Obiceiuri din Vinerea Mare

Obiceiuri din Vinerea Mare

Vinerea Mare (Vinerea Pastilor, Vinerea Seaca, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a
intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul lumii. Zi
aliturgica, pentru ca Liturghia reprezinta jertfa nesangeroasa a lui Hristos, in chipul painii si al
vinului, iar cele doua jertfe nu se pot aduce in aceeasi zi. In seara acestei zile se oficiaza denia
Prohodului Domnului.
In mijlocul bisericii se scoate Sfantul Epitaf (care-l inchipuie mort pe Mantuitorul, inconjurat de
Apostoli si Maica Domnului) pe sub care toata lumea trece, pana in dupa-amiaza zilei de
sambata. In zorii zilei de Inviere este dus din nou in Sfantul altar si este asezat pe sfanta masa,
unde ramane pana in miercurea dinaintea Inaltarii Domnului. Se spune ca pe cei ce trec de trei
ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul si salele in cursul anului, iar daca isi sterg ochii
cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.
Acestei zile i se spune si Vinerea Seaca, pentru ca batranele posteau post negru, iar seara, la
Denia Prohodului Domnului, luau anafura de la biserica. Dupa cantarea Prohodului Domnului se
inconjoara de trei ori biserica de tot soborul, cu Sfantul Epitaf, care apoi este asezat pe masa din
mijlocul bisericii. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumanari si-si jelesc
mortii. La sfarsitul slujbei, era obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse, care erau considerate
a fi bune de leac. Lumea, in trecut, pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum, ca sa afle si mortii
de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori si intrand, se inchinau, faceau cate o cruce cu
lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru
vremuri de primejdie.

In popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi manos, iar daca nu, nu va fi roditor.
Unii cred ca, daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul. Femeile
nu umplu bors in acesta zi, sa nu se scalde Necuratul in el; nu coc paine sau altceva, sa nu arda
mainile Maicii Domnului; nu cos, ca sa nu orbeasca; nu tes, nu torc, nu spala, pentru a nu o
supara pe Sfanta Vineri; afuma casa cu tamaie, inconjurand-o de trei ori, in zorii acestei zile,
pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. Copiii aduna flori de pe
camp si le duc la biserica.

Inaltatoare zi de doliu, tacere si meditatie, Vinerea Mare este cinstita mai ales prin participarea
la slujba Prohodului Domnului. Asa ramane ea in constiinta romanilor contemporani.

În bisericile ortodoxe este singura zi aliturgică, adică nu se oficializează Sfânta Liturghie.

Ceremonia principală din aceasta zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea lui pe o
masă în mijlocul bisericii.

În Vinerea Mare, încă din bătrâni, sunt respectate cu sfinţenie o serie de tradiţii şi obiceiuri de
către creştini.

Tradiţii şi obiceiuri în Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor

În Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor unii creştini ţin post negru, întrucât este ziua în care
Mântuitorul Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce.

În această zi din Săptămâna Patimilor încep slujbele dinaintea celei mai mari, cea a Învierii.

Potrivit tradiţiei, în Vinerea Mare, credincioşii îşi aduc aminte de cei adormiţi dintr-un neam.
Astfel că, în anumite zone ale ţării este păstrată tradiţia focului în curte sau lângă mormintele
celor adormiţi.

O altă tradiţie din Vinerea Mare este ca oamenii să alerge desculţi prin rouă sau să meargă la
scăldat pentru a fi sănătoşi pe tot parcursul anului.

De Vinerea Mare, în amintirea celor adormiţi, oamenii împart câni. Tradiţia vorbeşte despre căni
pe care credincioşii le dau peste mormânt celui care le primeşte pentru iertarea păcatelor celor
adormiţi dintr-un neam.

Potrivit tradiţiei populare, dacă în Vinerea Mare va ploua, anul respectiv va fi mânos, iar dacă va
fi vreme bună, atunci anul va fi unul roditor. 

O altă tradiţie din Vinerea Mare este ca cei care îşi doresc să fie sănătoşi tot anul trebuie să se
scufunde în apă rece de trei ori.

În Vinerea Mare mai este bine să se afume casa cu tămâie, înconjurând-o de trei ori, în zorii
acestei zile, pentru ca niciun duh rău să nu se apropie de casă.
 Până la ce oră se ține postul negru în Vinerea Mare

Învățătura bisericească spune că postirea începe de la ora 18 din ziua anterioară şi ţine până în
ziua de post, la ora 24. Cu toate acestea, cine nu poate să ţină postul toată ziua, există câteva
momente cheie în care enoriaşii pot termina postul, acestea fiind:

 la ora 15, atunci când Iisus Hristos și-a încredințat sufletul Tatălui Ceresc;
 la ora 18, când a fost dat jos de pe Cruce şi îngropat;
 la ora 21, când s-a aşezat piatra pe mormânt.
De ce este bine să ținem post în Vinerea Mare

În ziua de Vinerea Mare, Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce și este considerată zi de doliu.
Este bine să ținem post negru, deoarece este jertfa pe care noi oamenii i-o aducem lui Iisus
Hristos pentru că ne-a mântuit. Un post adevărat constă în abținerea de la orice rău. Când postim
ne curățim trupul prin dietă și sufletul prin ușurarea de păcate.

Postul este un obicei foarte vechi. Dumnezeu i-a îndemnat pe Adam şi Eva la post prin
înfrânarea dorinței de a gusta din Pomul Cunoașterii. Totodată, Iisus Hristos a postit timp de 40
de zile și nopți, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei.

Ce nu ai voie să faci în Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor

Potrivit tradiţiei populare, în Vinerea Mare sunt interzise mâncărurile la cuptor.

Tot în Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor femeile nu au voie să facă borş, pentru a nu se
scălda necuratul în el. Totodată, femeile nu coc pâine, ca să nu ardă mâinile Maicii Domnului.

Ouăle nu se vopsesc în Vinerea Mare. Gospodinele sunt sfătuite să vopsească ouăle fie în Joia
Mare, fie sâmbăta, înaintea Paştelui, în niciun caz în Vinerea Mare.

Rugăciune care se rosteşte în Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor

În Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor, creştinii pot rosti una dintre cele mai puternice
rugăciuni către Mântuitorul Iisus Hristos.

"Doamne Iisuse Hristoase Mântuitorul cel dulce al sufletului meu în această zi a Răstignirii Tale
pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că
eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe.

Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să
pot răbda patimi pentru credinţă, speranţa şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat
ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne ca de astăzi înainte să port Crucea Ta
cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima
mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi
femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta.

Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut
de Te-au cunoscut făpturile cele neînsufleţite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vârtos,
cum te-a cunoscut tălharul cel credincios şi pocăit, şi ţi s-a plecat, de l-ai pus în rai. Dă-mi,
Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia şi-mi iartă
păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi, şi cu bună întoarcere şi căinţă mă aşează împreună cu el în
rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti.

Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa; Bucură-te,
cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul a mântuit lumea!

Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea
păcatului.

Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat uşile iadului.

O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări şi câtă ocară ai
răbdat pentru păcatele noastre şi pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferinţele şi
necazurile vieţii acesteia! Amin!".