PROIECT DE ABSOLVIRE

ÎNDRUMĂTOR,
CANDIDAT,

2020
 TITLUL PROIECTULUI

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
CATARACTĂ

2020
4
 CUPRINS

ARGUMENT
CAPITOLUL I. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A
ANALIZATORULUI VIZUAL...............................................................7
VASCULARIZAŢIA GLOBULUI OCULAR……………………………………………….10
INERVAŢIA ANALIZATORULUI VIZUAL………………………………...12
NERVUL FACIAL…………………………………………………………….14
FUNCŢIA VEDERE ŞI TULBURǍRILE EI……………………………….....15
EXAMINAREA CRISTALINULUI…………………………………………...16
TULBURǍRILE DE TRANSPARENŢǍ…………………………………......17
CAPITOLUL II. DEFINIŢIE, ETIOPATOGENIE,SIMPTOMATOLOGIE…..18
CATARACTA CONGENITALǍ……………………………………………………………19
CATARACTA CORTICALǍ………………………………………………………………..20
CATARACTA SENILǍ……………………………………………………………………...21
CATARACTA HIPERMATURǍ……………………………………………………………21
CATARACTA NUCLEARǍ………………………………………………………………...22
CATARACTA SUBCAPSULARǍ POSTERIOARǍ…………………………………….....22
CATARACTELE PATOLOGICE…………………………………………………………....23
CATARACTELE TOXICE…………………………………………………………………..24
CATARACTA TRAUMATICǍ……………………………………………………………...25
CAPITOLUL III. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN PREGĂTIREA
BOLNAVULUI PENTRU EXPLORĂRI SPECIFICE BOLII................30
EXAMENUL CLINIC EFECTUAT AL BOLNAVULUI CU CATARACTǍ…………..….30
EXPLORǍRI OBLIGATORII……………………………………………………………….30
NOŢIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE FOLOSITE ÎN OFTALMOLOGIE ŞI MODUL
LOR DE UTILIZARE………………………………………………………………………..31
CAPITOLUL IV. PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARǍ…………………..32
CAPITOLUL V. PREZENTAREA CAZURILOR………………………………………33
CAZUL NR.1………………………………………………………………………………...33
CAZUL NR.2………………………………………………………………………………...54
CAZUL NR,3………………………………………………………………………………...71
CONCLUZIE
BIBLIOGRAFIE

5
 ARGUMENT

Cataracta reprezintă opacifierea cristalinului care în mod normal este

transparent şi clar.
Numeroase teorii au căutat să explice etiologia şi mecanismul patogenic
al cataractei în general şi al cataractei senile în special.
Nici una nu a reuşit să dea o explicaţie care să reziste criticilor şi mai ales
verificărilor clinice şi experimentale. Se poate afirma că până la ora actuală nu
se cunoaşte nici cauza cataractei senile şi nici mecanismul ei de apariţie.
Principalele concepţii etio-patogenice sunt:
*Teoria biologică - susţine că opacierea cristalinului s-ar datora unui
proces de senescenţă, identic cu cutarea pielii, albirea părului şi friabilitatea
unghiilor, dar şi factorul ereditar.
*Teoria imunologică - susţine că tulburările cristalinului s-ar datora unei
hipersensibilităţi a organismului la albuminele cristalinului.
*Teoria funcţională - nu este nici ea fondată şi presupune că s-ar datora
leziunilor mecanice provocate de efortul de acomodare al ochiului astigmatic,
hipermetrop.
*Teoriile metabolice locale - caută să explice apariţia cataractei prin
tulburări circulare în coroida internă sau prin scleroză inegală a cristalinului,
începând cu nucleul ceea ce duce la tulburări în metabolismul cristlinian şi de
aici la apariţia cataractei.
*Teorii metabolice generale - sunt cele mai apropiate de adevăr.
Cataracta senilă, este considerată o consecinţă a tulburărilor senile în
metabolismul hidraţilor de calciu, dar şi o tulburare senilă în metabolismul
grăsimilor, a calciului, colesterinei şi potasiului.

6
 Cataracta este una din cauzele majore a cecităţii, în prezent mai mult de
15 milioane din populaţia globului pământesc sunt afectaţi de aceasta maladie.
Tratamentul eficace şi modern al cataractei constă în extracţia
extracapsulară a acesteia cu implant de cristalin artificial în camera principală.
CAPITOLUL I.
Noţiuni de anatomie şi fiziologie a analizatorului vizual

Analizatorul vizual, ca şi ceilalţi analizatori şi organismului, este un sistem

funcţional care, din punct de vedere morfologic şi funcţional, cuprinde trei
segmente:
-un segment periferic sau receptor, care priveşte excitaţiile exterioare
specifice;
-un segment de conducere, căile nervoase care conduc influxul primit de la
segmentul periferic către scoarţa cerebrală;
-un segment central său cerebral, unde excitaţia este transformată în
senzaţie vizuală.
* SEGMENTUL PERIFERIC:
Constă din globul periferic şi anexele sale. Globul ocular este o formaţiune
aproape sferică, situată în partea anterioară a orbitei.
Masa globului ocular variază între 7 şi 7,5 g; volumul este de 6,5 cm;
consistenţa fermă este dată de către tunicile globului ocular puse în tensiune de
către conţinutul intraocular. Globul ocular este format din trei straturi

7
suprapuse, care formează peretele lui, şi din medii transparente care sunt în
interiorul globului ocular.
Cele trei straturi sunt:
-stratul fibros;
-stratul vascular numit şi uvee;
-stratul nervos, retina.
În interiorul globului ocular sunt cuprinse umoarea apoasă, cristalinul şi
corpul vitros, care alcătuiesc mediile transparente, şi care, împreună cu corneea
reprezintă sistemul optic al ochiului.
~Conţinutul globului ocular:
Camera anterioară şi camera posterioară sunt umplute de umoarea apoasă,
un lichid transparent secretat de corpul ciliar.
Corpul vitros, este o substanţă gelatinoasă, care ocupă spaţiul cuprins între
faţa posterioară a cristalinului şi peretele globului ocular. Volumul vitrosului,
reprezintă şase zecimi din volumul globului ocular. Masa vitreană este o
substanţă anhistă, coloidală, cu rare celule migratoare. Substanţa vitrosului
conţine 96,6% apă.
Vitrosul optic este omogen. Corpul vitros în totalitatea sa are un rol
important în dezvoltarea şi menţinerea formei globului ocular.
Cristalinul, are forma unei lentile biconvexe, perfect transparentă şi
elastică, cu masa de 2-2,5g, cu diametrul de 9-10mm, situată în plan frontal,
între iris şi corpul vitros, într-o scobitură a vitrosului numită „fossa pantellaris”.
Este suspendat de corpul ciliar printr-un sistem de fibre radiere foarte fine,
ce formează zonula lui Zinn, sau ligamentul suspensor. Zonula lui Zinn este un
inel membraniform, cu rol de a menţine cristalinul în poziţia sa normală şi de a-i
transmite impulsurile muşchiului ciliar.
Cristalinul are două feţe: una anterioară, alta posterioară.
Faţa anterioară are raza de curbură de 10 mm, faţa posterioară are raza de
curbură de 6 mm, astfel încât suprafaţa anterioară a cristalinului este mai puţin
bombată decât cea posterioară. Cristalinul conţine apă (65%), proteine (35%)
8
din care unele solubile (alfa, beta şi gamma cristalin) altele insolubile
(albuminoidul), fermenţi, vitamine.
Indicele de referinţă cu vârsta, în medie este de aproximativ 22D.
Cristalinul, este constituit din următoarele straturi:
-capsula cristalinului, o membrană de înveliş transparentă, foarte elastică şi
subţire;
-epiteliul cristalinian anterior, este format dintr-un rând de celule cubice
dispuse sub capsulă anterioară depăşind cu puţin ecuatorul cristalinian.
Fibrele cristaliniene, care iau naştere din celulele epiteliului anterior, au
formă hexagonală. Fibrele tinere sunt îngrămădite spre centrul lentilei.
Fibrele sunt dispuse în straturi concentrice. Terminaţiile anterioare ale
fibrelor formează pe suprafaţa nucleului cristalinian o sutură în formă de „Y” ,
drept, denumită sutură cristaliniană anterioară, iar terminaţiile posterioare
formează o sutură sub forma unui „Y” inversat. După naştere, cristalinul
continuă să se dezvolte fără să se producă o distensie a capsulei, ci o condensare
a lentilei, care, progresiv, produce o scădere a elasticităţii cristalinului şi,
totodată, o diminuare treptată, cu vârsta, a amplitudinii de acomodaţie.
Acomodaţia, este proprietatea ochiului de a vedea clar un obiect, la orice
distanţă între infinit şi ochi. Cristalinul, nu are nervi şi este avascular. Nutriţia sa
este asigurată de către umoarea apoasă, prin intermediul capsulei, datorită unui
fenomen de difuziune şi osmoză. Orice tulburare a metabolismului cristalinian
duce la degenerescenţă şi opacifierea lor. Conţinutul în calciu al cristalinului
este egal cu cel al umorii apoase. La tineri, calciul se găseşte în cantitate mică.
Tulburările de metabolism ale proteinelor şi ale lichidelor eliberează probabil
sulfaţi, fosfaţi şi carbonaţi, care sunt precipitaţii de calciu existent în cristalin,
ducând astfel la cataractarea lui.
*SEGMENTUL DE CONDUCERE:
În cavitatea craniană, după un scurt traiect, fibrele nervului optic dintr-o
parte se încrucişează parţial cu cele din partea opusă, formând chiasma optică.
Ea se găseşte situată în etajul superior al endocraniului, deasupra hipofizei.
9
 De la chiasmă pornesc balanţele optice, care înconjoară penduculii
cerebrali şi se termină în corpii geniculaţi.
Corpii geniculaţi externi sau laterali, sunt situaţi sub pulvinar, în
continuarea bandeletelor optice. Conţin un număr mare de celule, cu care, cu
care se pun în conact fibrele nervului optic. Corpii geniculaţi laterali au
structura lamelară: lamele albe mielinice alternează cu cele cenuşii.
Radiaţiile optice ale lui Gratiolet, reprezintă fibrele neuronilor din corpii
geniculaţi externi, fiind complet înglobate în substanţa albă a lobului temporo-
occipital. Aceste fibre mielinisante pleacă de la baza corpului geniculat extern
şi se grupează în afară şi deasupra acestuia, merg după ce au trecut prin partea
posterioară a capsulei interne, spre aria striată a lobului occipital şi se termină n
jurul scizurii calcariene. Fasciculele radiaţiilor optice sunt mai voluminoase
decât cele din bandeletele optice, deoarece cuprind şi un număr de fibre
centrifuge.
*SEGMENTUL CENTRAL SAU CEREBRAL AL
ANALIZATORULUI VIZUAL:
Segmentul central său cerebral al analizatorului vizual, este situat în
scoarţa cerebrală a globului occipital, aria 17 Brodmann. Aici are loc
transformarea excitaţiei luminoase în senzaţie vizuală. La nivelul scizurii
calcariene din lobul occipital există o adevărată retină corticală. Fibrele
maculare se proiectează, la nivelul polului posterior occipital. La nivelul
cortexului occipital, regiunea ocupă o suprafaţă mult mai mare decât la nivelul
retinei. Astfel, se poate considera că vederea este o funcţie aşa de complexă,
încât la realizarea ei participa creierul în totalitatea lui.
*VASCULARIZAŢIA GLOBULUI OCULAR:
Vascularizaţia globului ocular, este asigurată de artera oftalmică, ce
provine din carotida internă. Artera oficială pătrunde în orbită prin canalul optic,
face apoi o spirală în jurul nervului optic, dând ramuri bulbare şi orbitale, înainte
de a pătrunde în glob, vasele bulbare se împart în două teritorii distincte:
teritoriul retinian şi cel uveal. Teritoriul retinian, este irigat de artera centrală a
10
retinei, ramura din aretra oftalmică. Artera apare în centrul papilei nervului
optic, unde se împarte într-o ramură superioară şi una inferioară, care apoi se
divid, într-o ramură temporală şi una nazală. Ramurile arteriale se capilarizează,
formând două reţele: una superioară, în stratul plexiform intern, alta profundă în
stratul plexifrom extern.
Straturile externe care conţin conurile şi bastonaşele sunt hrănite în primul
rând de reţeaua corico-capilară a coroidei prin difuziune şi numai în mică
măsură prin difuziunea limfei interstiţiale la nivelul straturilor interne ale retinei.
Coriocapilarele prezintă o reţea foarte densă şi fac pare din sistemul vascular
uveal. Reţeaua de capilare este situată pe membrana Bruch, cu densitate maximă
în regiunea maculară. Această strânsă legătură care există între nutriţia retinei şi
a coroidei explică faptul că majoritatea proceselor patologice de la acest nivel
sunt mixte.
Venele teritoriului retinian se unesc şi formează vena centrală a retinei,
care se varsă în venele oftalmice superioare.
Sistemul vascular uveal este constituit din ramuri ale arterei oftalmice:
arterele ciliare scurte posterioare, arterele ciliare lungi posterioare şi arterele
ciliare anterioare, legate între ele prin numeroase anastomoze.
Din arterele ciliare scurte posterioare se desprind 2-4 ramuri, care
formează centrul vascular al lui Haller, cu rol important în hrănirea nervului
optic.
Cele două artere ciliare lungi posterioare se îndreaptă, prin „lamina
fusca”, către baza irisului şi realizează marele cerc arterial al irisului.
Arterele ciliare anterioare provin din ramurile musculare ale arterei
oftalmice.
Venele uveei aparţin din două curente: venele cilice anterioare şi venele
vorticoase, care se revarsă în venele oftalmice. Venele ciliare anterioare, adună
sângele din muşchiul ciliar.
Venele, vorticoase formează o reţea bogată în vârtejuri, în coroidă, adunând
întreg sângele uveal. Prin reţeaua vasculară a tractului uveal circulă o cantitate
11
considerabilă de sânge care atinge cifra de 260 ml la om.
Această reţea bogată menţine pentru retină o temperatură constantă
optimă.
*VASCULARIZAŢIA NERVULUI OPTIC:
Vascularizaţia nervului optic este asiguraă prin ramuri ce provin din artera
oftalmică. Papila nervului optic este nutrită de către ramurile arterelor ciliare
scurte posterioare, dispuse segmentar.
Artera centrală a retinei nu participă în irigaţia papilei nervului optic.
Anastomozele în ramurile de provenienţa variată au importanţă în declanşarea
edemului papilar.
Trunchiul nervos optic, este nutrit de ramurile papilare provenire din
areterele ciliare posterioare scurte şi lungi, artera lacrimală. Partea centrală
nervului optic este vascularizată de ramuri izvorâte din artera centrală a retinei şi
din ramurile piale, existând numeroase anastomoze între ele.
Sângele venos al nervului optic este adunat de venele meningiene
perioptice.
*VASCULARIZAŢIA CHIASMEI OPTICE:
Reţeaua arterială chiasmatică nu conţine elemente axiale.
Vascularizaţia periferică, este asigurată de braţele recurente ale arterei
oftalmice, ramuri din artera cerebrală şi din ramuri mici carotidiene. Capilarele
nu merg în septurile gliale, ce sunt dispuse paralel cu fibrele nervoase din
chiasmă.
Sistemul nervos chiasmatic este drenat în sinusul coronar şi cavernos.

12
 *INERVAŢIA ANALIZATORULUI VIZUAL:

Analizatorul vizual, are o inervaţie senzorială, senzitivă, motorie şi

vegetativă.
Inervaţia senzorială, este alcătuită din segmentul intermediar al
analizatorului optic, nervul optic şi căile optice.
Inervaţia senzitivă, este asigurată de nervul trigemen, dintre acestea
primele două, oftalmic şi maxilar, contribuie la asigurarea inervaţiei senzitive a
globului ocular.
Nervul oftalmic, este format din unirea a trei ramuri: nazal, frontal şi
lacrimal. Ramura nazală asigură inervaţia senzitivă a a sacului lacrimal, a
canaliculelor şi a jumătăţii interne a pleoapelor şi a conjunctivei. Ramura
frontală inervează tegumentele frunţii, pleoapei şi conjuctiva. Ramura lacrimală
formează mai multe ramuri palpebro-conjunctivale şi lacrimale.
Nervul maxilar inervează pleoapa inferioară şi conjunctivă respectivă. A
treia ramură a trigemenului nu contribuie la inervaţia globului ocular, în afară de
fibre senzitive, trigemenul mai conţine şi fibre vegetative care au sub
dependenţa lor o parte din vaso-motricitatea conjunctivei, corpului ciliar şi a
retinei.
Trigemenul mai conţine şi fibre trofice, care au rol deosebit în troficitatea
globului ocular. Inervaţia senzitivă a globului ocular este foarte bogată, în
13
cornee, terminaţiile nervoase trigeminale ajung până în straturile epiteliului
anterior. Din această cauză, ultimul reflex care dispare în cazul anesteziei
generale este reflexul cornean.
*INERVAŢIA MOTORIE:
Întreaga musculatură a globului ocular este inervată de trei nervi cranieni:
nervul oculomotor extern (a VI-a), pateticul (a-IV-a) şi nervul facial (al VII-lea).
Sistemul motor al globului ocular este destinat asigurării mobilităţii
conjugate a globilor oculari, cu scopul de a recepţiona şi stabili anatomic
imaginea retiniană pe fovee. Fiecare nerv îşi are originea în trunchiul cerebral.

*NERVUL OCULOMOTOR COMUN:

Inervează muşchiul drept intern, drept superior, dreptul inferior, oblicul
mic şi ridicătorul pleoapei superioare.
Nucleul său de orogine este în pendunculul cerebral. Nervul oculomotor
comun pătrunde în orbită prin fanta sfenoidală.
*NUCLEUL OCULOMOTOR EXTERN:
Inervează numai muşchiul drept extern. Nucleul său de origine este în
protuberenţial. Nervul patetic este nervul motor al oblicului mare. El are nucleul
de origine în penduculul cerebral.
Fiecare nerv are câte un nucleu de origine care alcătuieşte centrul primar
sau periferic, în afara centrilor primari mai există centrii oculomotori corticali
în număr de doi: unul anterior situat în lobul frontal, altul occipital situat în
lobul occipital.
*NERVUL FACIAL, (a VII-a), joacă un rol important prin inervarea
orbicularului pleoapelor, a muşchiului lui Horner şi a glandei lacrimale.
Nucleul facial este în protuberanţă, iar centrul său cortical se află în regiunea
rolandică.
Inervaţia vegetativă a ochiului este alcătuită dintr-un sistem de fibre şi
ganglioni care leagă ochiul de centrii vegetativi cerebrali.
14
 La nivelul analizatorului vizual, sistemul vegetativ intervine în controlul
activităţii musculaturii netede a globului ocular şi a orbitei, activităţii
vasomotorii, secreţiei lacrimale.
Segmentul vegetativ al analizatorului vizual, din punct de vedere morfo-
funcţional, se împarte în centrii corticali şi periferici. Centrii corticali ai
activităţii vegetative se situează în sistemul cortical limbic şi în hipotalamus.
Elementele periferice sunt reprezentate de fibrele aferente şi de cele
eferente, şi ganglioni simpatici şi ganglionii spinali, iar pentru cele
parasimpatice neuronii se găsesc de-a lungul nervilor periferici.
Fibrele parasimpatice ajung la ochi prin intermediul oculomotorului comun
şi facialului. Fibrele motorii care vin prin oculomotorul comun îşi au originea în
nucleul Edinger-Westphal situat în apropierea nucleului acestui nerv.
Pe calea simpaticului vin la ochi fibre vaso-motorii, fibre secretoare pentru
glandele pleoapei şi ale conjunctivei, fibre lacrimale, fibre dilatatoare ale
pupilei, care inervează muşchii netezi palpebrali şi orbitali.
FUNCŢIA VEDERE ŞI TULBURĂRILE EI
Analizatorul vizual are rolul de a ne pune în relaţie cu mediul extern, prin
transformarea unui excitant specific, lumina, în senzaţie vizuală. Transformarea
energiei luminoase într-un proces nervos se petrece la nivelul retinei,
reprezentând prima treaptă în realizarea funcţiei vizuale. La realizarea acestei
funcţii ia parte şi scoarţa cerebrală, graţie căreia senzaţiile care se nasc în lobul
occipital nu rămân fotografii izolate, fără sens, ci sunt integrate în tot procesul
cunoaşterii.
Ochiul, reprezintă adaptarea organismului la perceperea energiei
luminoase începând de la cele mai sensibile vieţuitoare, până la om
La organsimele mai dezvoltate, organul receptor al energiei luminoase se
complică. Celulele senzitive încep să fie protejate de formaţiuni care le
înconjoară, apare cristalinul, unele celule senzitive se diferenţiază pentru
perceperea formelor şi a culorilor, cristalinul având rol de a concentra energia

15
luminoasă asupra acestor celule. Excitaţiile luminoase se perfecţionează, iar în
scoarţa cerebrală se transformă în senzaţie vizuală.
EXAMINAREA CRISTALINULUI
Cristalinul are forma unei lentile biconvexe, perfect transparentă şi elastică,
situată în plan frontal între iris şi corpul vitros, într-o scobitură a vitrosului
numită „fossa pantellaris”.
Cristalinul are două feţe: una anterioară, alta posterioară. Cristalinul se
compune din apă, proteine, dintre care unele solubile, iar altele insolubile,
grăsimi, glutation, fermenţi, vitamine.
Are următoarele straturi: capsula cristalinului sau cristaloidul; epiteliul
cristalinian; fibrele cristaliniene. Studiul cristalinului se face prin: examinarea la
lumina zilei, examinarea la iluminare laterală, examinarea prin oftalmoscopie,
examinarea prin biomicroscopie.
Examinarea la lumina zilei: cristalinul normal este transparent, deci vizibil,
şi o culoare albă-cenuşie când este opacifiat.
Examinarea la iluminarea laterală permite să se observe opacifieri izolate
înstraturile anterioare ale cristalinului. Ele apar în câmpul negru pupilar, sub
formă de zone cenuşii albicioase.
Examinarea oftalmoscopică: cristalinul normal nu se vede; dacă
esteopacifiat parţial, opacităţile apar de culoare neagră pe fondul roşu pupilar;
dacă este opacifiat în totalitate, nu apare reflexul roşu al pupilei.
Examinarea biomicroscopică: se face prin iluminare difuză şi iluminare
focală. Iluminarea difuză permite examinarea suprafeţei anterioare şi a
straturilor anterioare cristaliniene. Iluminarea focală în fantă permite examinarea
cristalinului în secţiuneoptică.
Examenul biomicroscopie al cristalinului este foarte necesar, atât pentru
diagnosticul cataractei incipiente cât şi în stabilirea tipului cataractei. Grosimea
cristalinului se poate determina prin ultraosmografîe.

16
 Din punct de vedere etiologic, afecţiunile cristalinului pot fi clasificate în
afecţiuni congenitale şi afecţiuni dobândite. Afecţiunile congenitale cuprind
anomalii de dezvoltare şi tulburări de transparenţă.
Anomaliile de dezvoltare sunt reprezentate de: afakie, microsferoafakie,
lenticom, colabom, ombilicatie, ectopie.
Afakia este absenţa congenitală a cristalinului.
Microsferofakia: un cristalin mic şi sferic, globulos, care duce la o miopie
mare a ochiului.
Colobomul este o fisură a ecuatorului cristalinian.
Ombilicaţia este o depresiune a suprafeţei, mai adesea posterioare,
acristalinului. Ectopia cristalinului este o anomalie de poziţie, ce se însoţeşte
adesea de alte malformaţiuni oculare (aniridie, microftalmie, colobom
cristalinian) sau somatice (sindromul lui Marfan, sindromul lui Marchesani,
homocistinuria, ectopia).

Tulburările de transparenţă
Cataractele congenitale constituie o grupă de opacifieri cristaliniene
evolutive sau neevolutive, totale sau parţiale, dezvoltate în cursul vieţii
intrauterine şi constatate la naşterea copilului său mai târziu.
Apare sub forma deopacităţi sau de cataractă propriu-zisă.
Opacităţi capsulare:
-Cataracta polară anterioară se manifestă printr-o pată mică, albă, situată
încentrul pupilei, proeminentă sau nu.
-Cataracta polară posterioară se manifestă printr-un punct alb, care
ocupă polul posterior al cristalinului.
-Cataracta în fus: opacitatea este fuzionată, unind o cataractă capsulo-
lenticulară posterioară cu una anterioară.
-Cataracta nucleară: apare sub forma unor opacităţi punctiforme dense, alb-
cenuşii, situată în centrul cristalinului, la nivelul nucleului fetal.

17
 -Cataracta totală: interesează toate straturile cristalinului. Câmpul
pupilar apare de culoare alb-cenuşie.
Se descriu şi alte forme de cataracte congenitale: cataracta stelară, cataracta
pulverulentă, cataracta punctată.
Cataracta congenitală este, în majoritatea cazurilor, staţionară. Ea se
datorează unor modificări constituţionale şi ereditare la un cristalin embrionar
normal sau alterat în cursul dezvoltării sale, în urma unui proces patologic
intrauterin. Uneori cataracta congenitală poate fi transmisă în mod dominant.
Endoluesul, rubeola ca şi diverse viroze pot fi incriminate la apariţia formelor
neconstituţionale, precum şi tulburările survenite în metabolismul calciului.
Tratamentul chirurgical este indicat în toate cazurile de cataractă bilaterală
totală. Unul din ochi va trebui operat în jurul vârstei de un an, pentru a nu
împiedica dezvoltarea vederii. Operaţia este contraindicată sub vârsta de 6 luni,
din cauza pericolului de atrofiere a globului ocular în cursa de dezvoltare, în
urma traumatismului operator. Cel de-al doilea ochi poate fi operat în jurul
vârstei de doi ani.
În cataractele mononucleare, operaţia poate fi făcută de la vârsta de doi ani.
Afecţiunile dobândite: se manifestă prin pierderea trancristalinului, însoţită
de o scădere mai sparenţei mult sau mai puţin accentuată a vederii.
CAPITOLUL II.
*DEFINIŢIE:

Cataracta reprezintă opacifierea cristalinului, care în mod normal este

transparent şi clar. Aceasta este cauzată de obicei de înaintarea în vârstă, dar
poate avea şi alte cauze:
-poate apare de la naştere (cataracta congenitală);
-poate apare în contextul:
~ unui traumatism neperforant (contuzie) sau penetrant (plagă);
~ administrării de medicamente cum ar fi corticosteroizii timp îndelungat;
~ în unele boli sistemice cum este diabetul zaharat, sau hipoparatiroidia;
~ expunerea la radiaţii;
18
 ~ în unele afecţiuni oculare cum sunt uveitele anterioare.
*Din punct de vedere etiopatogenic cataractele sunt:
 congenitale
 câştigate (dobândite).
Cele câştigate se datoresc fie unor anomalii congenitale, în parte cu
caracter ereditar, fie unor factori de mediu cum sunt unele boli de care suferă
mama în timpul primelor luni de sarcină.
Cataractele câştigate sunt de mai multe feluri:
 primitive, a căror cauză nu este încă cunoscută, cum sunt: cataracta
senilă şi cataracta juvenilă;
 patologice, care pot fi datorită, fie unor cauze generale, fie unor
cauze locale, oculare (cataractele complicate);
 traumatice, prin agenţi mecanici şi fizici;
 secundare, care nu apar decât după extracţia extracapsulară de
cristalin.

1.CATARACTA CONGENITALĂ
Reprezintă pierderea totală sau parţială a transparenţei cristaliniene cauzată
de un proces patologic în perioada intrauterină.
*Etiologic, pot fi implicaţi diverşi factori:
 factori genetici predispozanţi cu transmitere dominantă;
 infecţii, în principal rubeola, care afectează mama în primul trimestru
al sarcinii şi care produce un sistem malformativ general (în deosebi
anomalii cardiace);
 factori carenţiali la mamă: avitaminoze A, B, C, acid folic, acid
pantotenic, triptofan;
 paraziţi: infecţia cu toxoplasmă gondi la mamă;
 factori toxici: naftalină, dinitrofenolul.

19
 *Aspect clinic: subiectiv, copilul are vederea scăzută, fapt sesizat de
părinţi, iar obiectiv, examenul biomicroscopic pune în evidenţă opacităţile
cristaliniene.
Forme anatomo-clinice. În raport cu straturile cristaliniene opacifiate:
-cataracte capsulare (polară anterioară, polară posterioară), cu evoluţie
staţionară nu produc tulburări de vedere importante.
-cataracte capsulo-lenticulare, (piramidală anterioară şi posterioară).
-cataracte lenticulare (nucleară, perinucleară sau zonulară, totală).
*Evoluţie: de obicei cataracta congenitală este staţonară existând şi forme
care evoluează spre opacifierea totală a cristalinului.
*Tratament: opacităţile simple, staţionare nu necesită tratament. Uneori
se poate recurge la o iridectomie optică pentru a obţine acuitate vizuală mai
bună. Cataracta totală bilaterală, necesită tratament chirurghical înainte de vârsta
de 6 luni la primul ochi şi înainte de 1 an la cel de-al doilea ochi. Se efectuează
extracţia extracapsulară cu discizia capsulei şi aspirarea maselor cristaliniene.
Necesitatea operaţiei precoce în primele luni de viaţă e determinată de
apariţia ambliopiei (scăderea caracteristic de culoare alb-sidefie). Aspectul alb-
sidefiu poate fi observat şi de anturajul pacientului (pupila în mod natural
neagră, datorită camerei obscure a ochiului), devine din ce în ce mai albă, iar
pacientul acuză scăderea din ce în ce mai marcată a vederii.
*Forme clinice: există trei forme importante ale cataractei serile în
raport cu stratul cristalinian la nivelul căruia debutează opacifierea cristalinului.
~CATARACTA CORTICALĂ
Apare în peste 65% din cazuri fiind cea mai frecventă formă clinică.
Opacifierea cristalinului debutează la nivelul cortexului posterior.
Subiectiv, pacienţii acuză tulburări vizuale diferite în raport cu sediul şi
densitatea opacifierii cortexului cristalinian: puncte negre în câmpul vizual
(miodezopsii), vederea scăzută ziua (opacităţi situate central), sau noaptea
(opacităţi periferice). Caracteristic acestei forme de cataractă este miopia
cristaliniană: prin densificarea cristalinului creşte puterea de refracţie a acesteia
20
şi pentru o perioadă de timp, pacientul vede bine la aproape, fără să aibă nevoie
de ochelari pentru prezbiopie. Ulterior, prin densificarea mai importantă a
cristalinului, pacientul nu va mai vedea nici la distanţă, nici la aproape.
Cataracta senilă corticală are mai multe stadii evolutive:
-cataracta intumescentă, apare prin hiperhidratarea cristalinului, cu mărirea
volumului, său, iisul este împins, iar C.A. (camera anterioară), este de
profunzime redusă. Unghiul camerular anterior (iridocornean), se poate bloca,
rezultând o hipertonie oculară, produând atacul acut de glaucom prin cristalin
intumescent. Acuitatea vizuală este redusă la perceperea formelor, câmpul
pupilar este alb-cenuşiu, iar fundul de ochi nu se luminează.
-cataracta matură, apare prin progresiunea opacifierii cristalinului, care este
completă (vederii), prin absenţa stimulilor luminoşi vizuali având drept
consecinţă şi un handicap mental.
2. CATARACTE DOBÂNDITE
~CATARACTA SENILĂ
Reprezintă forma clinică cea mai frecventă dintre tulburările de
transparenţă ale cristalinului. Apare de obicei după vârsta de 60-65 de ani, are o
evoluţie progresivă spre opacifierea completă a cristalinului cu scăderea treptată
a acuităţii vizuale. Este bilaterală, dar are un decalaj de evoluţie în timp între cei
doi ochi.
*Etiologia: nu este încă foarte clară, în timp fiind formulate mai multe
ipoteze.Se insistă asupra metabolismului cristalinian la nivelul căruia are loc un
proces de senescenţă tisulară datorat unei denaturări a proteinelor cristaliniene
iniţială de o tulburare enzimatică a catabolismului glucidic.
*Simptomele subiective constau în:
-scăderea acuităţii vizuale lent şi progresiv, opacităţile centrale evoluând
mai lent decât cele periferice uneori apare o miopie crisaliniană (vederea de
aproape se îmbunătăţeşte).
-diplopie monoculară, prin modificarea inegală a indicelui de refracţie
cristalinian.
21
 Persoanele cu cataractă îşi concep adesea strategii pentru a evita
strălucirea imaginilor produsă de reflectarea surselor de lumină laterale din
ambient).Unii consideră că le este de ajutor să-şi rearanjeze lucrurile în casele
lor, în aşa fel încât lumina să nu fie reflectată direct în ochii lor.
Alte metode pe care le utilizează pacienţii cu cataractă sunt purtarea de
pălării cu boruri largi, de ochelari de soare, sau coborârea unui vizor utilizat în
timpul conducerii automobilului.
~CATARACTA HIPERMATURĂ
Se caracterizează prin lichefierea zonelor periferice ale cristalinului, cu
nucleul căzut în partea declină a capsulei, asigurându-se la un lichid lăptos
conţinut într-o capsulă îngroşată. Astfel se poate produce uveita facoantigenică
(cauzată de contactul proteinelor cristaliniene cu sistemul imunitar), sau
glaucomul facolitic (proteinele cristaliniene denaturate traversează capsula
cristaliniană şi se agregă în unghiul iridocorneean colmatând trabeculul).
~ CATARACTA NUCLEARĂ
Reprezintă aproximativ 25% din totalul caurilor de cataractă senilă.
Evoluţia sa este mai lentă şi începe la nivelul nucleului cristalinian, apoi
opacifierea avansează iar partea periferică transparentă se reduce treptat. Uneori
evoluţia se face spre o cataractă nucleară hipermatură (cataracta brună sau
neagră) datorită oxidării tirozinei care se elibereză prin transformarea cristalinei
în albuminoid sub acţiunea tirozinazei.
~CATARACTA SUBCAPSULARĂ POSTERIOARĂ
Se mai numeşte cupuliformă, este o formă clinică rară, întânlită numai în
10% din cazuri. Este caracterizată subiectiv prin tulburări de vedere pronunţate.
Evoluţie: Evoluţia cataractelor senile se desfăşoară lent, cu scădere
progresivă acuităţii vizuale, fără fenomene inflamatorii sau dureroase.Fără
operaţie pacientul ajunge nevăzător.
Complicaţii: Următoarele compicaţii pot apărea pe parcursul evoluţiei
cataractei senile:

22
 -atac acut de glaucom pe un ochi predispus (un unghi camerular anterior
îngust) în faza de cataractă intumescentă; datorită hidratării cristalinului într-o
anumită etapă de evoluţie a cataractei, poate închide unghiul camerular şi poate
împiedica eliminarea umorii apoase la nivelul trabecului.
-Uveita facoantigenică, facotoxică-datorită maturării excesive a cataractei,
proteinele cristaliniene denaturate, trec prin capsula cristalinului care devine
permeabilă pentru acestea; la nivelul camerei anterioare determină o reacţie
inflamatorie uveală foarte puternică.
-Glaucomul facolitic în cataracta hipermatură - apare, de asemenea, în
formele avansate decataractă; proteinele cristaliniene caretrec prin capsula
cristalinului ajung la nivelul trabecului, înfundă porii acestuia şi determină
creşterea tensiunii oculare.
*Tratament:
-Medicamentos: până în prezent nu există nici un tratament medicamentos
eficient care să oprească evoluţia cataractei senile. Au fost încercate diverse
medicamente cu potenţial anticataractogen;
-pe bază de iod (colvitiod, vitaiodurol, rubjovit),
-inhibitori de radicali liberi liberi (superoxid, dismutază, catalază).
-Chirurgical: este în prezent singura soluţie terapeutică reală. Decizia
operatorie depinde de efectul pe care cataracta îl are asupra acuităţii vizuale a
pacientului. Având în vedere tehnicile moderne de extracţie a cataractei prin
facoemulsificarea cristalinului, este necesar ca intervenţia chirurgicală să fie
efectuată precoce atunci când pacientul mai poate să vadă 2-3 rânduri din
optiotip (AV=0,2-0,3). La pacienţii tineri, care necesită o vedere bună pentru
desfăşurarea activităţii se intervine chirurgical de la o acuitate vizuală de 0,4-
0,5. Tehnica intracapsulară este utilizată numai în cazurile de subluxaţii de
cristalin şi unele cazuri de glaucom facolitic (tehnica va fi prezentată mai jos).
~ CATARACTELE PATOLOGICE
Sunt opacifieri ale cristalinului secundare unor tulburări de ordin general
sau unor intoxicaţii care produc alterarea metabolismului cristalinian.
23
 Există mai multe forme etiologice:
~Cataracta endocrină, prezintă mai multe varietăţi:
-în insuficienţa gonadică apar opacităţi cristaliniene de obicei după
histerectomie;
-cataracta diabetică, este bilaterală, apare la diabeticii tineri şi are o
evoluţie rapidă spre maturitate;
Această formă clinică pune probleme operatorii dificile prin complicaţiile
hemoragice şi inflamatorii;
-cataracta din insuficienţa paratiroidiană poate apărea datorită extirpării
glandelor paratiroide în cursul tiroidectomiei şi se asociază cu perturbări ale
meta-bolismului fosfocalcic.La debut se poate administra AT-10 pentru a opri
evoluţia.
~Cataracta miotonică, apare în miotonia Steinert cu aspect de opacităţi
punctiforme albe sau policrome. Miotonia, este o afecţiune genetică cu
transmitere autozomal dominantă care se manifestă clinic prin atrofia unor grupe
musculare (muşchii masticatori, sternocleido-mastoidian), reacţie miotonică
(decontracţie dificilă la executarea primelor mişcări voluntare), insuficienţă
gonadică, alopecie, cataractă, anomalii cardio-vasculare, tulburări psihice.
~Cataractele dermatogene, pot surveni în diverse afecţiuni cutanate;
-sindromul Werner se caracterizează prin; îmbătrânire precoce, caniţie,
hipogenitalism, sclerodermie, cataractă.
-exemple cronice, neorodermita, prurigo-ul diatezic Besnier se pot însoţi de
cataractă.
Tratamentul cataractelor patologice de cauză generală este mai dificil,cu
complicaţiile mai frevente şi rezultatele funcţionale mai scăzute.
~CATARACTELE TOXICE
Unele toxine pot determina cataractă: paradiclorobenzen (insecticid). De
asemenea, unele medicamente pot genera cataractă:
-corticoterapia prin administrarea îndelungată timp de peste 1-2 ani;

24
 -dimitrofenolul conţinut de unele medicamente administrate în cură de
slăbire;
-ergotamina conţinută de făina de cereale cu secară cornută.
~CATACATA PRIN AGENŢI FIZICI
Începe la polul posterior al cristalinului sub forma unor plaje floconoase,
strălucitoare. Cauza opacifierii lenticulare ar fi reprezentată de un proces de
coagulare şi aglutinare a proteinelor cristaliniene.
-cataracta calorică prin căldură, radiaţii infraroşii) apare la suflătorii de
sticlă şi la persoanele care lucrează la temperaturi înalte.
-cataracta poate apărea prin expunere la radiaţii ionizante: raze X, gama,
beta, neutroni, bomba atomică.
-cataracta prin electrocutare (expunere la curent de înaltă tensiune, fulger).
~CATARACTA COMPLICATĂ
Survine pe ochi cu anumite leziuni şi ridică probleme terapeutice specifice.
-Cataracta din miopia forte. Miopia forte se poate asocia cu cataractă de
tip senil cu atât mai frecvent cu cât miopia este mai mare. După operaţie
acuitatea vizuală rămâne scăzută datorită leziunilor fundului de ochi.
-Cataracta în glaucom. Opacifierea cristalinului în glaucom este
accentuată şi conduce rapid la opacifierea totală a cristalinului.
-Cataracta în decolarea de retină începe cu o tulburare difuză şi conduce
rapid la opacifierea totală a cristalinului.
-Cataracta coroidiană. Iridociclitele, corioretinele, retinopatia pigmentară
conduc prin tulburări de metabolism la opacifieri cristaliniene posterioare.
Operaţia cataractei în aceste situaţii poate antrena o recidivă a uveitei şi va
necesita administrarea de antibiotice şi corticoizi.
~CATARACTA TRAUMATICĂ
Este secundară unui traumatism al globului ocular şi poate îmbrăca mai
multe forme clinico-etiologice: contuzivă (în contuzii forte) sau după plăgi
perforante corneosclerale cu interesarea cristalinului cu sau fără corp străin
intraocular (cataracta siderotică, după corpi străini din cupru). Evoluţia acestor
25
forme clinice ale cataractei traumatice este variată, în raport de etiologie, natura
agentului vulnerant, de felul traumatismului, de prezenţa corpilor străini. Se
poate complica cu glaucom secundar, sau poate duce la pierderea globuli ocular
(prin oftalmie simpatică).
*Tratamentul pacientului cu cataractă:
Singurul tratament eficient în cataractă este intervenţia chirurgicală.
Indicaţia pentru intervenţia chirurgicală este acea scădere a vederii care
împiedică desfăşurarea activităţilor normale ale pacientului său o cataractă ce
poate cauza glaucom sau poate obstrucţiona diagnosticul şi tratamentul altor
tulburări oculare cum ar fi retinopatia diabetică. Chirurgia cataractei este
operaţia cea mai frecvent efectuată persoanelor cu vârsta peste 65 de ani.
În prezent, cataracta este cel mai frecvent operată cu anestezie locală, la
un pacient de obicei din ambulator, alteori pacienţii pot fi spitalizaţi în cazul în
care există indicaţii medicale.Redobândirea de către pacient a unei vederi utile
se obţine la peste 95% dintre pacienţi.
Pregătirea pentru inervenţia chirurgicală necesită o examinare atentă a
pacientului:
-alături de testele uzuale oculare (acuitate vizuală, tensiune oculară,
biomicroscopie, examen de fund de ochi).
-se utilizează în plus: cheratometria, ecografia modul A şi numărarea
celulelor endoteliale: atunci când există un număr de cel puţin 2000 celule/ mm³,
pacientul va răspunde favorabil la operaţia cataractei prin facoemulsificare şi
implant de lentile intraoculare.
*Extracţia intracapsulară(EIC):
Extracţia intracapsulară a cataractei reprezintă îndepărtarea cristalinului în
întregime, împreună cu cristalioda (capsula cristaliniană). Aceasta se realizează
cu ajutorul unui criod care este plasat direct pe capsulă cristaliniană.
Criochirurgia este o tehnică chirurgicală prin care se utilizează temperaturi
foarte scăzute. Este utilizat un instrument fin, cu aspect de crion, cu vârf metalic
(drept sau încurbat) care este pregătit în aşa fel încât temperatura lui să atingă
26
-30º-40ºC. Instrumentul este plasat direct pe capsulă cristalinului. În câteva
secunde se formează o mică sferă de gheaţă care dislocat din loja sa şi extras.
Urmează apoi sutura plăgii corneene.
*Extracţia extracapsulară (EEC):
Extracţia cristalinului extracapsulară este astăzi tehnica cea mai utilizată
(98% dintre operaţiile de cataractă). Operaţia este practicată sub microscop.
Procedeul constă în îndepărtarea capsulei anterioare, extracţia nucleului,
aspirarea fragmentelor de cortex cristalinian prin utilizarea unui instrument
special de irigare-aspirare. Prin lăsarea pe loc a capsulei posterioare şi a zonulei
Zinn, arhitectura camerei posterioare este păstrată, fapt care reduce incidenţa
unor importante complicaţii.
Facoemulsificarea este cea mai modernă metodă de extracţia
extracapsulară. Ea permite îndepărtarea cristalinului printr-o foarte mică incizie
prin utilizarea unui aparat cu ultrasunete de înaltă frecvenţă, fragmentând în
acest fel nucleul şi cortexul în mici particule care sunt apoi aspirate printr-o
canulă a acestui aparat, prin cealaltă canulă fiind realizată o continuă irigare.
Această tehnică presupune o perioadă scurtă de convalescenţă şi duce la o
incidenţă mai mică a astigmatismului postoperator. Atât tehnica extracapsulară
cu irigare-aspirare cât şi cea cu facoemulsificare păstrează capsula posterioară,
care este utilizată ca suport pentru implantul de cameră posterioară. Extracţia
cataractei şi implantul de pseudofak pot fi practicate şi în corelaţie cu
transplantul de cornee sau chirurgia glaucomului.
Datorită faptului că lentila cristaliniană este responsabilă de aproape o
treime din puterea de focalizare a ochiului, atunci când cristalinul este
îndepărtat, pacientul este necesară corecţie optică. Această corecţie poate fi
efectuat prin una din cele trei metode: ochelari pentru afachie, lentile de contact,
sau implant de cristalin.
Ochelari pentru afachie: sunt necesari pentru pacienţii la care s-a practicat
operaţie intracapsulară. Ei asigură o vedere centrală bună. Totuşi mărirea de 25-
30% a imagini conduce la o distorsionare a vederii periferice, ceea ce produce
27
dificultate în aprecierea spaţială. Obiectele par a fi mult mai aproape faţă de
localizarea lor în realitate.Aceste lentile de ochelari produc de asemenea aberaţi
de sfericitate,transformând liniile în drepte în linii curbe.Vederea binoculară este
posibilă numai când cristalinul a fost îndepărtat la ambii ochi. Există adesea o
perioadă lungă de adaptare până când pacientul este capabil să-şi coordoneze,
mişcările să aprecieze distanţele şi să se descurce în siguranţă cu un câmp vizual
îngustat.
Lentilele de contact produc un disconfort mult mai redus. Acestea nu
produc o mărire semnificativă a imaginii (5-10%),nu dau aberaţii de sfericitate,
nu produc îngustarea câmpului vizual, şi nu dau o orientare spaţială eronată.
Aceste lentile realizează o reabilitare aproape completă a vederii pentru acei
pacienţi care sunt capabili să şi le aşeze, să le îndepărteze şi să le păstreze şi care
le pot purta într-un mod confortabil.Mulţi dintre pacienţii vârstnici nu pot totuşi
să se folosească de dexteritatea lor manuală pentru igiena acestor lentile
îndeosebi în cazul celor cu înlocuire zilnic. Pentru unii dintre aceştia ar fi mai
indicate lentilele cu port prelungit; totuşi, chiar şi aceste lentile cu port prelungit
necesită frecvente consultaţii pentru înddepartare şi toaletă. Acestea mai au şi
dezavantajul că sunt scumpe şi adesea necesită înlocuire datorită perderii sau
deteriorării lor. Un alt dezavantaj al lentilelor de contact este riscul de cheratite
microbiene.Totuşi aceste lentile de contact se utilizează în cataractele
congenitale operate prin extracţia cristalinului cu rezultate bune. Actual şi în
cataracta congenitală se utilizează mai frecvent implantele intraoculare.
Implantele de cristalin au devenit modalitatea de corecţie cea mai frecvent
utilizată datorită punerii la punct a unor tehnici de microchirurgie performante şi
a progreselor făcute în ceea ce priveşte design-ul acestor lentile intraoculare.O
astfel de lentilă intraoculară este o lentilă de plastic care este implantată
permanent în ochi. Ea produce imagini care sunt normale ca mărime şi formă.
Datorită faptului că lentilele intraoculare (IOL) elimină efectele optice
supărătoare ale ochelarilor pentru afachie şi inconvenientele lentilelor de
contact, aproximativ 97% din operaţiile de cataractă sunt practicate prin
28
implantul acestor lentile. Aproximativ 95% dintre lentilele intraoculare sunt
introduse în camera posterioară a ochiului, iar restu de 5% în camera anterioară.
Lentilele de cameră anterioară sunt utilizate pentru pacienţii care au suferit o
operaţie cu extracţia intra capsulară a cristalinului sau la cei care în timpul
extracţiei extracapsulare se produce ruperea capsulei posterioare. Asocierea
extracţiei extracapsulare cu implantul de cameră posterioară este preferat
deoarece produce o incidenţă mai redusă a complicaţiilor şi o valoare normală a
acuităţii vizuale postoperator. Recent au apărut implante intraoulare cu un
design modern, find vorba despre lentile care sunt foldabile, ele putând fi
introduse printr-o incizie foarte mică, practicată pentru facoemulsificare, iar
după implantare acestea se depliază în cristalinian. Există totuşi şi câteva
contraindicaţicati ale implantului de lentile intraolculare şi anume: uveitele
recidivante, retinopatia diabetică proliferativă şi glaucomul neovascular.
~Complicaţii intra şi post operatorii:
Cu toate că extracţia extra capsulară a cristalinului cuimplant este o şansă
foarte bună pentru redobândirea vederii, există şi un oarecare risc de complicaţii:
traumatizarea endoteliului cornean, glaucomul, hemoragia, fistulizarea plăgii
edemul macular cistoid, uveite endoftalmia.
Implantul poate deveni malpoziţionat. În această situaţie el trebuie
repoziţionat prin utilizarea secvenţială de coliruri midriatrice şi apoi de coliruri
miotice sau uneori este necesară o reintervenţie pentru repoziţionarea
implantului sau pentru îndepărtarea acestuia. O coplicaţie obişnuită a chirurgiei
implantului de cristalin este formarea de membrane secundare, într-un interval
de 3-36 luni postoperator. Aceste membrane sunt de fapt rezultatul proliferării
epiteliului cristalinian rezidual şi ele efectuează vederea prin alterarea pasajului
luminii. Practirarea unei deschideri (unui orificiu) prin aceste membrane prin
chirurgie laser (capsulotomie posterioară) poate conduce la restabilirea unei
bune vederi.
~Recomandări postoperatorii:

29
 După o scurtă perioadă de restabilire după extracţia cataractei cu implant
de lentilă intraoculară (I.O.L.) pacientul va fi externat cu recomandări privind:
-medicaţia oculară (coliruri cu antibiotice şi antiinflamatorii);
-igienă şi protecţie;
-nivelul activităţilor permise şi restricţiile;
-regim alimentar;
-calmarea durerii;
-poziţia în diverse situaţii;
-îndatoririle de serviciu;
-informaţii privind decursul postoperator aşteptat;
-o listă a simptomelor ce trebuie imediat raportate medicului.
De obicei, pacienţii progresează repede, reîntorcându-se la activităţile lor
cotidiene. Aplecarea capului şi ridicarea de greutăţi sunt restricţionate. De
asemenea, este necesară uneori purtarea unui pansamant în timpul nopţii şi a
unor ochelari cu lentile pentru razele solare atunci când în timpul zilei pacientul
părăseşte domiciliul în zile cu lumină solară intensă. Această nevoie de protecţie
trebuie mereu reamintită, deoarece mulţi dintre pacienţii operaţi de cataractă
sunt vârstnicii şi au un risc de a cădea. În acest mod se pot produce rupturi ale
globului şi pierderea vederii. Pacienţilor li se recomandă de obicei o nouă
prescripţie de lentile.
CAPITOLUL III.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN PREGĂTIREA
BOLNAVULUI PENTRU EXPLORĂRI SPECIFICE BOLII

1.Examenul clinic efectuat al bolnavului:

*Examenul clinic este efectuat de către medic şi asistenta medicală:
-are datoria de a participa;
-asigura foaia de observaţie;
-pregăteşte şi deserveşte medicului instrumentele necesare.
-pregăteşte rezultatele de la analizele anterioare;
-asigură suportul fizic şi psihic;
30
 -ajută la dezbrăcarea şi aşezarea bolnavului în poziţiile cerute de medic;
-măsoară şi notează funcţile vitale.
2.Explorări obligatorii:
*Investigarea paraclinică a bolnavului trebuie făcută eşalonat, ţinându-se
seama de gradul de invazivitate a metodei pe de o parte şi beneficiul terapeutic
ce rezultă pe de altă parte.
*Investigaţiile sunt importante pentru diagnosticarea corectă a pacientului
cu cataractă.
*Examinarea la lumina zilei, cristalinul normal este transparent, deci
vizibil, şi o culoare albă-cenuşie când este opacifiat.
*Examinarea la iluminarea laterală permite să se observe opacifieri izolate
în straturile anterioare ale cristalinului. Ele apar în câmpul negru pupilar, sub
formă de zone cenuşii albicioase.
*Examinarea oftalmoscopică: cristalinul normal nu se vede; dacă este
opacifiat parţial, opacităţile apar de culoare neagră pe fondul roşu pupilar; dacă
este opacifiat în totalitate, nu apare reflexul roşu al pupilei.
*Examinarea biomicroscopică, se face prin iluminare difuză şi iluminare
focală. Iluminarea difuză permite examinarea suprafeţei anterioare şi a
straturilor anterioare cristaliniene. Iluminarea focală în fantă permite examinarea
cristalinului în secţiune optică.
*Examenul biomicroscopic al cristalinului este foarte necesar, atât pentru
diagnosticul cataractei incipiente cât şi în stabilirea tipului cataractei. Grosimea
cristalinului se poate determina prin ultraosmografîe.
NOŢIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE FOLOSITE ÎN
OFTALMOLOGIE ŞI MODUL LOR DE UTILIZARE
Pentru efectuarea tratamentelor se folosesc medicamente care se aplică
local (pe ochi) şi medicamente care se aplică pe cale generală.
Medicamentele care se aplică local poartă denumirea de colire. Există
colire lichide, colire moi (colire seci, colire gazoase).
Colire lichide
31
 Sunt soluţii medicamentoase dizolvate în apă sau în ulei de măsline. Ele
trebuie să fie proaspete în flacoane de culoare închisă, corect astupate, pentru a
nu se infecta.
Colire moi
Se prezintă sub formă de pomezi. Pomada este formată dintr-un excipien
(vaselină, lanolină) în care este inclus medicamentul activ. Pomezile trebuie să
fie perfect omogene, pentru a nu irita conjunctiva şi corneea.
Colire seci
Sunt preparate din pudre, substanţele active fiind fie incluse într-o pudră
fină, fie fiind chiar ele transformate în pudră.
Colire gazoase
Sunt cele în care substanţa activă este redusă la particule foarte fine, care
se pulverizează în flacoane speciale de tip spray.
Colirele se administrează sub formă de instilaţii, atingere şi pulverizări.

CAPITOLUL IV.
PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE SANITARĂ

După părăsirea spitalului, pacientul trebuie să aplice sistematic

prescripţiile medicului specialist, atât în privinţa tratamentului, cât şi a modului
de viaţă:
>Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile;
>Să evite emoţiile, frigul şi să ducă o viaţă liniştită;
>Să evite condimentele şi băuturile alcoolice;
>Să evite mişcările bruşte;
>Să se prezinte la control periodic, chiar şi atunci când nu are nici o acuză
oculară;

32
 >Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi, sau simte că scade acuitatea
vizuală, să nu stea până la următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat
la medicul specialist;
>Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură;
>Când citeşte, lumina să vină din lateral;
>Să nu privească la TV până la indicaţia medicului;
>Să nu se aplece 4-5 săptămâni, deoarece îi va creşte tensiunea
intraoculară şi poate compromite intervenţia.

33
 CAPITOLUL V.
PREZENTAREACAZURILOR
CAZUL NR.1
Interviu
Date despre bolnav:
Bolnavul se numeşte Agafiţei Cătălin, este în vârstă de 71 de ani.
S-a născut pe data de 10/03.1942, este de naţionalitate roman şi de religie
crestin-ortodox.
Are grupa sanguină A II, Rh negativ, înălţimea 1,70 m, 68kg, cu
temperament flegmatic.
În prezent este pensionar şi nu are probleme de familie.
Istoricul îngrijirilor: Bolnavul afirmă că nu a avut mari probleme cu
sănătatea. A suferit de toate bolile copilăriei. A mai fost internat în spital pentru:
-apendicectomie -1956;
-afakie operatorie O.D. -1995.
Aşteptări de la spitalizarea actuală:
S-a internat pe baza cuponului de pensie. Operat de cataractă la O.D., în
1995. În prezent se internează pentru operaţie la O.S.. Acuză scăderea acuităţii
vizuale la O.S. Diagnosticul de certitudine a fost dat de medicul de specialitate,
din secţia de oftalmologie: CATARCATĂ PRESENILĂ LA O.S.
I s-a oferit consimţământul pacientului, iar acesta a semnat.
Alimentaţia:
Bolnavul nu este pretenţios la mâncare şi are un orar al meselor.
Nu consumă cafea şi nici ţigări, bea 1-2 pahare cu vin pe zi. Adoră
peştele, fructele şi friptura. Nu are probleme cu eliminările, are scaun normal şi
diureza normală. Afirmă că nu este alergic la polen, praf, produse alimentare şi
nici la medicamente.
Medicaţie:

34
 I se dau spre administrare următoarele medicamente –Romergan, Ederen,
Algocalmin, Viplex şi următoarele colire –Hidrocortizon-Acetat., Atropina 2&,
Ampicilina şi Xilina 1%.
Istoric socio-cultural:
În prezent este pensionar. A lucrat ca inginer. Locuieşte în Dorohoi pe
strada Duzilor nr. 4. Este căsătorit, are trei copii –doua fete şi un băiat – şi trei
nepoţi. Cea mai mare bucurie o simte atunci când se uneşte întreaga familie.
Timpul liber şi-l petrece în gospodărie îngrijind grădină, îi place să citească
ziarul şi să asculte emisiunile radio.
Obişnuinţe de viaţă:
Are un regim de viaţă, doarme 7-8 ore pe noapte, nu are nevoie de sedative
pentru a dormi.
Acest bolnav trebuie instruit în legătură cu: analize, tratament şi îngrijire ce
i se vor acorda.
EXAMEN CLINIC LOCAL
A. Examen microscopic:
O.S. QD.
Conjunctive Normal Cicatrice limbică
postoperatorie
Sclere Transparenţă Integră
Cornee Transparenţă Cicatrice limbică
postoperatorie
Camera anterioară Medie Mai profundă
Iris Normal Iridodonezis
Pupile Centrală Ovalară, cu axul vertical
Cristalin Opacifiat omogen în toate Afakie operatorie
structurile
Căi lacrimale Permeabile Permeabile

B.Examenul funcţional al ochiului

a).Acuitatea vizuală cu corecţie: O.S.=p.1.
O.D.=1/6 CEP.
b).Percepţie şi proiecţie luminoasă:

35
 O.S.=bună
O.D.=bună
c).Reacţie pupilară: la lumină, la convergenţă= prezenţă, consensuală.
d).Dimensiuni pupilare: O.S.=3mm.. orizontal, 5mm. vertical
O.D. =3mm.
e).Tensiunea intraoculară:
O.S..=6/5,5g.
O.D.=6/5,5g.
Mobilitate oculară normală.
C. Examen oftalmoscopic:
FOD –vitrosul uşor tulbure
FOS –nu se luminează
FO- nu se disting modificări.
INVESTIGAŢII DE LABORATOR
Analiza V.N. Implicaţii nurssing
Rezultat
V.S.H, 4 – 6mm. VSH-ul crescut indică o infecţie în
1h-7mm. 9 -11mm. organism. Se recoltează cu seringa de 2
ml., 0,4 citrat de sodiu 3,8% +1,6 ml.
2h-14mm. sânge, se agită uşor, cu mişcări circulare,
pe un plan dur.
Hemoglobină 14-15g% O Hb scăzută denotă o anemie. Se
11.17g.% recoltează 2 ml. sânge în flacon cu
anticoagulantul EDTA, dimineaţa pe
nemâncate. Se agita uşor, cu mişcări
circulare.
Hematocrit 36-42g‰ Ht scăzută denotă o anemie. Se recoltează
37 g.‰ 2 ml. sânge în flacon cu anticoagulant
EDTA. Dimineaţa, pe nemâncate.

Uree 0,20-0,40g O uree crescută indica o afecţiune; se

0,38g.‰ 7‰ recoltează 5 ml. sânge fără anticoagulant.

36
 Glicemie 0,60-1,10g ‰ O glicemie crescută arată o tulburare a
0,85g.% metabolismului glucidic, se recoltează 5
ml. sânge fără anticoagulant.

Reacţie VDRL Negative Se recoltează 2 ml. sânge fără

Negativ anticoagulant.
Leucocitele 7000-9000 Leucocitele crescute indica o infecţie în
9600mmᶾ mmᶾ organism. O picătură de sânge se întinde pe
lamă de frotiu. Se usucă lama, apoi se
citeşte la microscop după colorare.

MEDICAŢIA BOLNAVULUI

Medicament Doza/orar Cale Clasificare Implicaţii nurssing:

Ederen J tb./zi;1 Oral Sulfamidă S-a indicat postoperator pentru

tb. seara;1 tb. inhibitoare a scăderea presiunii intraoculare; se dă
dimineaţa. carbohidraze, bolnavului spre înghiţire. Se va înghiţi
scade presiunea cu apă sau un pahar cu lapte; se
intraoculară; supraveghează bolnavul.
diuretic.
Romergan 21g./zi la Oral Sedative S-a indicat preoperator pentru
-30mu. antihistaminice pregătirea intervenţiei chirurgicale.
Viplex 3dj./zi;câte Oral Analgezic S-a indicat postoperator pentru
idj.după Antiinflamator promovarea vindecării.
fiecare masă
Algocalmin 2f/zi;1f=2ml; IM Analgezic local S-a indicat pentru, combaterea
1f.dimineaţa; 1 durerii.Se injectează I.M doza
f. seara. prescrisă; acele pentru injecţii trebuie
să fie cu bizonul lung şi lungimea
acului de 6-8cm. Locul de elecţie este
regiunea supero-externă a muşchilor
fesieri. Asistenta trebuie să verifice
calitatea medicamentului, să respecte
calea de administrare.
Xilina 2 pic. Înainte Instilaţie Antibiotic S-a indicat pentru anestezia globului
de măsurarea antimicrobian ocular.
T.O.
Ampicilina 1fl/zi Instilaţie A.I.S Distinge acţiunea potenţialilor agenţi
1fl=250ms. patogeni.
Atropina 3pic./zi Instilaţie S-a indicat că dilatator de pupila
dimineaţa pentru a executa mai uşor F.O. înainte
de aplicarea picăturilor, asistenta se va
spăla meticulos pe mâini. Temperatura
medicamentului din flacon trebuie
adusă la temperatura corpului prin
tinere în mâna câteva minute.
37
 Picurătorul nu trebuie să atingă
pleoapa sau globul ocular. Bolnavul va
sta pe scaun sau întins pe pat cu capul
uşor pe spate şi i se va cere să
privească spre frunte.
Hidrocorteon Unguent S-a indicat pentru afecţiuni
Acetat subconjunctiv inflamatorii şi alergice ale ochiului.
Tubul nu trebuie să vină contact cu
ochiul. Bolnavul va sta pe scaun cu
capul uşor pe spate sau întins pe pat.
Cu mâna stângă se lăsă în jos pleoapa
inferioară, iar cu mâna dreaptă se
aplică unguent în sacul conjunctival
apoi se cere bolnavului să închidă
ochii.
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

Nevoia fundamentală Manifestări de dependenţa Sursa de dificultate

1.A respira şi a avea o bună Dificultate în a respira
circulaţie

2.A bea şi a mânca Regim alimentar impus Intervenţia chirurgicală

3.A elimina
4.A dormi şi a se odihni Dificultate de a se odihni -durere
manifestată prin facies palid

5. A se mişca şi a avea o bună Dificultate în a se mişca -plaga operata

postura manifestată prin limitarea
mişcărilor

6.A se îmbrăca şi dezbraca Dificultate în a se îmbrăca şi -plagă operată

dezbraca

7.A-şi menţine temperatura

corpului în limite normale

8.A fi curat îngrijit şi a proteja Dificultate de a-şi acorda -limitarea mişcărilor,

tegumentele şi mucoasele îngrijiri; A tentat la integritatea -plagă operatorie.
tegumentelor datorită
intervenţiei chirurgicale

9.A evita pericolele Durere acută manifestată prin -intervenţia chirurgicală.

expresia nonverbala a feţei.

10.A comunica

38
11.A acţiona conform propriilor
convingeri şi valori, de a
practica religia

12. A fi preocupat în vederea

realizării.
13. A se recrea
14.A învăţa cum să-şi păstreze
sănătatea.

39
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

Bolnavul: Agafitei Cătălin

Vârsta:71de ani
Diagnostic: Cataractă presenilă O.S

ZIUA I- PREOPERATOR

Diagnostic de Obiectiv Intervenţii nursing Evaluare

nursing
1. Frică datorită Obiectiv: Exprimă frică şi >Apreciez nivelul anxietăţii, exprimarea verbală a fricii şi Pacientul manifestă încredere în cadrele
intervenţiei îngrijorările în ceea ce motivele; medicale şi aşteaptă încrezător reuşita
chirurgicale şi priveşte intervenţia >Apreciez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie, paloare, intervenţiei chirurgicale.
frica de eşecul chirurgicală. tensionarea corpului şi a muşchilor faciali, iritabilitate,
posibil de palpitaţii;
recăpătare a >Creez un mediu calm, relaxat, ca pacientul să-şi împărtăşească
vederii, sentimentale şi temerile, încurajez exprimarea lor şi ascult cu
manifestată prin atenţie.
nelinişte şi Exprimarea lor contribuie la relaxarea pacientului şi ajuta să
teamă. indentifice sursele de anxietate.
>Asigur pacientului că i se vor administra antialgice după
intervenţie şi i se va trata pentru a preveni complicaţiile şi
convalescenţa prelungită;
>Explic că încrederea în sine reduce anxietatea legată de durere
şi modificările potenţiale în starea de sănătate şi conceptul de
sine al pacientului.

40
2.Potenţial de Calmarea durerii la >Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului; -Pacientul afirmă încredere în cadrele
atingere a nevoie. >Liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii, îi cer să medicale şi în tratamentul administrat;
integrităţii fizice Pregătirea adecvată descrie caracteristicele durerii, intensitatea; -Durerea este ameliorată;
datorită preoperatorie: analiza- >Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P, T.A, T, R, şi le -Funcţii vitale în limite normale:
deficitului recoltare; Asigurarea notez în F.O. T.A=140/80mmHg, P=80b/min,
vizual. securităţii pacientului pe >Recoltez analize sub perfectă asepsie şi apoi le aduc la R=18r/min, Td=36,8˚C, Ts=37˚C;
toată perioada spitalizării. laborator; -Analize rezulate: Hb=12,27g%, Ht=38%,
>Ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le VSH la 1h=6 mm; la 2 h =13mm,
manifestă cu privire la prognosticul bolii, la intervenţia glicemia=0,82g%, uree=0,43g%,
chirurgicală; leucocite=940mmᶾ, neutrofile=59%,
>Ofer informaţiile necesare pacientului, pentru a se obişnui cu enzofile=4%, limfocite=345,
termenii medicali despre boala şi tratament; monocite=3%.
>Administrez două fiole Algocalmin pentru scăderea durerii şi
confortul pacientului: o fiolă dimineaţa şi una seara, IM;
>Explic pacientului efectele tratamentului, în special
necesitatea administrării la timp şi în doza prescrisă a
medicamentelor.
3.Pierderea Asigurarea de suport >Discut cu pacientul şi-l încurajez să-şi exprime neliniştea şi Pacientul îşi accepta rolul său dependent
stimei de sine psihic necesar pentru a sentimentele. Informez pacientul corect despre prognosticul de alţii.
datorită alterării depăşi sentimentul de bolii, tratament şi schimbările necesare în stilul de viaţă.
vederii, incompetenţă. >Îl liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i
manifestată prin redea încrederea în sine. Discut cu familia ca să-i ofere sprijin
sentiment de psihic şi moral de câte ori este necesar, obişnuit ca până la
neputinţă vindecare este dependent de alţii.

41
4. Dificultate de Petrecerea timpului liber >Am recomandat pacientului să audiez unele emisiuni radio la -Bolnavul înţelege restricţia temporară a
a se desfăşura cât mai plăcut posibil pe orele preferate; cititului şi a vizionarii tv.
activităţi perioada spitalizării. >I-am explicat că poate citi sau viziona programul tv. La -Bolnavul face activităţi recreative cu
recreative recomandarea medicului oftalmolog; ajutorul asistentului şi familiei
datorită alterării >Sfătuiesc familia să discute cu pacientul pe perioada
senzoriale, spitalizării şi să-l viziteze cât mai des posibil.
manifestată prin
incapacitatea de
a îndeplini o
activitate
favorită.
5.Deficit de Pacientul să fie capabil să >Apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu privire la Pacientul posedă cunoştinţe despre boala şi
cunoaştere în înţeleagă informaţiile diagnostic tehnica medicală propusă, experienţe din trecut interveţia chirurgicală
legătură cu legate de afecţiune. legate de intervenţia chirurgicală şi spitalizare.
aşteptările >Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale, care este
postoperatorii principalul tratament al bolii.
datorită lipsei >Informez pacientul în legătură cu afecţiunea sa.
surselor de >Familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire, cu
informare, topografia camerei şi a spaţiilor din jur, grupul sanitar şi modul
manifestată prin în care sunt aşezate obiectele şi mobilierul în salon.
cerere de >Preoperator, ocluzionez ochii bolnavului şi fac exerciţii care îl
informaţie. vor ajuta postoperator.
>Explic în ce constă examinarea zilnică a ochiului, toaleta
ochiului şi investigaţiile efectuate de medicul oftalmolog.

42

Diagnostic de nursing
1. Potenţial de atingere a
integrităţii fizice, datorită
deficitului vizual, manifestată
prin risc de complicaţie
2 Anxietate datorită ameninţării
conceptului de sine rezultând
frica şi scăderea răspunsului la
tratament.
ZIUA A-II-A PREOPERATOR
Obiective Intervenţii nursing Evaluare
Asigurarea confortului pe >Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P, Funcţii vitale în limite
perioada spitalizării; Pregătirea TA, R, T; normale: TA=140/70
preoperatorie adecvată. >Administrez două fiole Algocalimn: 1 fioală mmHg, P=78b/min,
dimineaţa şi 1 fioală seara la nevoie pentru R=18r/min, Td=36,7˚C,
dispariţia durerii şi pentru confortul lui. Ts=36,9˚C.
>Explic pacientului că durerea va înceta după
administrarea analgezicului.
>Adminstrez după prescripţie Ederen şi
Romergan, 1 tb. seara şi 1 tb. dimineaţa, înainte
de intervenţia chirurgicală.
>Educ pacientul să raporteze orice disconfort şi
accentuarea durerii
Bolnavul să primească >Asigur nivelul de cunoştinţe al pacientului cu Pacientul afirmă că este gata
informaţiile din mass-media care privire la intervenţia chirurgicală; psihic şi accepta operaţia şi
îl interesează, să nu resimtă acut >Creez un mediu calm, relaxant; rezultatul cât mai repede, se
perioada spitalizării. >Accept sentimentele pacientului şi îl asigur că simpte relaxat şi este
anxietatea şi teama sunt reacţii normale pentru satisfăcut de informaţiile
intervenţia chirurgicală; primite.
>Corectez concepţiile greşite şi dau informaţii
corecte despre examene des intanlite în timpul
intervenţiei chirurgicale:
-îndepărtarea ochiului în timpul intervenţiei
chirurgicale;
-vizualizarea instrumentelor cum se apropie de
ochi;
-implicare sub câmpurile chirurgicale;
-fără anestezie intervenţia va fi dureroasă.
Concepţiile greşite pot contribui la anxietate şi
43

3 Insuficientă cunoaştere despre
pregătirea preoperatorie datorită
lipsei surselor de informare
Bolnavul să fie capabil să
înţeleagă şi să reproducă în
legătură cu intervenţia
chirurgicală.
frică.
>Prezint informaţiile folosind o varietate de
metode: materiale tipărite, postere, programe
audio-video;
>Prezint pacientului un fost bolnav al secţiei
noastre, care a suferit o intervenţie chirurgicală
de acelaşi tip;
>Îl liniştesc în ceea ce priveşte „parerile” altora
despre boala sa;
>Recomand familiei să fie alături de el, mai ales
după intervenţia chirurgicală.
>Am informat pacientul ca azi este ziua de Pacientul cunoaşte toate
pregătire pentru intervenţia chirurgicală; informaţiile despre
>Educ pacientul în legătură cu efectele pregătirea preoperatorie.
administrate în seara şi dimineaţa intervenţiei
chirurgicale (Ederen şi Romergan);
>Informez în legătură cu regimul alimentar, cu
golirea vezicii şi cu clisma evacuatorie;
>Am explicat pacientului planul de îngrijire şi la
ce să se aştepte postoperator;
>Am instruit pacientul să nu se atingă la ochi;
>Am redus bacteriile conjunctivale,
minimalizând riscul de complicaţii postoperator,
instilând picături de Ampicilina dizolvate în 10
ml. ser fiziologic;
>Explic pacientului că, postoperator, va trebui să
stea întins pe partea neoperată.
44
 ZIUA A-III-A INTRAOPERATOR

Diagnostic de Obiectiv Intervenţii nursing Evaluare

nursing
1. Anxietate datorită Bolnavul să înţeleagă >În timpul pregătirilor de îngrijire, smulg şi accept -Anxietatea bolnavului este în
intervenţiei necesitatea intervenţiei expresia de frică şi teamă a pacientului. Ajut pacientul să limite normale. Are un facies
chirurgicale, chirurgicale şi să manifeste identifice problemele cu prioritate; relaxat şi verbalizează că este
manifestată prin încredere în asistentul medical >Încurajez verbalizarea simţămintelor. Anticipez încrezător în reuşita operaţiei;
teamă şi frică. în timpul actului operator. simţămintele de refuz, negare, depresie, supărare; -Funcţii vitale în limite
>Ofer măsuri realiste, raportate la condiţia pacientului; normale: TA=140/75mmHg;
>Asigur bolnavul că intervenţia chirurgicală nu înseamnă P=80b/min; R=16r/min;
îndepărtarea ochiului şi că, în timpul actului operator, nu T=36,8˚C.
va simţi durere datorită anesteziei;
>Apreciez nivelul anxietăţii, starea de frică, tremurul
vocii, transpiraţia palmelor, tahicardia;
>Discut cu pacientul şi stabilesc o relaţie confidenţială;
>Administrez medicaţia prescrisă: Ederen şi Eomergan;
>Dacă pacientul verbalizează refuzul intervenţiei, îl ascult
şi nu îl judec, dar îi explic că intervenţia este făcută doar
spre binele lui.
2.Comunicare Bolnavul să fie familiarizat cu >Reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală, -Bolnavul îşi cunoaşte
eficientă la nivelul salonul, obiectele din jur ambii ochii vor fi acoperiţi; salonul, obiectele din jur.
senzorial datorită pentru perioada postoperatorie. >Familiarizez pacientul cu obiectele şi salonul; -Ştie unde este soneria;
intervenţiei >Încurajez familia să fie alături de el, în special după Camera este semiobscură.
chirurgicale actul operator;
>Asigur şi arăt soneria bolnavului. Îi explic că patul va
avea apărători laterale. Am grijă să fie camera
semiobscură;
>Educ pacientul că nu trebuie să tuşească, să strănute
după intervenţia chirurgicală

45
3.Potenţial de -Bolnavul să respecte >Bolnavul va sta, postoperator, imobilizat la pat 24 de >Învăţ pacientul despre
accident datorită mobilizarea; ore, făcând exerciţii pentru a nu favoriza formarea necesitatea menţinerii
limitărilor vizuale, -Promovarea confortului pe escarelor pe partea dorsală şi pentru activitatea musculară tonusului muscular puternic,
mobilităţii limitate şi perioada spitalizării. a membrelor inferioare; prin exerciţii şi să aibă
pansamentului ocular. >Stabilesc un set de exerciţii la pat în colaborare cu răbdare în timpul mobilizării;
pacientul, după tolerantă; >Supraveghez funcţiile vitale:
>Învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului T, TA, R, P, imediat după ce
muscular puternic, prin exerciţii şi să aibă răbdare în a părăsit sala de operaţie şi le
timpul mobilizării; notez în F.O.;
>Supraveghez funcţiile vitale: T, TA, R, P, imediat după >Sfătuiesc pacientul să nu se
ce a părăsit sala de operaţie şi le notez în F.O.; mişte, să nu se aplece, să
>Sfătuiesc pacientul să nu se mişte, să nu se aplece, să doarmă pe partea neoperată;
doarmă pe partea neoperată; >Ridic apărătorile laterale ale
>Ridic apărătorile laterale ale patului, pentru a preveni patului, pentru a preveni
eventualele accidente; eventualele accidente;
>Deservesc bolnavul cu plosca şi urinar la pat; >Deservesc bolnavul cu
>Reamintesc familiei că, în 24 ore, bolnavul trebuie să plosca şi urinar la pat;
consume 2 litri ceai neîndulcit; >Reamintesc familiei că, în
>Educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte, să 24 ore, bolnavul trebuie să
tuşească şi să vorbească tare. consume 2 litri ceai
neîndulcit;
>Educ pacientul că nu trebuie
să facă mişcări bruşte, să
tuşească şi să vorbească tare.
4.Dificultate de a se Bolnavul să înţeleagă >Examinez deficitul de nutriţie al pacientului, urmărind Bolnavul respectă regimul
alimenta şi hidrata necesitatea acestui regim greutatea, caracterul, culoarea, textura părului şi a pielii, alimentar şi cooperează.
datorită intervenţiei alimentar şi să coopereze la prezenta sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală,
chirurgicale. respectarea lui. apreciez tegumentele şi mucoasele, turgorul şi observ
culoarea urinei;
>Observ starea de hidratare a pacientului, încurajez
ingestia de lichide suficiente: 1,5-2 l./zi.
>Colaborez cu pacientul, familia şi specialiştii în

46
 probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru
menţinerea unei activităţi normale.
>Ajut bolnavul să se alimenteze, oferindu-i alimentele
indicate de medic, măsor greutatea şi calculez bilanţul
hidric. Explic bolnavului că este indicat în primele două
zile un regim hidric adecvat.
>Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se
facă cu pai;
>Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează
tranzitul intestinal, ceea ce previne creşterea tensiunii
intraoculare.
4.Dificultate de a se Bolnavul să înţeleagă >Examinez deficitul de nutriţie al pacientului, urmărind -Bolnavul accepta regimul
alimenta şi hidrata necesitatea acestui regim greutatea, caracterul, culoarea, textura părului şi a pielii, hidric, a ingerat 2 l. lichide
datorită intervenţiei alimentar şi să coopereze la prezenta sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală, (ceai neîndulcit, compot,
chirurgicale. respectarea lui. apreciez tegumentele şi mucoasele, turgorul şi observ lapte, sifon);
culoarea urinei; -Bolnavul nu este deshidratat;
>Observ starea de hidratare a pacientului, încurajez -Culoarea urinei-
ingestia de lichide suficiente: 1,5-2 l./zi. normocromă.
>Colaborez cu pacientul, familia şi specialiştii în
probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru
menţinerea unei activităţi normale.
>Ajut bolnavul să se alimenteze, oferindu-i alimentele
indicate de medic, măsor greutatea şi calculez bilanţul
hidric. Explic bolnavului că este indicat în primele două
zile un regim hidric adecvat.
>Servesc bolnavul cu lichide şi încurajez ca ingestia să se
facă cu pai;
>Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează
tranzitul intestinal, ceea ce previne creşterea tensiunii
intraoculare.

47
5. Durere oculară Reducerea durerii în 8 ore. >Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, -Durerea a scăzut în
datorită procesului nelinişte. Apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o intensitate;
inflamator scală de la 1 la 10; -Bolnavul este liber de
postoperator. >Recunosc factorii care pot cauza creşterea durerii, ca infecţii, liber de complicaţii,
anxietatea, frică; accept durerea descrisă de pacient şi-l respectă repaosul;
asigur că nu este singur. Observ eventualii factori care ar -Nu prezintă dureri oculare;
putea cauza durerea: zgomote, temperatura şi lumina -Analgezicele au efecte mai
puternică, dacă este cazul; bune când sunt administrate
>Administrez medicaţia prescrisă, monitorizând fiecare înaintea unei crize dureroase.
efect: Algocalmin e tb./zi, Viplex 3tb./zi- câte o tb. După
fiecare masă. La nevoie- somnifere-Diazepam;
>Am ridicat puţin somiera patului; Am distrat atenţia prin
exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi emisiunii
radio preferate;
>Caut cu pacientul să identific calea de control a durerii
şi explorăm diverse metode folosind termeni pozitivi şi de
putere a sugestiei;
>Încurajez pacientul cu privire la temerile şi neliniştile pe
care le prezintă;
>Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre
evoluţia bolii;
>Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a
stării generale;
>Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un
pacient care merge spre vindecare.

48
6.Deficit de -Pacientul să fie ajutat
autoîngrijire, datorită corespunzător la schimbarea
restricţiilor impuse de lenjeriei, la eliminări;
intervenţia - Pacientul va prezenta incizia
chirurgicală fără simptome de infecţie pe
parcursul spitalizării
>Apreciez potenţialul de infecţie, observ marginea -Bolnavul nu prezintă semn
intervenţiei chirurgicale, pentru eventualele acumulări de de infecţie; Este afebril,
secreţii purulente. Menţin curată şi uscată incizia; T=36,7˚C.
>Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în -Prezintă tegumente şi
F.O.; mucoase curate şi intacte.
>Supraveghez că bolnavul să nu prezinte alterarea -Plaga nu prezintă infecţii (în
integrităţii tegumentelor. Am grijă că cearceaful să fie primele două zile de la
bine întins, să nu prezinte cute, pentru a preveni apariţia intervenţia chirurgicală poate
escarelor. Asigur lenjerie curată de pat şi corp; prezenta semne de infecţie;
>Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului, -Am aplicat pansamente
dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când aceasta sterile ca să reduc riscul
solicită; infectării plăgii, iar tehnicile
>Folosesc tehnici strict aseptice când schimb aseptice previn contaminarea
pansamentele în faţa familiei, explicând necesitatea de a şi transmiterea infecţiilor
fi curat, astfel încât previne complicaţiile; bacteriene în plagă.
Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini,
care este tot o tehnică aseptică, tehnici de îngrijire ce
includ schimbarea pansamentului, îngrijirea şi curăţirea
pielii;
Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de
infecţie, eventual temperatura, dureri abdominale, puroi
în plagă.

ZIUA A-IV-A; PRIMA ZI POSTOPERATORIE

Diagnostic de nursing Obiectiv Intervenţii nursing Evaluare

1. Durere oculară datorită Reducerea durerii în 8 Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, -Durerea a scăzut în
procesului inflamator ore nelinişte. Apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe intensitate;
postoperator o scală de la 1 la 10; Administrez medicaţia prescrisă -Bolnavul este liber de
monitorizând fiecare efect: Algocalmin 3tb./zi, Viplex infecţie, liber de complicaţii,

49

2.Deficit de autoîngrijire
datorită restricţiilor impuse de
intervenţia chirurgicală.
3tb./zi-cate o tb.după fiecare masă. La nevoie respectă repaosul;
somnifere –Diazepam. -Nu prezintă dureri oculare;
>Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: -Analgezicele au efecte mai
Cloramfenicol 3 picături A.O. Mydrium OD 1 picătură bune când sunt administrate
dimineaţa Ampicilina 1 flacon dizolvat în 10 ml. ser înaintea unei crize dureroase.
fiziologic, 2 ml. AO, HCA – OD;
>Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului; mă
spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea
pansamentului;
>Când am instilat, am evitat contactul direct dintre
ochi şi picurator;
>Am ridicat somiera patului;
>Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere
a unor casete şi emisiuni radio preferate;
>Am explicat pacientului ca această durere nu este un
semn al agravării situaţiei, ci este ceva normal;
>Încurajez familia să fie alături de el şi o informez
despre evoluţia bolii;
>Încurajez pacientul;
>Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii
şi a stării generale;
-Pacientul să fie ajutat >Apreciez potenţialul de infecţie, observ marginea -Bolnavul nu prezintă semn
corespunzător la intervenţie chirurgicale, pentru eventualele acumulări de infecţii;
schimbarea lenjeriei, la de secreţii purulente. Menţin curată şi uscată incizia; -Este afebril, T=36,7C.
eliminări; >Monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în -Prezintă tegumente şi
-Pacientul va prezenta F.O.; mucoase curate şi intacte;
incizia fără simptom de >Supraveghez că bolnavul să nu prezinte alterarea -Plaga nu prezintă infecţii (în
infecţie pe parcursul integrităţii tegumentelor. Am grijă ca cearşaful să fie primele două zile de la
spitalizării bine întins, să nu prezinte cute, pentru a preveni intervenţia chirurgicală poate
apariţia excarelor. Asigur lenjerie curată de pat şi de prezenta semne de infecţie);
corp; -Am aplicat pansamente
>Încurajez activităţile de proprie îngrijire ale sterile ca să reduc riscul
50

3.Comunicare ineficientă la
nivel senzori-motor, datorită
deficitului vizual O.D.
bolnavului, dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de infectării plăgii, iar tehnicile
igienă când acesta solicită; aseptice previn contaminarea
>Folosesc tehnici strict aseptice când schimb şi transmiterea infecţiilor
pansamentele în faţa familiei, explicând necesitatea de bacteriene în plagă.
a fi curat, astfel încât previn complicaţiile;
>Instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe
mâini, care este tot o tehnică aseptică, tehnici de
îngrijire ce include schimbarea pansamentului,
îngrijirea şi curăţirea plăgii;
>Instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele
de infecţie eventual temperatura, dureri abdominale,
puroi în plagă.
Pacientul să înţeleagă >Apreciez nivelul de comunicare a pacientului; -Bolnavul a înţeles
importanţa comunicării >Stabilesc căi de comunicare eficiente între mine şi informaţiile primite şi este
verbale pe perioada pacient; gata să colaboreze;
postoperatorie a >Identific reacţiile personale şi stilul de comunicare -Este susţinut de cadrele
spitalizării. dintre noi. Nu voi judeca pacientul pentru nivelul său medicale şi de familie.
de comunicare.
>Vorbesc cu el şi modelez discuţiile pe un ton cât mai
cald, şi mai apropiat, să simtă că poate avea încredere
în mine;
>Îndemn familia că, în această perioadă de
imobilizare, la pat să fie alături de bolnav;
>Explic pacientului ca în primele zile după intervenţie,
comunicarea este mai redusă;
>Mă asigur că soneria este la îndemâna lui, pentru a
anunţa la camera de gardă de fiecare dată când are
nevoie;
>Educ pacientul cu poziţia optimă în pat – decubit
dorsal, nu decubit lateral.
51
4.Dificultate de a se alimenta şi
hidrata, datorită intervenţiei
chirurgicale.
Bolnavul să înţeleagă >Examinez deficitul de nutriţie al pacientului, Bolnavul respectă regimul
necesitatea acestui urmărind greutatea, caracterul, culoarea, textura alimentar şi înţelege
regim alimentar şi să părului şi a pielii, prezenta sau absenţa schimbărilor în necesitatea acestuia.
coopereze la acuitatea vizuală; apreciez tegumentele şi mucoasele,
respectarea lui. turgorul şi observ culoarea urinei;
>Observ starea de hidratare a pacientului; încurajez
ingestia de lichide suficiente: 1,5-2 l./zi.
>Colaborez cu pacientul, familia şi specialişti în
probleme de nutriţie pentru a întocmi un plan pentru
menţinerea unei activităţi normale;
>Ajut bolnavul cu lichide şi încurajez că ingestia să se
facă cu pui;
>Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează
tranzitul intestinal, ceea ce previne creşterea tensiunii
intraoculare.
52
 ZIUA A-V-A; A DOUA ZI POSTOPERATORIE

Diagnostic de Obiectiv Intervenţii nursing Evaluare

nursing
1. Durere Reducerea durerii în 8 >Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, -Durerea a scăzut în intensitate;
oculară datorită ore. nelinişte. Apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o -Bolnavul este liber de infecţii, liber de
precesului scală de la 1 la 10; complicaţii, respectă repaosul.
inflamator >Administrez medicaţia prescrisă, monitorizând fiecare -Nu prezintă dureri oculare;
postoperator. efect: Algocalmin 3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi-cate o tb. După - Analgezicele au efecte mai bune când sunt
fiecare masă. La nevoie – somnifere-Diazepam; administrate înaintea unei crize dureroase;
>Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului: -Bolnavul nu acceptă regimul hidric, a
Cloramfenicol 3picaturi AO; Mydrium OD 1 picătură ingerat 2 l. de lichide (ceai, compot, lapte,
dimineaţa; Ampicilină 1 flacon dizolvat în 10 ml. ser sifon);
fiziologic, 2 ml. A.O; HCE-OD; -Bolnavul nu este deshidratat-turgor normal;
>Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului; mă spăl -G=70kg.; culoarea urinei-normocromă.
pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea
pansamentului;
>Când am instilat, am evitat contactul direct dintre ochi şi
picurator;
>Am ridicat puţin somiera patului;
>Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a
unor casete şi emisiuni radio preferate;
>Am explicat pacientului ca această durere nu este un
semn al agravării situaţiei ci este ceva normal;
>Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre
evoluţia bolii. Cer pacientului să anunţe orice modificare
a vederii şi a stării generale. Sfătuiesc pacientul să discute
despre operaţie cu un pacient care merge spre vindecare.

53
2.Deficit de -Pacientul să fie ajutat Apreciez potenţialul de infecţie, observ marginea - Bolnavul nu prezintă semn de infecţie;
autoîngrijire, corespunzător la intervenţiei chirurgicale, pentru eventualele acumulări de - Este afebril, T=36,7ºC;
datorită schimbarea lenjeriei, secreţii purulente. Menţin curată şi uscată incizia; - Prezintă tegumente şi mucoase curate şi
restricţiilor la eliminări; Monitorizez temperatura la fiecare ore şi o notez în F.O.; intacte;
impuse de - Pacientul va Supraveghez ca bolanvul să nu prezinte alterarea - Plagă nu prezintă infecţii (în primele două
interdicţia prezenta incizia fără integrităţii tegumentelor. Am grijă că cearceaful să fie zile de la intervenţia chirurgicală poate
chirurgicală. simptome de infecţie bine întins, să nu prezinte cute, pentru a preveni apariţia prezenta semne de infecţie).
pe parcursul escarelor. Asigur lenjerie curată de pat şi corp;
spitalizării. Încurajez activitatea de proprie îngrijire ale bolnavului,
dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă.
3. Insuficientă Pacientul să înţeleagă Explic pacientului necesitatea unei administrări corecte a -Bolnavul exprimă cu satisfacţie că
cunoaştere informaţiile primite tratamentului; informaţiile pe care le-a însuşit îi sunt de
pentru perioada pe perioada Explic pacientului cum să-şi administreze singur ajutor;
de ambulatoriu, spitalizării, pentru medicamentele locale prescrise după externare, îl - Bolnavul înţelege şi este gata să respecte
datorită lipsei ambulatoriu. informez despre efectul benefic al tratamentului informaţiile primite;
surselor de administrat corect şi la timp; - Familia este alături de el.
informare. Educ bolnavul în legătură cu restricţiile mişcărilor în
perioada ambulatorie, să nu efectueze mişcări bruşte, să
nu folosească poziţia ortostatică;
Bolnavul să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la
aer rece;
Explic bolnavului ca în primele zile să consume în
special lichide, apoi va adopta o dietă normală.
Să nu privească la TV până la indicaţiile medicului; să-şi
cumpere ochelarii prescrişi de medicul oftalmolog;
În timpul şi după învăţare pun pacientul să expună ceea
ce a însuşit, punând întrebări prin care el să demonstreze
ceea ce a învăţat.

54
EPICRIZA
Pacientul, Agafiţei Cătălin, în vârstă de 71 de ani, din localitatea
Dorohoi, pe str. Duzilor, nr.4; s-a internat în data de 21.01.2013.
Pacientul s-a prezentat pentru operaţie la O.S. Acuză scăderea acuităţii
vizuale la O.S.
Diagnosticul de certitudine este dat de medicul de specialitate, din secţia
de oftalmologie.
S-a instituit tratament cu: Romergan, Ederen, Algocalmin, Viplex, colire-
Hidrocortizon Acetat, Atropină 2 %, Ampicilină şi Xilină 1 %.
T.A.=140/80 mmHg; P=80b/min; R=18r/min.;
Recomandări: -revine la control peste 3 luni.

CAZUL NR.2
Interviu
Date despre bolnavă
Bolanava se numeşte Ionescu Georgeta, este în vârstă de 63 de ani.
S-a născut pe data de 10.02.1950, este de nationalitte romană şi de religie
creştin-ortodox.
Are grupa sanguină 01, Rh pozitiv, înălţimea 1.68 m, 59 kg., cu
temperament melancolic.
În prezent este pensionara şi nu are probleme de familie.
Istoricul îngrijirilor
Bolanva afirmă că a suferit toate bolile copilăriei. A mai fost internată în
spital pentru:
• Sinuzită acută-1970;

• Fractură de gambă- 1974;

• Apendicetomie-1982;

• Cataractă patologică operatorie O.S. -1996.

Aşteptări de la spitalizarea actuală

55
 S-a internat pe baza cuponului de pensie. Operată de cataracta la O.S., în
1996, în prezent se internează pentru operaţia la O.D.. Bolnava acuză că în urmă
cu 6 luni a observat îngustarea câmpului vizual la O.D.. Văzând că afecţiunea
progresează, a apelat la medicul de speccialitate şi se internează în secţia
oftalmologie, pentru crioextractia cristalinului extracapsular.
Diagnostic medical: Cataracta capsula posterioară patologică la O.D.
Alimentaţia
Bolanva preferă hrană caldă, gătită, nu este pretenţioasă la mâncare ca
preferinţă - dulciuri şi fructe. Consumă rar alcool, nu fumează. Nu are probleme
cu eliminările, are scaun normal şi diureza normală. Are un somn regulat şi rar
recurge la medicamente, de regulă întrebuinţează Diazepam.
Afirmă că nu este alergică la produse alimentare, praf, polen şi la nici un
fel de medicament.
Medicaţie
I se dau spre administrare următoarele medicamente - Romergan, Ederen,
Algocalmin,Viplex, Diazepam şi următoarele colire - Hidrocortizon - Acetat,
Ampicilina şi Xilina 1%.
Istoric socio-cultural
În prezent este pensionat. A lucrat la fabrica de confecţie, locuieşte în
Dorohoi, având o gospodărie frumoasă, îngrijită. Este căsătorită, are un băiat
căsătorit. Relaţiile cu familia sunt bune. Timpul liber şi-l petrece în gospodărie.
Activităţile preferate sunt: lucrul, manual şi vizionarea de filme TV.
A. Examen microscopic
P.A.O.D.=normal, cu excepţia cristalinului, care este opacifiat;
Orbita=AO de configuraţie normală Pleoapa= AO, aspect de mobilitate
normală; Căi lacrimale=AO permeabile.

B. Examen funcţional al ochiului

a) Acuitatea vizuală cu coectie: O.S.=1/10 fără corecţie
i. O.D=n.d. la 2mm.c.
56
 b) Dimensiuni pupilre: O.S.=3 mm.
a. O.D.=3 mm. orizontal, 5 mm. vertical.
c) Tensiunea intraoculară :O.S.= 17.3 MMhG
O.D.=17,3 MMhG
Mobilitate oculară normală.
C. Examen oftalmoscopic
FOD ( DUPĂ Mydrum) - se distinge vag pupila nervului optic şi mai bine
periferic FO;
- are aspect normal A.V.O.D. =n.c./2.
INVESTIGAŢII DE LABORATOR
Analiza Rezultat V.N Implicaţii nursing

Hemoglobină 10,5 g% 14-15g% OHb. Scăzută denotă o anemie. Se recoltează 2ml.

Sânge în flacon cu anticoagulantul EDTA, dimineaţa
pe nemâncate. Se agită uşor, cu mişcări circulare.

Hematocrit 35g%> 36-42 ₂‰ Ht scăzut denotă anemie. Se recoltează 2ml. Sânge în

flacon cu anticoagulant EDTA, dimineaţa, pe
nemâncate.

V.S.H 1h -10mm.2 4-6mm. VSH-ul crescut indică o infecţie în organism. Se

H-17mm. 9-11mm. recoltează cu seringa de 2 ml. 0,4 citrat de sodiu 3,8%
+1,6ml.sânge; se agită uşor, cu mişcări circulare, pe un
plan dur.

Glicemie 1,00‰ 0,60-1,10g O glicemie crescută arată o tuburare a metabolismului

‰ glucidic, se recoltează 5ml. Sânge, fără anticoagulant.

Uree 0,35g‰ 0,20-0,40g O uree crescută indica o afecţiune; se recoltează 5 ml.

% sânge, fără anticoagulant.

Reacţie V.D.R.L Negativ Negativ Se recoltează 2 ml. sânge fără anticoagulant.

57
 Leucocite 9400mmᵌ 7000- Leucocitele crescute indică o infecţie în organism. O
9000mmᵌ picătură de sânge se întinde pe lamă de frotin. Se
usucă lama, apoi se citeşte la microscop după colorare.

Neutrofile segm. 54% 25-60%

Euzinofile 3% 0,3-5%

Limfocite 47% 20-53%

Monicite 5% 2,4-11,8%

MEDICAŢIA BOLNAVULUI

Medicament Doza/orar Cale Clasificare Implicaţii nursing

Ederen 2tb./zi Oral Sulfamida inhibitoare S-a indicat postoperator pentru

1tb.250mg.1tb. a carbohidrazei scade scăderea presiunii intraoculare;se
seara1tb.dimin presiunea intraoculară dă bolnavei spre înghiţire. Se va
eaţa diuretic înghiţi cu apă sau un pahar cu
lapte;se va asista bolnavă.

Romergan 2lg/zi 1 lg- Oral Sedative S-a indicat postoperator pentru

30mg. antihistaminice pregătirea intervenţiei chirurgicale

Viplex 3dj/zi câte oral; Polivitamina S-a indicat postoperator pentru

1dj.după promovarea vindecării
fiecare masă

Algocalmin 2f./zi1f2ml.1f IM Anlgezic S-a indicat pentru combaterea

dimineaţa, 1f. antiinflamator durerii;Se injectează I.M doza
seara. prescrisă, acele pentru injecţii treb
să fie cu bizoul lung şi lungimea
acului de 6-8cm. Locul de elecţie
este regiunea supro-externă a
muşchilor fesieri.Asistenta trebuie
să verifice calitatea medicamentului
Diazepam 1f/zi seara IM Sedativ S-a indicat pentru anestezia
globului ocular.
Xuxna 1% 2 pic înainte de Insti Anestezic local Distruge acţiunea potenţialilor
măsurarea T.A laţie patogeni

58
Ampicilina 1 Insti Antibiotic S-a indicat că dilatator de pupilă
2% fl/zi1fl=250mg laţie antimicrobian pentru a executa mai uşor F.O
. înainte de aplicarea picăturilor,
asistenta se va spăla meticulos pe
mâini.Temperatura medicamentului
din flacon trebuie adusă la
temperatura corpului prin tinere în
mâna câteva minute.

Atropina 2% 3piz/zi instil

dimineaţa aţie

Hidrocortizo Unguient A.I.S

n acetat subconjunctiv

ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

Nevoia fundamentală Manifestări de dependenţa Sursa de dificultate

1.A respira şi a avea o Dificultate în a respira

bună circulaţie

2.A bea şi a mânca Regim alimentar impus Intervenţia chirurgicală

3.A elimina
4.A dormi şi a se odihni Dificultate de a se odihni -durere
manifestată prin facies palid
5. A se mişca şi a avea o Dificultate în a se mişca -plagă operată
bună postura manifestată prin limitarea
mişcărilor

6.A se îmbrăca şi Dificultate în a se îmbrăca şi -plagă operată

dezbraca dezbraca

7.A-şi menţine
temperatura corpului în
limite normale

8.A fi curat îngrijit şi a Dificultate de a-şi acorda -limitarea mişcărilor,

proteja tegumentele şi îngrijiri; A tentat la integritatea -plaga operatorie.
mucoasele tegumentelor datorită
intervenţiei chirurgicale

9.A evita pericolele Durere acută manifestată prin -intervenţia chirurgicală.

expresia nonverbală a feţei.

59
10.A comunica

11.A acţiona conform

propriilor convingeri şi
valori, de a practica
religia

12. A fi preocupat în
vederea realizării.

13. A se recrea
14.A învăţa cum să-şi
păstreze sănătatea.

60
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
Bolnavă: Ionaşcu Georgeta
Vârsta: 63 ani
Diagnostic: Cataracta posterioară patologică O.D.

ZIUA I – PREOPERATOR
Diagnostic de îngrijire Obiectiv Intervenţii nursing Evaluare

1.Risc de accident Pacienta să fie Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientei; Pacienta acceptă medicaţia
datorită limitării familiarizată cu salonul şi Administrez colirele prescrise de medic; prescrisă şi manifestă încredere
câmpului vizual, să evite eventualele Sfătuiesc pacienta să apeleze la cadrele medicale oricând are în cadrele medicale. Este
manifestat prin acuitate accidentari nevoie de ceva; familiarizată cu încăperea şi cu
vizuală micşorată. Familiarizez pacienta cu încăperea şi obiectele din jur; obiectele.
Educ pacienta să se deplaseze încet pentru eventualele
accidente.
2.Dificultate de a Bolnava să nu resimtă Explic pacientei ca activităţile recreative sunt indicate pe Pacienta face activităţi
desfăşura activităţi handicapul ocular pe perioada spitalizării; recreative cu sprijinul asistentei
recreative adecvate pe perioada spitalizării. O liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea şi al familiei;
perioada spitalizării încrederea în sine şi să-i ofere certitudine în activitatea sa; Pacienta înţelege restricţia
Îi explic pacientei că poate citi sau vizioana programul TV la temporală a cititului şi a
recomandarea medicului; vizionării programelor TV.
Sfătuiesc familia să colaboreze cu pacienta pe perioada
spitalizării şi să o viziteze cât mai des.
3 Insuficientă Pacienta să fie capabilă să Apreciez nivelul de cunoaştere şi putere de înţelegere a Pacienta exprima satisfacţie în
cunoaşterii despre înţeleagă şi să reproducă pacientei; legătură cu nivelul actual şi
boala, datorită lipsei informaţiile legate de Informez pacienta în legătură cu boala să şi cu ceea ce urmează cantitatea informaţiilor primite;
surselor de informaţie. afecţiune. după intervenţia chirurgicală; Pacienta are cunoştinţe despre
Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale, care este principalul boală şi intervenţia
tratament al cataractei; chirurgicală;

61
 Apreciez cum boala afectează persoană sau stilul de viaţă; Pacienta arată interes în
Înainte de prezentarea planului de îngrijire, apreciez pacienta legătură cu activităţiile de
pentru prezenţa nevoilor fiziologige. Se poate întâlni orice îngrijire.
nevoie fiziologică şi încurajez exprimarea emoţiilor puternice;
Explic pacientei necesitatea unui tratament corect şi la timp; să
raporteze orice modificare a vederii.

ZIUA A II-A INTRAOPERATOR

Diagnostic de Obiective Intervenţii nursing Evaluare

îngrijire
1.Anxietate Bolnava să fie pregătită Apreciez gradul de anxietate al pacientei; Funcţii vitale în limite normale:
datorită adecvat preoperator. Monitorizez funcţiile vitale; T=140/70mmHG; P=78B/MIN;
intervenţiei Administrez după prescripţie Ederen şi Romegan, 1 tb. seara r=18R/MIN; Td=36,7 ºC;
chirurgicale, şi 1 tb. dimineaţa, înainte de intervenţia chirurgicală; Ts=36,9ºC;
manifestată prin Precizez pacientei ora fixată de medic pentru intervenţia Pacienta nu mai este anxioasă, are
teamă şi frică. chirurgicală. un facies relaxat;
Ofer ultimele informaţii cu privire la intervenţia chirurgicală. Pacienta este pregătită din punct de
Asigur bolnava ca intervenţia chirurgicală nu înseamnă vedere fizic şi psihic pentru
îndepărtarea ochiului şi că, în timpul actului operator, nu va operaţie.
simţi durere, din cauza anesteziei;
Mă asigur că este pregătită fizic şi psihic pentru intervenţie;
Discut calm cu pacienta şi stabilesc o relaţie de
confidenţialitate
Încurajez familia să ofere un suport psihic înainte de actul
operator.

62
2. Comunicare Bolnava să fie familiarizată cu Reamintesc pacientei ca după intervenţia chirurgicală, ambii Pacienta cunoaşte obiectele din
ineficientă la salonul, obiectele din jur ochi vor fi acoperiţi; jurul său, salonul;
nivelul senzorial pentru perioada Familiarizez pacientă cu obiectele şi salonul; Ştie unde este soneria.
datorită postoperatorie. Încurajz familia să fie alături de ea, în special după actul
intervenţiei operator;
chirurgicale Probez funcţionarea soneriei şi o arăt pacientei;
O informez că patul va avea apărători laterale pentru a
preveni eventualele accidente;
Educ pacienta ca nu trebuie să tuşească, să strănute după
intervenţia chirurgicală.

3. Risc de Promovarea confortului pe Apreciez funcţiile vitale la fiecare 4h. Notez caracterul Funcţiile vitale sunt în limite
accident datorită perioada spitalizării; respiraţiei în FO, iar anormalităţile le raportez medicului normale: Ta=140/70 mmHg;
limitărilor Bolnava să respecte monitorizez durerea; P=80b/min; R=16 r/min; T=36,8ºC;
vizuale, mobilizarea. Învăţ pacienta despre necesitatea menţinerii tonusului Bilanţul hidric:
mobilităţii muscular puternic, prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul - Bolnava a consumat 2 l.ceai;
limitate şi mobilitzarii; - Diureza=1700ml;
pansamentului Sfătuiesc pacienta să nu se mişte, să nu se aplece, să doarmă - Transpiraţie=150 ml.;
ocular. pe partea neaoperată; - Pierderi insesizabile=150ml.
Deservesc bolnavă cu plosca şi urinar la pat; Bolnava se simte confortabl, dar îşi
Reamintesc familiei că, în 24 ore, bolnava trebuie să consume acceptă cu greu postură.
litri ceai neîndulcit;
Educ pacienta ca nu trebuie să facă mişcări bruşte, să tuşească
şi să vorbească tare.

63
4.Durere Combaterea durerii oculare în Apreciez durerea pacientei imediat după intervenţie la fiecare Durerea a scăzut inintensitate;
oculară datorită următoarele 6 ore. 2 ore; Bolnava nu prezintă infecţii, este
procesului Observ comportamentul, gradul de agitaţie al bolnavei. liberă de complicaţii, respectă
inflamator Apreciez intensitatea durerii pe o scală de la 1 la 10 şi calmez repaosul;
postoperator durerea cu Algocalmin -1 f. după prescripţie. Notez în FO Verbalizează orice semne şi
episoadele dureroase; simptome când sunt administrate
Administrez medicaţia prescrisă, monitorizând fiecare efect. înaintea unei crize dureroase.
Algocalmin 3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi, câte o tb. după fiecare
masă. La nevoie somnifere- Diazepam; Aplic comprese reci
pentru reducerea durerii. Explic pacientei că durerea este
normală dinc auză lezării ţesutului în urma intervenţiei
chirurgicale; încurajez familia să fie alături de ea şi o
informez despre evoluţia bolii.

5. Dificultate Bolnavă să înţeleagă În primele 24 ore calculez necesarul de proteine bazat pe o Bolnava a ingerat 2 l. lichide( ceai,
de a se alimenta necesitatea acestui regim greutate a corpului ideală şi pe proteinele totale din sânge. compot, lapte, sifon);
şi hidrata alimentar şi să coopereze la Pacienta are nevoie de 2 g. proteine pe Kg. corp ( 2 g.=30 Bolnava nu este deshidratată –
datorită respectarea lui. Kcal.); turgor normal;
intervenţiei Proteinele plus regimul alimentar vor începe a fi administrate Diureza 1600 ml.; pierderi 150ml;
chirurgicale. la două zile după intervenţia chirurgicală; până atunci va fi Aport perfuzie 1000 ml.; ingestie
alimentat parenteral cu perfuzie cu glucoza 5% ( 500g. – 600ml.;
2perfuzii); Culoarea urinei- normocromă.
Observ starea de hidratare a pacientei; încurajez ingestia de
lichide suficiente: 1,5-2 l./zi;
Observ tegumentele şi mucoasele, apreciez turgorul, diureza şi
culoarea urinei;
Explic pacientei ca un consum adecvat de lichide favorizează
tranzitul intestinal ceea ce previne creşterea tensiunii
intraoculare.

64
6: Deficit de - Pacienta să fie ajutata Supraveghez ca bolnavă să nu prezinte alterarea integrităţii Bolnavă nu prezintă semne de
autoingrijire, corespunzător la schimbarea tegumentelor. infecţie;
datorită lenjeriei, la eliminări. Am grijă că cearceaful să fie bine întins, să nu prezinte cute, Este afebrila, T-36,8ºC;
restricţiilor pentru a preveni activităţile de proprie îngrijire ale bolnavei Prezintă tegumente şi mucoase
impuse de dar o ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când aceasta curate.
intervenţia solicită;
chirurgicală. Folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentele în
faţa familiei, explicând necesitatea de a fi curat, astfel încât
previne complicaţiile;
Instruiesc pacienta de a fi curat, astfel încât previne
complicaţiile;
Instruiesc pacienta şi familia în tehnici spălării pe mâini, care
este tot o tehnică aseptică, tehnici de îngrijire ce include
schimbarea pansamentului, îngrijirea şi curăţirea plăgii;
Instruiesc pacienta să raporteze semnale de infecţie, eventual
temperatura, dureri abdominale, puroi în plagă.

65
 ZIUA A III-A
PRIMA ZI POSTOPERATORIE

Diagnostic de Obiective Intervenţii nursing Evaluare

îngrijire
1. Durerea Promovarea confortului şi Observ comportamentul bolnavului, gradul de Durerea a căzut în intestine;
oculară datorită securităţii bolnavului agitaţie, nelinişte. Bolnavă este liberă de infecţie, liberă de
procesului postoperator; Apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o scală complicaţii, respecta repaosul;
inflamator Prevenirea complicaţiilor. de la 1 la 10; Funcţiile vitale în limite normale:
postoperator. Administrez medicaţia prescrisă monitorizând Ta=160/80mmHg; P=80b/min.; R=16r/min.;
diecare efect: Algocalmin 3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi- T=36,9ºC;
câte o tb. După fiecare masă. La nevoie somnifere- Verbalizează orice semne şi simptome când
Diazepam; apare durerea.
Ofer îngrijiri ale ochiului la indicatiila medicaţia
medicului: Cloramfenicol 3 picături AO Mydrium
OS l picături dimineaţa Ampicilina 1 flacon dizolvat
în 10 ml, ser fiziologic, 2 ml. AO, HCA-OS;
Când am instilat, am evitat contactul direct dintre
ochi şi picurator;
Am ridicat puţin somniera patului;
Am explicat pacientei ca această durere nu este un
semn al agravării situaţiei, ci este ceva normal;
Încurajez familia să fie alături de ea şi o informez
despre evoluţia bolii;
Cer pacientei să anunţe orice modificare a vederii şi a
stării generale
2.Teama legată Pacienta să verbalizeze teama O încurajez să-şi exprime sentimentele; Bolnavă îşi exprima teama;
de pierderea în următoarele două ore. Asigur liniştea de jur –imprejur ( în salon, în hol); Pacienta nu mai este stresată datorită
vederii în urama Îi explic că are nevoie frecvent de administrare de intervenţiei chirurgicale.
intervenţiei medicamente intraoculare şi îi explic fiecare pas pe
chirurgicale şi care îl fac în timpul intervenţiilor; aceasta poate
de o pozibila reduce teama pacientei;

66
orbire totală. Explorez puterea pacientei de a învăţa, de a înţelege
tot ce-I spun, ca să îndepărteze frica de orbire;
Observ nivelul excesiv al stresului rezultând de la
teamă;
Observ pentru a evidenţia răspunsul pacientei la
terapie.
3. Dificultatea : Asigurarea unui regim Examinez deficitul de nutriţie al pacientei, urmărind Bolnavă accepta regimul hidric, a ingerat 2 l.
de a se alimenta alimentar adecvat pe perioada greutatea, culoarea, textura părului şi apielii, prezenta lichide ( ceai neîndulcit, compot, lapte,
şi hidrata spitalizării. sau absenţa schimbărilor inacuitatea vizuală, apreciez sifon);
datorită Bolnavă să înţeleagă tegumentele şi mucoasele şi observ culoarea urinei; Bolnavă nu este deshidratată.
intervenţiei necesitatea acestui regim Observ starea de hidratare a pacientei; încurajez Culoarea urinei- normocroma
chirurgicale. alimentar şi să coopereze la ingestia de lichide suficiente: 1,5-2 L/zi;
respectarea lui. Ajut bolnavă să se alimenteze, oferindu-I alimentele
indicate de medic, măsor greutatea şi calculez
bilanţul hidric;
Servesc bolnavă cu lichide şi încurajez ca ingestia să
se facă cu pai;
Îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează
tranzitul intestinal, ceea ce previne creşterea tensiunii
intraoculare.
4. Deficit de Pacienta să fie ajutata Apreciez potenţialul de infecţie; se manifesta prin Bolnavă nu prezintă semne de infecţie;
autoingrijire corespunzător la schimbarea dureri vii în ochiul repectiv sau durerea care creşte în Este afebrila, T=36,7ºC;
datorită lenjeriei, la eliminări; intestine; Prezintă tegumente şi mucoase curate şi
restricţiilor Pacienta va prezenta incizia Supraveghez ca bolnavă să nu prezinte, alterarea intacte;
impuse de fără simptome de infecţie pe integrităţii tegumentelor. Plagă nu prezintă infecţii ( în primele două
intervenţia parcursul spitalizării. Am grijă că cearceaful să fie bine întinsă, să nu zile de la intervenţia chirurgicală poate
chirurgicală. prezinte cute, pentru a preveni apariţia escarelor. prezenta semne de infecţie)
Asigur lenjerie curată de pat şi de corp;
Deservesc pacientă cu plosca şi urinar la pat;
Instruiesc pacienta şi familia în tehnica spălării pe
mâini, care este tot o tehnică aseptică, tehnici de
îngrijire ce include schimbarea pansamentului,

67
 îngrijirea şi curăţirea plăgii. De asemenea, o
instruiesc, să raporteze semnele de infecţie eventual
temperatura, dureri abdominale, puroi în plaga.

ZIUA A IV-A
A DOUA ZI POSTOPERATORIE

Diagnostic de Obiectiv Intervenţii nursing Evaluare

îngrijire

68
1. Durerea -Pacienta realizează că durerea >Apreciez pentru descrierea verbală şi lozalizarea durerii, -Durerea a scăzut în intensitate.
oculară datorită a scăzut sau este absenţa. pentru severitatea ei şi pentru factorii care cresc sau scad -Bolnava verbalizează când apare
agentului durerea pe o scală de la 1 la10; durerea, are un facies relaxat şi o
traumatic fizic >Apreciez pentru descrierea nonverbala a durerii: grimase, postură decongestionată;
(traumatismul plâns, gemete, agitări; -Analgezicele au efecte mai bune
inciziei). >Monitorizez, descriu şi notez funcţiile vitale în F.O, la când sunt administrate înaintea unei
fiecare 6 ore-acestea pot creşte odată cu durerea; crize dureroase.
>Administrez medicaţia prescrisă, înainte că durerea să fie
severă: Algocalmin fiole;
>Ofer îngrijiri ale ochiului, la indicaţia medicului:
Cloramfenicol 3 picături A.O; Mydrium OD 1 picătură
dimineaţa, Ampicilina 1 flacon dizolvat în 10 ml. ser
fiziologic, 2 ml. A.O, HCA-OD;
>Folosesc tehnici aseptice la instalaţiile oculare, mă spăl pe
mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului şi
instilaţiilor;
>Când am instilat, am evitat contactul direct dintre ochi şi
picurator;
>Educ pacienta să anunţe de câte ori durerea creşte în
intensitate mai mare de 6 orice modificare a stării generale.

69
2: Dificultate de Bolnava să înţeleagă >Examinez deficitul de nutriţie al pacientei, urmărind -Bolnava acceptă regimul hidric, a
a se elimina şi necesitatea acestui regim greutatea, caracterul, culoarea, textura părului şi a pielii, ingerat 2 l. lichide.
hidrata datorită alimentar şi să coopereze la prezenţa sau absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală, -Turgor normal, fără semne de
intervenţiei respectarea lui. apreciez tegumentele şi mucoasele, turgorul şi observ culoarea deshidratare; G=59Kg; diureza
chirurgicale. urinei; 1750 ml. pierderi 100 ml;
>Observ starea de hidratare a pacientei, încurajez ingestia de transpiraţii 70 ml.; aport: perfuzie
lichide suficiente:1,5-2 l/zi. 5%, 500ml; ingestie 1500ml;
>Calculez regimul hidric; -Culoarea urinei-normocromă.
>Administrez parenteral glucoza 5%, 500m., cu vitamine;
>Colaborez cu pacienta, familia şi specialiştii în probleme de
nutriţie pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei
alimentaţii normale;

70

Diagnostic de îngrijire
1. Comunicare ineficientă la nivel senzorial,
datorită intervenţiei chirurgicale.
2. Insuficientă cunoaştere în perioada
postoperatorie datorită lipsei de informaţie.
ZIUA A -V-A
A TREIA ZI POSTOPERATOR
Obiectiv Intervenţii nursing Evaluare
Pacienta să înţeleagă >Apreciez cum boala a afectat persoana şi -Familia este gata să fie alături de
informaţiile primite stilul său de viaţă. ea.
postoperator. >Apreciez când este gata psihicul unei
persoane să înveţe; dacă este stabil psihic,
odihnit şi fără durere;
Încurajez familia să fie alături de ea, pentru
că are nevoie de suport psihic.
Educarea pacientei în >Explic pacientei că pansamentul ocular -Pacienta exprimă satisfacţie că
legătură cu este necesar şi după externare, în special la informaţiile pe care le-a primit îi
tratamentul, dietă şi contacul cu apa recesi praf. sunt de ajutor.
restricţiile mişcărilor >Explic pacientei necesitatea unei Înţelege şi este gata să respecte
pe perioada administrări corecte a tratamentului. informaţiile primite.
ambulatorie. >Explic pacientei cum să-şi administreze
singura medicamentele locale după
externare şi o asigur de eficienta lui, dacă
este administrat corect şi la timp;
>Educ bolnava în legătură cu restricţiile
mişcărilor, în perioada de ambulatoriu să nu
efectueze mişcări bruşte şi să nu folosească
poziţia ortostatică.
>Explic pacientei că în primele două zile să
consume în special lichide, ceai neîndulcit,
suc neacidulat, lapte. Trecerea la dietă
normală se face treptat;
71
 EPICRIZA

Pacienta Ionescu Georgeta, în vârstă de 63 de ani, din localitatea, Dorohoi,

s-a internat în data de 15.02.2013.
Pacienta s-a prezentat pentru operaţie la O.D. Crioextirparea cristalinului
extracapsular.
Pacienta acuză că în urmă cu 6 luni a observat îngustarea câmpului vizual
la O.D.
S-a instituit tratament cu: Romergan, Ederen Algocalimn, Viplex, colire-
Hidrocortizon Acetat, Atropina 2 %; Ampicilina şi Xilina1 %.
T.A=140/170mmHg; P=78b/min.; R=18r/min.;
Recomandări:-revine la control peste 3 luni.

CAZUL NR. 3
INTERVIU
Date despre bolnav:
Bolnavul se numeşte, Corneanu Sandu, este în vârstă de 61 de ani. S-a
născut pe data de 27.08.1952, şi este de naţionalitate romană.
Are grupa sanguină 01, Rh pozitiv, înălţimea 1,78 m. 69kg. În prezent
este pensionar şi nu are probleme de familie.
Istoricul îngrijirilor:
Bolnavul afirmă că nu a avut probleme cu sănătatea. A suferit de toate
bolile copilăriei. A fost internat în spital pentru mastoidită, operat în urmă cu
patru ani. Nu se consumă de faptul că este pensionar de la o vârstă tânără,
deoarece ştie să-şi umple timpul în mod plăcut şi util.
Neagă alergie medicamentoasă şi alimentară.
Obişnuinţele zilnice ale pacientului:
Alimentaţie: preferă fructele, sucuri, peştele. Fumează 20 ţigări pe zi. Bea
cafea şi băuturi alcoolice ocazional.

72
 Odihnă: doarme suficient, fără tranchilizante
Istoric socio-cultural:
Ocupaţie: a fost şofer.
Condiţii de viaţă şi de muncă: pensionar de boală, gradul II.
Locuinţa: locuieşte cu familia, formată din soţie şi doi copii, o faţă de 25
ani şi un băiat de 30 ani, într-o casă cu 5 camere.
Are grădina cu pomi fructiferi, viţa de vie, pe care îi place să o
îngrijească.
Concepţia spirituală şi fiziologică: este un om credincios, merge la biserica
cu întreaga familie.
Modul de petrecere a timpului liber:
Munceşte în grădină, uita la TV, este pasionat de fotbal şi emisiuni
sportive.
Reacţia faţă de starea de sănătate:
Bună în ciuda hipocauzei şi a scăderii acuităţii vizuale.
Reacţia faţă de tratament şi îngrijiri:
Are încredere în echipa operatorie şi spera să se vindece chirurgical.
Diagnostic la internare:
A.O. cataractă presenilă; O.D. matură; O.S. capsulă lenticulară posterioară.
Istoricul bolii: în urmă cu patru ani a fost operat de mastoidită. La scurt
timp a observat că acuitatea vizuală scade treptat la ambii ochi. Tot atunci a fost
pensionat de la O.R.L.-gradul II, în ultimele 6 luni, acuitatea vizuală a scăzut
sub limita utilizării, iar de aproximativ 2 luni, nu mai vede deloc cu ochiul drept,
motiv pentru care se internează.
Examen clinic general: Stare generală bună; tegumente şi mucoase
normal colorate; sistem ganglionar nepalpabil; sistem osteoarticular- integru;
sistem musculo-adipos-normal reprezentat;.
Aparat respirator:
-torace normal conformat, cu mişcări simetrice biliare;
-sonoritate pulmonară normală;
73
 -murmur vezicular normal;
-nimic supra adăugat.
Aparat cardio vascular:
- aria relativă a malităţii cardiace în limite normale;
-şoc apexian în spaţiul V i.c. stâng;
-zgomote cardiace ritmice bine bătute;
-artere periferice pulsatile;
-T.A. 140/80 mmHg; A.V 78/min.
Aparat digestiv:
-abdomen moale, suplu, nedureros la palpare;
-ficat normal;
-splina nepalpabilă;
-tranzit intestinal normal.
Aparat uro-genital:
-loji renale libere;
-micţiuni fiziologice;
-urina normocromă.
S.N.C.:-bine orientat temporo-spatial;
-R.O.T. prezenţa bilateral.
Examen local:
A.V.O.D.-fara percepţie luminoasă prezentă;
A.V.O.S.-1/50, în midriază 1/16
T.O. –A.O.=5,5g/7/7,5g.
Mobilitate oculară normală.
Anexe glob oculare normale.
Căi lacrimale permeabile.
Pol anterior O.D.- normal, cu excepţia cristalinului, care este opacifiat,
neomogen în toate straturile, cu reflexe alb- strălucitoare.
-F.O.D.-nu se poate examina datorită cristalinului opacifiat.

74
 Pol anterior O.S.:-normal, cu excepţia cristalinului care este opacifiat,
nucleo-capsular posterior;
F.O.:-în midriază, se vede doar periferia.
EXAMEN DE LABORATOR

Analiza Valori patologice Valori normale

KT. 48% 36-42%
V.S.H. 1 li-2mm. 4-6mm.
2 h-3mm. 9-11mm.
Leucocite 6700mmᵌ 7000-900011
Neutrofile 62% 25-60%
Euzinofile 3% 0,3-5%
Limfocite 34% 20-53%
Monocite 6% 2,4-11,8%

MEDICAŢIA BOLNAVULUI

Medicament Doza/orar Cale Clasificare Implicaţii nursing

Ederen 2tb./zi; Oral Sulfamida S-a indicat postoperator pentru
1tb=250mg. inhibitoare a scăderea presiunii intraoculare,
1 tb seara, 1 tb carbohidrazei se dă bolnavului spre înghiţire.
dimineaţa. scade presiunea Se va înghiţi cu apă sau un
intraoculară; pahar cu lapte, se va asista
diuretic bolnavul.
Romergan 21g/zi;1 Oral Sedative S-a indicat preoperator pentru
tb=30mg. antihistaminice pregătirea intervenţiei
chirurgicale.

Viplex 3 dj./zi câte 1 dj Oral Analgezic S-a indicat postoperator pentru

după fiecare masă antiinflamator promovarea vindecării.
Algocalmin 2 f/zi; 1f=2ml.; 1f Im Analgezic local S-a indicat pentru combaterea
dimineaţa 1f durerii. Locul de elecţie este
seara regiunea supero- externă a
muşchilor fesieri. Asistenta
trebuie să verifice calitatea
medicamentului,
Diazepam 1 f/zi seara Im Sedativ Se injectează im. În doza
prescrisă. Locul de elecţie este
regiunea supero-externă a
muşchilor fesieri. S-a indicat
pentru facilitarea somnului.

75
Xilina 2 pic. Înainte de Instilaţie Antibiotic S-a indicat pentru anestezia
măsurarea T.O. antimicrobian globului ocular.

Ampicilină 1f/zi; 1f=250 mg. Instilaţie Antibiotic Distruge acţiunea potenţialilor

antimicrobian agenţi patogeni.
Atropină 3 pic/zi dimineaţa Instilaţie S-a indicat dilatator pentru a
executa mai uşor
F.O.Temperatura
medicamentului din flacon
trebuie adusă la temperatura
corpului prin tinere în mâna
câteva minute. Picurătorul nu
trebuie să atingă pleoapa sau
globul ocular.Bolnavul va sta
pe scaun sau întins pe pat cu
capul uşor pe spate şi I se va
cere să privească spre frunte.
Hidrocortizon Unguient A.I.S. S-a indicat pentru afecţiuni
acetat subconjunctiv inflamatorii şi alergice ale
ochiului:înainte de aplicarea
unguientului asistenta se va
spăla pe mâini. Tubul nu
trebuie să vină în contact cu
ochiul. Bolnavul va sta pe un
scaun cu capul uşor pe spate
sau întins pe pat. Cu mâna
stângă se lăsă în jos pe pleoapa
inferioară iar cu mâna dreaptă
se aplică unguient în sacul
conjunctival; apoi se cere
bolnavului să închidă ochii.

76
 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

Nevoia fundamentală Manifestări de dependenţa Sursa de dificultate

1.A respira şi a avea o bună Dificultate în a respira
circulaţie
2.A bea şi a mânca Regim alimentar impus Intervenţia chirurgicală
3.A elimina
4.A dormi şi a se odihni Dificultate de a se odihni -durere
manifestată prin facies palid
5. A se mişca şi a avea o bună Dificultate în a se mişca -plagă operată
postura manifestată prin limitarea
mişcărilor
6.A se îmbrăca şi dezbraca Dificultate în a se îmbrăca şi -plagă operată
dezbraca
7.A-şi menţine temperatura
corpului în limite normale
8.A fi curat îngrijit şi a proteja Dificultate de a-şi acorda -limitarea mişcărilor,
tegumentele şi mucoasele îngrijiri; A tentat la integritatea -plagă operatorie.
tegumentelor datorită
intervenţiei chirurgicale
9.A evita pericolele Durere acută manifestată prin -intervenţia
expresia nonverbala a feţei. chirurgicală.
10.A comunica
11.A acţiona conform propriilor
convingeri şi valori, de a
practica religia
12. A fi preocupat în vederea
realizării.
13. A se recrea
14.A învăţa cum să-şi păstreze
sănătatea.

77
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

ZIUA -I- PREOPERATOR

Diagnostic de îngrijire Obiectiv Intervenţii nursing Evaluare

1.Frica datorită Exprimă frică şi >Apreciez nivelul anxietăţii, exprimarea verbală a Pacientul manifestă încredere în cadrele
intervenţiei chirurgicale îngrijorările în ceea ce fricii şi motivele; medicale şi aşteaptă încrezător reuşita
şi frica de eşecul posibil priveşte intervenţia >Apreciez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie, intervenţiei chirurgicale.
de recăpătare a vederii, chirurgicală. paloare, tensionarea corpului şi a muşchilor faciali,
manifestat prin nelinişte iritabilitate, palpitaţii;
şi teamă. >Creez un mediu calm, relaxat, ca pacientul să-şi
împărtăşească sentimentele şi temerile, încurajez
exprimarea lor şi ascult cu atenţie. Exprimarea iro
contribuie la relaxarea pacientului şi ajuta să
identifice sursele de anxietate.
>Asigur pacientul că i se vor administra antialgice
după intervenţie şi se va trata pentru a preveni
complicaţiile şi convalescenţa prelungită.
>Explic că încrederea în sine reduce anxietatea legată
de durere şi modificările potenţiale în starea de
sănătate şi conceptul de sine al pacientului.

78
2. Potenţial de atingere a
integrităţii fizice datorită
deficitului vizual.
3.Pierderea stimei de
sine datorită alterării
vederii, manifestată prin
sentiment de neputinţă.
4. Dificultate de a
desfăşura activităţi
recreative datorită
Calmarea durerii la >Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a - Pacientul afirmă încredere în cadrele
nevoie; pacientului; medicale şi în tratamentul administrat
Pregătirea adecvată >Liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii, îi - Durerea este ameliorată;
preoperatorie; analiza- cer să descrie caracteristicele durerii, intensitatea; -Funcţii vitale în limite normale:
recoltare; >Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului; P, TA, TA.=140/80mmHg., P=80b/min.,
Asigurarea securităţii T, R şi notez în F.O. R=18r/min, Td=36,8ºC, Ts=37ºC
pacientului pe toată >Recoltez analize sub perfectă asepsie şi apoi le duc - Analize rezultate;Hb=12,27g%,
perioada spitalizării. la laborator; Ht=38%, VSH la 1h=6mm; la 2h=13mm,
>Ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe glicemia=0,82g‰, uree=0,43g%,
care le manifestă cu privire la prognosticul bolii, la leucocite=940mmᵌ,
intervenţia chirurgicală; neutrofile=59%limfocite=34%,
>Ofer informaţiile necesare pacientului, pentru a se monocite=3%.
obişnui cu termenii medicali despreboala şi tratament;
>Admninistrez două fiole Algocalmin pentru scăderea
durerii şi confortul pacientului: o fiolă dimineaţa şi
una seara IM.
>Explic pacientului efectele tratamentului, în special
necesitatea administrării la timp şi în doza prescrisă a
medicamentelor.
Asigurarea de suport Discut cu pacientul şi-l încurajez să-şi exprime Pacientul îşi accepta rolul său dependent
psihic necesar pentru a neliniştea şi sentimentele. de alţii;
depăşi sentimentul de >Informez pacientul corect despre prognosticul bolii,
incompetenţă. tratament şi schimbările necesare în stilul de viaţă;
>Îi liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care
să-i redea încrederea în sine;
>Discut cu familia ca să-i ofere sprijin psihic şi moral
de câte ori este necesar, obişnuit ca până la vindecare
este dependent de alţii.
Promovarea timpului I-am explicat pacientului că poate citi sau viziona Bolnavul înţelege restricţia temporară a
liber cât mai plăcut programul TV la recomandarea medicului oftalmolog; cititului şi a vizualizării TV;
posibil pe perioada >Sfătuiesc familia să discute cu pacientul pe perioada -Bolnavul face activităţi recreative cu
79
alterării senzoriale, spitalizării. spitalizării şi să-l viziteze cât mai des posibil. ajutorul asistentului şi familiei.
manifestată prin
incapacitatea de a
îndeplini o activitate
favorită.
5. Deficit de cunoaştere Pacientul să fie capabil >Apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu Pacientul posedă cunoştinţe despre boala
în legătură cu aşteptările să înţeleagă informaţiile privire la diagnostic, tehnica medicală propusă, şi intervenţia chirurgicală.
postoperatorii datorită legate de afecţiune. experienţe din trecut legate de intervenţia chirurgicală
lipsei surselor de şi spitalizare.
informare, manifestată >Explic necesitatea intervenţiei chirurgicale, care este
prin cerere de informaţie. principalul tratament al bolii;
>Informez pacientul în legătură cu afecţiunea sa;
>Familiarizez pacientul în legătură cu echipa de
îngrijire, cu topografia camerei şi a spaţiilor din jur,
grupul sanitar şi modul în care sunt aşezate obiectele
şi mobilierul în salon;
>Preoperator, ocluzionez ochii, bolnavului şi fac
exerciţii de mers, de folosire a unor obiecte personale,
exerciţii care îl vor ajuta postoperator;
>Explic în ce consta examinarea zilnică a ochilui,
toaleta ochilui şi investigaţiile efectuate de medicul
oftalmolog.

ZIUA A-II-A PREOPERATOR

Diagnostic de nursing Obiectiv Intervenţii nursing Evaluare

80
1.Potenţial de atingere a
integrităţii fizice,
datorită deficitului vizual
manifetată prin risc de
complicaţie.
2.Dificultate de a-şi
desfăşura activităţile
recreative datorită
alterării senzoriale.
-Asigurarea confortului >Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P,TA,R,T. Funcţii vitale în limite
pe perioada spitalizării; >Administrez două fiole Algocalmin: 1 fiola dimineaţa şi o fiolă seară normale:
-Pregătirea preoperatorie sau la nevoie pentru dispariţia durerii şi pentru confortul lui; TA=140/70mmHg,
adecvată. >Explic pacientului că durerea va înceta după administrarea P=78b/min.,
analgezicului; R=18r/min.,
>Administrez după prescripţie Ederen şi romergan, 1 tb. Seara şi 1 tb. Td=36,7ºC,
Dimineaţa, înainte de intervenţia chirurgicală; Ts=36,9ºC.
>Administrez o tabletă de Dulcolax seara;
>Educ pacientul să raporteze orice disconfort şi accentuarea durerii.
Bolnavul să primească >Asigur nivelul de cunoştinţe al pacientului cu privire la intervenţia Pacientul afirmă că
informaţiile din mass- chirurgicală. este gata psihic şi
media care îl interesează, >Creez un mediu calm, relaxant. acceptă operaţia şi
să nu resimtă acut >Accept sentimentele pacientului şi îl asigur că anxietatea şi teama sunt rezultatul cât mai
perioada spitalizării. reacţii normale pentru intervenţia chirurgicală. repede, se simte
>Corectez concepţiile greşite şi dau informaţii corecte despre examene relaxat şi este
des întâlnite în timpul intervenţiei chirurgicale: -îndepărtarea ochiului în satisfăcut de
timpul intervenţiei chirurgicale; informaţiile primite.
-vizualizarea instrumentelor cum se apropie de ochi;
-implicare sub câmpurile chirurgicale;
-fără anestezie intervenţia va fi dureroasă.
Concepţiile greşite pot contribui la anxietate şi frică.
>Prezint informaţiile folosind o varietate de metode: materiale tipărite,
programe-audio.
>Îl liniştesc în ceea ce priveşte “părerile” altora despre boala sa.
>Recomand familiei să fie alături de el, mai ales după intervenţia
chirurgicală.
81
3.Insuficientă cunoaştere Bolnavul să fie capabil să >Am informat pacientul ca azi este ziua de pregătire pentru intervenţia Pacientul cunoaşte
despre pregătirea înţeleagă şi să reproducă chirurgicală. toate informaţiile
preoperatorie datorită în legătură cu intervenţia >Educ pacientul în legătură cu efectele administrate în seara şi dimineaţa despre pregătirea
lipsei surselor de chirurgicală. intervenţiei chirurgicale (Ederen şi Romergan). preoperatorie.
informare >Informez în legătură cu regimul alimentar, cu golirea vezicii şi cu
clisma evacuatoare.
>Am explicat pacientului planul de îngrijire şi la ce să se aştepte
postoperator.

ZIUA A III-A INTRAOPERATOR

Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenţii nursing Evaluare
1.Anxietate datorită Bolnavul să înţeleagă >În timpul pregătirilor de îngrijire, smulg şi accept expresia de frică şi Anxietatea bolnavului
intervenţiei chirurgicale, necesitatea intervenţiei teamă a pacientului. Ajut pacientul să identifice problemele cu este în limite normale.
manifestată prin teamă chirurgicale şi să prioritate;încurajez verbalizarea simţămintelor. Anticipez simţăminte de Are un facies relaxat
manifeste încredere în refuz, negare, depresie, supărare; şi verbalizează că este
asistentul medical în >Ofer măsuri realiste, raportate la condiţia pacientului; încrezător în reuşita
timpul actului operator >Asigur bolnavul că intervenţia chirurgicală nu înseamnă îndepărtarea operaţiei; -Funcţii
ochiului şi că, în timpul actului operator, nu va simţi durere datorită vitale în limite
anesteziei; normale;
>Apreciez nivelul anxietăţii, starea de frică, tremurul vocii, TA=140/75mmHg;
transpiraţia palmelor, tahicardia; P=80b/min.,
>Discut cu pacientul şi stabilesc o relaţie confidenţială; R=16r/min;T=36,8ºC.
>Administrez tranchilizante minore sub raţionament de nursing.
Administrez medicaţia prescrisă: Ederen şi Romergan;
>Dacă pacientul verbalizează refuzul intervenţiei, îl ascult şi nu îl judec,
dar îi explic că intervenţia este făcută doar spre binele lui.

82
2. Comunicare eficientă Bolnavul să fie >Reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală, ambii ochi vor - Bolnavul îşi
la nivel senzorial datorită familiarizat cu salonul, fiacoperiţi; cunoaşte salonul,
intervenţieichirurgicale. obiectele din jur >Familiarizez pacientul cu obiectele şi salonul; obiectele din jur;
pentru perioada >Încurajez familia să fie alături de el, în special după actul operator; - Ştie unde este
postoperatorie. >Asigur şi arăt soneria bolnavului; soneria;
>Îi explic că patul va avea apărători laterale; - Camera este
>Am grijă să fie camera semiobscură; semiobscură
>Educ pacientul că nu trebuie să tuşească, să strănute după intervenţie
3. Potenţial de accident - Bolnavul să respecte >Bolnavul va sta, postoperator, imobilizat la pat 24 ore, făcând - Funcţiile vitale sunt
datorită limitărilor mobilizarea; exerciţii pentru a nu favoriza formarea escarelor pe partea dorsală şi în limite normale: TA
vizuale, mobilităţii - Promovarea confortului pentru activitatea musculară a membrelor inferioare; = 140/70 mmHg; P=
limitate şi pansamentului pe perioada spitalizării. >Stabilesc un set de exerciţii la pat în colaborare cu pacientul, după 80 b/min.; R = 16
ocular. toleranţă; r/min.; T = 36,9°C;-
>Învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului muscular Bilanţul hidric : -
puternic, prin exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării; Bolnavul a băut 2 1.
>Supraveghez funcţiile vitale: T, TA, R, P imediat după ce a părăsit sala ceai;
deoperaţie şi le notez în F.O.; -Diureza- 1700 ml;
>Sfătuiesc pacientul să nu se mişte, să nu se aplece, să doarmă pe -Transpiraţie =150
parteane operată; ml,;
>Ridic apărătorile laterale ale patului, pentru a preveni -Pierderi insesizabile
eventualeleaccidente; =150 ml.
>Deservesc bolnavul cu ploscă şi urinar la pat; -Bolnavul se simte
>Reamintesc familiei că, în 24 ore, bolnavul trebuie să consume 2 litri confortabil, dar îşi
ceai neîndulcit; acceptă cu greu
>Educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte, să tuşească şi să postura.
vorbească tare.

83
4.Dificultate de a se Bolnavul să înţeleagă >Examinez deficitul de nutriţie al pacientului, urmărind -Bolnavul acceptă
alimenta şi hidrata necesitatea acestui regim greutatea,caracterul, culoarea, textura părului şi a pielii, prezenţa sau regimul hidric, a
datorită intervenţiei alimentar şi să coopereze absenţa schimbărilor în acuitatea vizuală, apreciez tegumentele şi ingerat 2 l. lichide
chirurgicale. la respectarea lui mucoasele,turgorul şi observ culoarea urinei; (ceai neîndulcit,
>Observ starea de hidratare a pacientului; încurajez ingestia de lichide compot, lapte, sifon);
suficiente: 1,5-2 l./zi; -Bolnavul nu este
deshidratat;
-Culoarea urinei -
normocromă
5.Probabilitate de - Promovarea >Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte. -Durerea a scăzut în
atingere a integrităţii confortului şi securităţii Apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la 1 la 10; intensitate;
fizice, datorită mediului bolnavului postoperator; >Recunosc factorii care pot cauza creşterea durerii, ca anxietatea, -Bolnavul este liber
-Prevenirea frică;accept durerea descrisă de pacient şi asigur că nu este singur. de infecţii, liber de
complicaţiilor. Observ eventualii factori care ar putea cauza durerea: zgomote, complicaţii, respectă
temperatura şi lumina puternică, dacă este cazul; repaosul;
>Administrez medicaţia prescrisă, monitorizând fiecare efect: -Nu prezintă dureri
Algocalmin 3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă. La oculare;
nevoie -somnifere -Diazepam; -Analgezicele au
>Am ridicat puţin somiera patului; efecte mai bune când
>Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor casete şi sunt administrate
emisiuni radio preferate; înaintea unei crize
>Caut cu pacientul să identific căi de control al durerii şi explorăm dureroase
diverse metode folosind termeni pozitivi şi de putere a sugestiei;

84
 ZIUA A IV-A PRIMA ZI
POSTOPERATORIE
Diagnostic de Obiective Intervenţii nursing Evaluare
îngrijire

1.Durere oculară Reducerea durerii în 8 ore. >Observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, -Durerea a scăzut în intensitate;-
datorită procesului nelinişte. Analgezicele au efecte mai bune
inflamator >Apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l când sunt administrate
postoperator. la 10;
>Administrez medicaţia prescrisă, monitorizând fiecare
efect: Algocalmin3 tb./zi, Viplex 3 tb./zi - câte o tb. după
fiecare masă. La nevoie -somnifere - Diazepam;
>Ofer îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului:
Cloramfenicol 3 picăturiAO; Mydrioum OD picătură
dimineaţa; Ampicilina l flacon dizolvat în 10ml. ser
fiziologic, 2 ml. AO; HCA-OD;
>Folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului; mă spăl pe
mâini cu apaşi săpun înainte de aplicarea pansamentului;
>Când am instilat, am evitat contactul direct dintre ochi şi
picurător;
>Am ridicat puţin somiera patului;
>Am distras atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a
unor casete şi emisiuni radio preferate;
>Am explicat pacientului că această durere nu este un semn
al agravării situaţiei ci este ceva normal;
>Încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre
evoluţia bolii;
>Cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a
stării generale;
>Sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient
care merge spre vindecare.

85
2. Insuficientă Pacientul să înţeleagă >Explic pacientului necesitatea unei administrări corecte a -Bolnavul exprimă cu satisfacţie
cunoaştere pentru informaţiile primite pe tratamentului; că informaţiile pe care le-a însuşit
perioada de perioada spitalizării, pentru >Explic pacientului cum să-şi administreze singur îi sunt de ajutor;
ambulatoriu, datorită ambulatoriu medicamentele locale prescrise după externare, îl informez -Bolnavul înţelege şi este gata să
despre efectul benefic al tratamentului administrat corect şi respecte informaţiile primite;
la timp;
>Educ bolnavul în legătură cu restricţiile mişcărilor în
perioada ambulatorie, să nu efectueze mişcări bruşte, să nu
folosească poziţiaortostatică.
>Bolnavul să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la
aer rece;
>Explic bolnavului că în primele zile să consume în special
lichide, apoi va adopta o dietă normală;
>Să nu privească la TV până la primirea indicaţiilor
medicului; să-şi cumpere ochelarii prescrişi de medicul
oftalmolog;

86
EPICRIZA
Pacientul, Corneanu Sandu, în vârstă de 61 de ani s-a internat în data de
26.03.2013.
Pacientul în urmă cu 4 ani a fost operat de mastoidită. La scurt timp a
observat că acuitatea vizuală scade treptat la ambii ochi.
De aproximativ 2 luni nu mai vede deloc cu ochiul drept motiv pentru
care să internat.
S-a instituit tratament cu: Ederen, Viplex, Algocalimn, Atropina,
Romergan, Hidrocortizon acetat. T.A=140/80mmHg; P=80b/min. ;R=18r/min.
Recomandări: - revine la control la 2 luni.

87
88