte
odihni durerii oculare, un somn -asigur condiţii ȋn salon seara la culcare corespunzător.
manifestat prin corespunzător propice somnului:
ore insuficiente calitativ şi semiobscuritate, ȋnlăturarea pe Obiectiv atins.
de somn, treziri cantitativ pe cât posibil a zgomotelor
frecvente. perioada -observ efectul medicaţiei
spitalizării. asupra organismului
52
Intervenţii
Diagnostic de
Nevoia de a Disconfort din Pacientul să nu -apreciez intensitatea durerii -administrez cu rol Pacientul nu
evita cauza mai resimtă pe o scală de la 1 la 10 delegat medicaţia prezintă dureri şi
pericole procesului durere -cer pacientului să anunţe orice prescrisă : antialgice nici alte
inflamator modificare a vederii complicaţii.
postoperator
manifestat prin Obiectiv atins.
durere oculară.
27 .05. 2016
Nevoia de a Cunoştinţe Pacientul să -explic faptul că pansamentul Pacientul ȋnţelege

şti cum să-ţi insuficiente ȋnţeleagă ocular este necesar şi după şi este de accord
păstrezi despre perioada informaţiile externare _ să respecte
sănătatea postoperatorie primite -explic pacientului să nu indicaţiile primite.
din cauza lipsei postoperator. privească la TV până la
de informaţii, indicaţia medicului Obiectiv atins.
manifestată prin -explic necesitatea
teamă, administrării corecte a
nelinişte. tratamentului după externare
53
DATA T.A. PULS RESPIRATIE TEMPERATURA DIUREZA SCAUN
54
MOD DE REZULTATE VALORI NORMALE
EXAMEN CERUT
RECOLTARE
 Hemoglobină
 11,25 g%  14-15 g%
 Hematocrit
 48 %  36-42 %
 VSH
 7 mm/h  4-6 mm/h
 Reacţie VDRL
 Negativ  Negativ
 Leucocite
Sânge venos  6700 /mm³  4000-8000/mm³
 Neutrofile segm.
 62%  25-60%
 Eozinofile
 3%  0,3-5%
 Limfocite
 34%  20-53%
 Monocite
 6%  2,4-11,8%
PERIOADA ALIMENTE PERMISE ALIMENTE INTERZISE

23-27. 05. 2016  Carne slabă, brânză de vaci, orez fiert cu  Grăsimi ȋn exces
legume
55
PREGĂTIREA PENTRU ȊNGRIJIRI DUPĂ EXAMEN

DATA EXAMENE CURENTE
EXAMEN
Acuitate vizuală
Pacientul va fi aşezat pe un
literele arătate.
23.05.2016 Ajut pacientul să ajungă ȋn

Pacientul va fi aşezat ȋn
ochiul afectat.
Presiune intraoculară pacientul va privi ȋnainte fără
să clipească.
56
DATA MEDICAMENTE MOD DE ADMINISTRARE

 Ederan tb2/zi  Per os
23-27. 05. 2016  Diazepam f1/zi seara  IM
 Xuxna 1% 2 picături ȋnainte de măsurarea TO  Instilaţie
 Hidrocortizon acetat  Unguent subconjunctiv
57
Pacientul P. S, ȋn vârstă de 72 de ani, se internează ȋn secţia OFTALMOLOGIE,

acuzând ȋngustarea câmpului vizual la ochiul stâng, miodezopsii, fotofobie la lumină difuză.
Ȋn urma investigaţiilor se stabileşte diagnosticul de CATARACTĂ SENILĂ ȊN
EVOLUŢIE şi se decide intervenţia chirurgicală.
Pacientul se externează cu următoarele recomandări:
58
CAPITOLUL IV
CONCLUZII
Bolnavii cărora li se efectuează operaţii chirurgicale oftamologice, au nevoie de

ȋngrijiri speciale. Majoritatea acestor bolnavi au o stare de anxietate deosebită , temându-se că
intervenţia nu va reuşi şi că starea prezentă a vederii lor se va agrava . Dificultatea ȋngrijirilor
constă ȋn faptul că bolnavii, având ambii ochi acoperiţi sunt complet dezorientaţi.
Asistenta medicală are un rol deosebit de important atât ȋn acordarea ȋngrijirilor
preoperatorii cât şi a celor postoperatorii.
Este bine ca bolnavul să cunoască ȋnainte de operaţie personalul pentru a-l recunoaşte
după operaţie, chiar dacă are ochii acoperiţi, să cunoască foarte bine topologia camerei şi a
spaţiilor din jur, a grupului sanitar, modul de aşezare a mobilierului şi a obiectelor din
cameră. Ȋnainte de operaţie asistenta va ocluziona ochii pacientului şi va face ȋmpreună cu
acesta exerciţii de deplasare prin cameră şi ȋn spaţiile aferente, va exersa utilizarea fara a le
vedea a obiectelor personale, a veselei, ȋi va arăta cum se acţionează butonul de chemare.
Toate acestea se fac ȋn scopul de a adapta bolnavul la situaţia postoperatorie şi pentru a-l
face să privească mai uşor această operaţie.
Ingrijirea postoperatorie este mai greu de efectuat, datorită neliniştii bolnavilor, a durerii
pe care aceştia o resimt, a ȋntunericului complet ȋn care se găsesc, a faptului ca pansamentul
trebuie să stea nemişcat pe ochi, lucru greu de realizat uneori din cauza mişcărilor
involuntare, ȋn special ȋn timpul somnului. Din acest motiv, asistenta medicală trebuie să
susţină psihic pacientul, conştientizându-l că vederea se recapătă parţial, iar trecerea timpului
poate aduce rezultatul dorit.
59
BIBLIOGRAFIE
 Tehnici generale de îngrijire a bolnavului – coordonatorul lucrării Dr. Georgeta

Aurelia Baltă, As. med. Antoneta Metaxatos, As. med. Aglaia Kyowski, Editura
didactică şi pedagogică Bucureşti
 Biologie - manual clasa XI – coordonatori: Prof. univ. dr. I. Teodorescu Exarcu, Prof.
gr. I Ileana Ciuhat, Prof. gr. I Silvia Gheorghescu, Prof. gr. I Maria Şoigan
 Anatomia şi fiziologia omului – coordonatori: Dr. Mioara Mincu, Dr. Roxana Maria
Albu, Dr. Valeriu Bistriceanu, Editura Universul 2001
 Îngrijirea omului bolnav şi sănătos – colaboratori: Acad. Prof. univ. dr. Adrian Streinu
Cercel, Dr. Sorin Petrea, Dr. Manole Cojocaru, Dr. Horaţiu Mărdoianu, Editura Cison
2010
 Tratat de oftalmologie – Paul Cernea, Editura Medicală 2002
60
ANEXE
Anexa 1 , fig. 1
Alcătuirea ochiului
61
Anexa 2, fig.2
Acomodaţia
62
Anexa 3, fig. 3
Cataracta
63
Anexa 4, fig. 4
Cataracta incipientă
64
Anexa 5, fig.5
Cataracta nucleară
65
Anexa 6, fig. 6
Tratamentul cataractei
66

Proiect Cataracta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Cataracta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS:

Pentru această lucrare, mi-am ales subiectul ȊNGRIJIREA PACIENŢILOR CU

VASCULARIZAŢIA GLOBULUI OCULAR

INERVAŢIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Putem vorbi astfel de:

Refracţia oculară statică

REFRACŢIA DINAMICĂ. ACOMODAŢIA

Unele boli cronice pot creşte riscul apariţiei cataractei:

3. Cataracta cupuliformă: apare la 10% din cazuri. Tulburările de vedere sunt

2. Cataracte iatrogene: apar ȋn urma unor tratamente ȋndelungate cu diferite

3. Cataracte complicate: ȋn această categorie sunt cuprinse opacifieri ale cristalinului

4. Cataracte traumatice: contuziile şi plăgile oculare perforante pot produce

Constituie o grupă de opacifieri cristaliniene, evolutive sau neevolutive, totale sau

1. Cataracte capsulare: opacitatea este situată la nivelul capsulei cristalinului

2.4 INVESTIGAŢII CLINICE ŞI PARACLINICE

2.5 DIAGNOSTIC POZITIV

2.6 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Tonometria, cercetarea câmpului vizual şi a fundului de ochi sunt necesare pentru

2.9 EDUCAŢIE SANITARĂ

3.1. Plan de îngrijire caz 1

Nevoia de a Ignoranţă din Pacienta să - motivez importanţa În urma discuţiilor

Nevoia de a Cunoştinţe Pacienta să -explic faptul că pansamentul Pacienta ȋnţelege

Perioada Alimente permise Alimente interzise

Data Examene curente Pregătirea pentru examen Ȋngrijiri după examen

14.03.2016 Ajut pacienta să ajungă ȋn

Data Medicamente Mod de administrare

Pacienta C. A, ȋn vârstă de 59 de ani, se internează ȋn secţia OFTALMOLOGIE,

19. Istoricul bolii:

20. Starea la internare: - greutate: 57 kg

Nevoi Diagnostic de Intervenţii

Nevoia de a Pierderea stimei Pacienta să -discut cu pacienta şi o Pacienta acceptă

fi preocupat de sine din accepte ȋncurajez să-si exprime faptul că va fi

obiecte personale Obiectiv atins.

Vulnerabilitate Pacienta să -sfătuiesc pacienta să doarmă Pacienta respectă

Nevoia de a Comunicare Pacienta să -apreciez nivelul de Pacienta a ȋnţeles

Nevoia de a Ignoranţă din Pacienta să -explic necesitatea Pacienta se arată

Data T.A. Puls Respiraţie Temperatură Diureza Scaun

Perioada Alimente permise Alimente interzise

Data Examene curente Pregătirea pentru examen Ȋngrijiri după examen

14.03.2016 Ajut pacienta să ajungă ȋn

Data Medicamente Mod de administrare

Pacienta F.M, ȋn vârstă de 51 de ani, se internează ȋn secţia OFTALMOLOGIE,

3.1. Plan de îngrijire caz 3

19. Istoricul bolii:

20. Starea la internare: - greutate: 75 kg

Nevoi Diagnostic de Intervenţii

Nevoia de a Pierderea stimei Pacientul să -discut cu pacientul şi ȋl Pacientul acceptă

informaţii. investigaţiile efectuate de

Plan de îngrijire nr. 3. Pacientul P. S. Diagnostic clinic : Cataractă senilă ȋn evoluţie

Vulnerabilitate Pacientul să -mă asigur că pacientul Pacientul respectă

din cauza respecte respectă imobilizarea impusă imobilizarea

Plan de îngrijire nr. 3. Pacientul P. S. Diagnostic clinic : Cataractă senilă ȋn evoluţie

Plan de îngrijire nr. 3. Pacientul P. S. Diagnostic clinic : Cataractă senilă ȋn evoluţie

Nevoia de a Cunoştinţe Pacientul să -explic faptul că pansamentul Pacientul ȋnţelege

PERIOADA ALIMENTE PERMISE ALIMENTE INTERZISE

PREGĂTIREA PENTRU ȊNGRIJIRI DUPĂ EXAMEN

23.05.2016 Ajut pacientul să ajungă ȋn

DATA MEDICAMENTE MOD DE ADMINISTRARE

Pacientul P. S, ȋn vârstă de 72 de ani, se internează ȋn secţia OFTALMOLOGIE,

Bolnavii cărora li se efectuează operaţii chirurgicale oftamologice, au nevoie de

 Tehnici generale de îngrijire a bolnavului – coordonatorul lucrării Dr. Georgeta

 Tratat de oftalmologie – Paul Cernea, Editura Medicală 2002

S-ar putea să vă placă și