RĂZBOAIELE MEDICE

BĂTĂLIA DE LA MARATHON ȘI BĂTĂLIA DE LA

SALAMINA

POPA CLAUDIU-ANDREI
ZIPIȘI ALEXANDRU-DĂNUȚ
 CUPRINS
2

 Războaiele Medice
 Primul Război ( Bătălia de la Marathon)
 Al Doilea Razboi ( Bătălia de la Salamina)
 Bibliografie
 CAUZE
3

Războaiele persane sau Războaiele medice au fost o serie de

conflicte militare dintre lumea Greciei antice și Imperiul
Persan. Aceste războaie s-au desfășurat între aproximativ
500 î.Hr. și 448 î.Hr..

Conflict comercial intre imperiul persan si cetatile grecesti

aflate in expansiune
Dorinta persanilor de a cuceri cat mai multe teritorii
 Interventia persilor in lumea greaca cu intentia de a diviza
cetatile grecesti; astfel fiind mai usor de cucerit
Persanii doreau transformarea Marii Mediterane intr - un
¨lac¨ persan
 4

Hoplit grec

Darius I , pe un vas grecesc

LUMEA GREACĂ ÎN TIMPUL RAZBOAIELOR CU PERȘII
5
GRECIA IN ANUL 500 î.H.r
6
 7

BĂTĂLIA DE LA MARATHON
490 î.H.r
 8

HARTA MARATHONULUI ÎN ANTICHITATE ( APROX. 500 î.H.r)

 9

Bătălia de la Maraton a avut loc în anul 490 î.Hr.,

între armata persană care invadase Grecia continentală și o
alianță a orașelor-stat (polisuri) grecești.

A fost un episod hotărâtor din cadrul Războaielor medice, fiind

prima dată când perșii au fost înfrânți decisiv într-o bătălie
deschisă. Bătălia de la Maraton a marcat sfârșitul primei invazii a
perșilor în Grecia, aceștia fiind siliți să se retragă în Asia. Deși
războaiele dintre greci și perși au continuat, cu unele întreruperi,
încă mulți ani, bătălia de la Maraton a demontat mitul
invincibilității persane, pregătind terenul pentru următoarele
bătălii victorioase ale grecilor, de la Salamina și Plateea.
 10

Batalia de la Maraton s-a desfasurat in 490 i.Hr pe un camp situat la

nord-est de Atena si s-a incheiat cu victoria fortelor grecesti care s-au
opus unei invazii persane, in timpul razboaielor medice

Generalii atenieni si-au plasat oamenii in pozitii strategice: stiind ca

armata persana era puternica in centru si slaba pe flancuri, atenienii
s-au hotarat sa-i infrunte intarindu-si propriile flancuri mai mult
decat centrul. Acestia au coborat usor de pe dealurile din jurul

Maratonului, 9.000 de barbati puternici, majoritatea hopliti (soldati

pedestri cu armament greu) si s-au indreptat spre Maraton pentru a-
i ataca pe persi. In cele din urma 6.400 de persi au fost ucisi; in
randul grecilor nu au existat decat 192 de victime.
11
FORȚE
COMBATANTE
12
ARMATA PERSANĂ
Principala sursă pentru Războaiele Greco-
Persane, istoricul grec Herodot,
supranumit și „părintele Istoriei”, spune că
flota persană era compusă din 600 de
trireme. El nu dă indicații exacte
referitoare la mărimea armatei persane,
spunând doar că „[perșii] erau în număr
foarte mare”. Alți autori antici, ca poetul
Simonides și autorul roman Cornelius
Nepos (care a scris într-o epocă mai târzie)
estimează că perșii aveau 200.000 soldați
pedeștri și 10.000 de călăreți. Plutarch și
Pausanias dau amândoi, independent, cifra
de 300.000 pentru efectivele persane.
ARMATA GREACĂ
În fața pericolului care o amenința,
Atena ceruse ajutor Spartei. Spartanii
însă, reținuți de scrupule de natură
religioasă, nu s-au pus în mișcare
înainte de a fi lună nouă, adică șase zile
mai târziu: când ei au ajuns la locul
bătăliei, aceasta se terminase deja.
Dintre celelalte polisuri grecești, numai
fidela aliată a Atenei, Plateea, a avut
curajul să trimită un efectiv de circa
1000 de oameni. Herodot nu dă
informații concrete referitoare la
efectivul armatei ateniene, dar istoricii
de mai târziu consideră că Atena
trimisese la Maraton între noua și zece
mii de hopliți. La aceștia se mai adăuga
probabil un anumit număr de soldați
ușor înarmați și de sclavi (Pausanias
susținea că la Maraton au luptat pentru
prima oară și sclavii, alături de oamenii
liberi)
13

Arcași persani

Hopliți greci
14
 DESFĂȘURARE
15

Herodot ne-a lăsat o descriere destul de lacunară şi imprecisă o operaţiilor militare

de la Maraton, încât din ea cu greu ne putem da seama asupra felului cum s-au
petrecut lucrurile. Se pare că perşii se hotărâseră să atace Atena concomitent, pe
mare şi pe uscat. În acest sens, o bună parte dintre trupele lor, în primul rând
cavaleria, primi ordinul să se reîmbarce. Ele urmau să ocolească capul Sunion şi să
debarce în portul Faleronului de lângă Pireu, ca de acolo sa atace direct Atena.

Planul lui Miltiade urmărea angajarea unei lupte corp la corp, urmată de o acţiune
de învăluire a inamicului, prin aripile puternice ale frontului.

Ostaşii lui Miltiade au trecut însă repede prin zonă periculoasă (corpul arcașilor) şi
au ajuns la o luptă corp la corp, în care hopliţii, protejaţi de platoşe şi mânuind cu
pricepere lancea sau sabia, i-au dat peste cap pe invadatori. Este drept că lupta a
fost lungă şi chiar nesigură, mai ales atunci când la centrul frontului presiunea
persană i-a silit pe atenieni să dea înapoi, dar aripile lor i-au pus pe barbari în
derută, ca apoi ele să se abată asupra centrului liniei de bătaie. Linia întregului
front persan a fost ruptă şi „barbarii bezmetici” au luat-o la fugă spre corăbii… dar
elenii porniră pe urmele lor, lovindu-i din spate…”
 Descrierea lui Herodot
16

După ce atenienii se rânduiră pentru bătălie... s-a dat

semnalul. Atenienii porniră în fugă și se năpustiră asupra
barbarilor... Când perșii i-au văzut pe vrăjmași atacându-
i în fuga mare, s-au pregătit să primească atacul,
cumpănind numărul neînsemnat al atenienilor și atacul la
care porniseră aceștia - fără cavalerie și arcași. Ei au
crezut că i-a cuprins nebunia, închipuindu-și că această
sminteală a lor îi va pierde cu siguranță. Atenienii însă,
când se încleștară strâns cu barbarii, se luptară în chip
vrednic de pomenit. Bătălia de la Maraton a ținut mult...
După ce perșii au fost puși pe fugă, atenienii îi urmăriră...
până ce, ajungând la mare, cerură să li se pună la
îndemână foc și atacară chiar corăbiile acelora.
17
18
 CONSECINȚE
19

Victoria de la Marathon a avut unele urmări de

mare însemnatate. Astfel , ea a acordat orașelor
grecești un timp de răgaz pentru a se pregăti în
vederea viitoarelor și inveitabilelor lupte cu perșii,
care nu renunțaseră la planul lor de a cuceri
Grecia. Pe de altă parte .în urma victoriei de la
Maraton , Atena s-a ridicat la rangul de mare
putere militara în lumea grecească rivalizând cu
Sparta.
 LEGENDA ASOCIATĂ BATALIEI DE LA MARATHON
20

O legendă relatează faptul că Fidipide, un mesager atenian,

a alergat distanța de 42 de kilometri de la câmpul de luptă
de la Maraton până la Atena, pentru a anunța victoria
asupra perșilor. În momentul în care a ajuns, a strigat:
Nenikikamen (am învins!), după care a murit pe loc.

În amintirea acestui erou, la inițiativa baronului Pierre de

Coubertin, în programul Jocurilor Olimpice moderne a fost
inclusă proba de Maraton, care se aleargă pe o distanță de
42,195 km (distanța exactă dintre Maraton și Acropola din
Atena).
 21

BĂTĂLIA DE LA SALAMINA
480 î.H.r
 22

HARTA SALAMINEI ÎN ANTICHITATE ( APROX 500 î.H.r)

23

Trirema
grecească
 PREZENTARE GENERALĂ
24

Bătălia de la Salamina a fost o luptă navală care

s-a dat între o alianță a unor polisuri (orașe-
state) din Grecia Antică și Imperiul Persan al lui
Xerxes I, în septembrie 480 î.Hr. Bătălia a avut
loc în strâmtoarea dintre continent și insula
Salamina ,o insulă din Golful Saronic, în
apropierea Atenei. Bătălia a marcat punctul
culminant al celei de-a doua invazii persane a
Greciei.
 PREGĂTIRI
25

După ce regele persan Darius nu reușește să invadeze Grecia în 490 î.Hr.,

fiul său, Xerxes, se pregătește îndelung și serios pentru a fi sigur că eșecul nu
se va repeta. În timp ce Xerxes adună forțe militare terestre și navale uriașe,
conducătorul atenian Temistocle, anticipând reluarea luptei, îi convinge pe
cetățenii Atenei să-și întărească flota. Herodot îl descrie pe Temistocle „ca
un bărbat care manifestă semnele indubitabile ale geniului, stârnind prin
aceasta o admirație profundă și fără egal. Prin capacitățile sale native,
neformate și needucate prin studiu, el a devenit cel mai bun arbitru al
acestor crize neașteptate, care nu lasă timp pentru deliberări și cel mai bun
profet al viitorului, chiar și al evenimentelor cele mai îndepărtate.”

Cu viziunea sa strategică, Temistocle a înțeles că succesul sau eșecul oricărei

invazii persane depinde de capacitatea lui Xerxes de a asigura
aprovizionarea armatei sale pe mare. Dacă grecii învingeau flota persană,
imensa armată a Asiei devenea vulnerabilă.
 26

În 480 î.Hr., armata lui Xerxes începe marşul spre

Europa traversând Hellespontul (strâmtoarea dintre
Marea Egee şi Marea Marmara) pe un pod de nave .

Armata persana (~1200 nave) suferise deja pierderi in

timpul unei furtuni in dreptul Capului Sepias, dar
ramanea o armata puternica, greu de invins. Dintre cele
366 de trimere grecesti (comandată de generalul
spartan Eurybiades), 89 erau spartane , 97 proveneau
din insulele grecești ale Cicladelor, iar 180 erau nave
ateniene noi sub comanda lui Temistocle.
 27

Pentru ai convinge pe persi sa iasa la lupta,

Temistocle foloseste un viclesug trimitand dezertori
la Xerxes pentru a-i spune că grecii și-au pierdut
curajul și se pregăteau să se retragă. La 22
septembrie se apropie de insula Psytaleia, în spatele
căreia , între Salamina și Herakleion, aștepta flota
grecească. Xerex si suita se asaza pe coasta muntelui
Aegaleos pentru a urmari lupta. Grecii urmaresc si ei
lupta din Salamina, dar pentru ei aceasta lupta
insemna optiunea intre victorie sau sclavie.
 28

 În partea stângă a flotei persane se află un detașament de infanteriști

fenicieni îmbarcați, in dreapta sunt navele orașelor grecești din Ionia, aliații
perșilor din Milet, Samothrace și Efes, iar in centru nave din Asia Minor, cu
arcași din Babilon și Media. Împotriva acestora sunt dispuse galerele
grecești, cu atenienii în partea dreaptă, spartanii în stânga și navele din
Ciclade la mijloc.
 Îndreptându-se una spre alta, cele două flote încetează toate
manevrele si incep o lupte inversunata. Sute de galere se unesc si formeaza o
imensa platforma pe care incep sa se lupte mii de soldati. Persii si-au judecat
gresit adversarii. Infanteria ateniană foarte bine si mult mai bine instruita
depasea armata persana la lupta corp la corp. Navele persane incearca sa se
retraga cand vad ca grecii sunt mai puternici, dar escadră de 30 de galere
egeene ascunsă în Golful Ambelaki ii loveste in plin. Fara indurare grecii
arunca trupele de persani peste bord, majoritatea murind nestiind sa inoate.
Pentru persi pierderile sunt enorme iar infrangerea devastatoare.
 29

Invazia persană
 30

Bătălia de la Termopile și mișcările perșilor spre Salamina

 Consecințe
31

Triumful grecilor la Salamina pune capăt

dominației navale a perșilor asupra bazinului
Mării Egee. Persia nu va mai putea niciodată să
trimită o armată mare în Grecia, amenințându-i
astfel independența.
 32
 Bibliografie: http://scoala2.blogspot.ro/2012/01/batalia-de-la-salamina.html
 https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Salamina
 https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Maraton
 http://www.cultura-generala.com/batalia-de-la-maraton.html
 https://istoriiregasite.wordpress.com/2014/11/22/gloria-si-umilinta-lui-miltiade-i-
batalia-de-la-maraton/