🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒🍒

Coloniile grecești
Histria, Tomis, Callatis - colonii greceşti pe
litoralul românesc al Mării Negre
•
În perioada secolelor VII - VI î. Hr., teritoriile traco-getice au intrat în sfera de
interese a grecilor şi, ca o consecinţă a acestui fapt, au luat fiinţă Histria, Tomis şi
Callatis - colonii greceşti amplasate pe coasta dobrogeană a Mării Negre. Acestea vor
constitui focare ale civilizaţiei greceşti antice în lumea traco-geto-dacică.
• Ctitorie a Miletului, Histria este cea mai veche colonie de pe coasta de vest a Mării
Negre, întemeiată, conform informaţiilor transmise de Eusebiu, în anul 657 î. Hr. De
altfel, originea sa milesiană este confirmată şi de Pliniu cel Bătrîn şi Strabon. După
Pseudo - Scymnos, întemeierea Histriei ar fi avut loc în timpul pătrunderii sciţilor în
Asia, adică la finele secolului al VII-lea î. Hr. Cecilia Paşca, muzeograf în cadrul
Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, a subliniat faptul că
cercetările arheologice desfăşurate în cetatea Histria au scos la lumină ceramică
greacă de factură rhodo-ionică, corintică şi attică, databilă în a doua jumătate a
secolului al VII-lea î. Hr., venind să confirme informaţiile oferite de Eusebiu.
În ceea ce priveşte oraşul Tomis, de asemenea colonie de origine
milesiană, întemeierea acestuia pare să se fi petrecut ceva mai tîrziu.
Trebuie menţionat faptul că lipsa unor date precise fac dificilă
stabilirea momentului înfiinţării coloniei de la Tomis. Concluziile
care au rezultat în urma cercetărilor arheologice arată că întemeierea
sa ar fi putut avea loc chiar înainte de prima jumătate a secolului I î.
Hr.
Despre data întemeierii Callatis-ului, singura colonie de origine
doriană, există informaţii de la Pseudo - Scymnos, care arată că
această colonie a fost înfiinţată de grecii veniţi din Heracleea Pontică,
pe vremea cînd în Macedonia era rege Amyntas (540 - 498 î. Hr.). De
la Pliniu cel Bătrîn aflăm că oraşul s-a întemeiat pe locul unei aşezări
băştinaşe, cu numele de Cerbatis sau Acervetis.
Evoluţia celor trei colonii vest pontice este foarte inegală pe parcursul întregii
lor existenţe, deşi istoria lor are, adesea, elemente comune”, a precizat
muzeograful Cecilia Paşca. Pentru perioada corespunzătoare secolelor VI - IV î.
Hr., colonia care s-a impus în mod deosebit a fost Histria. În secolul al V-lea î.
Hr., Histria a cunoscut o nouă etapă de dezvoltare. În acea perioadă, s-au
deschis primele ateliere monetare. Din rîndurile celor dintîi emisiuni fac parte
didrahmele de argint, care au pe avers două capete umane, dintre care unul
inversat, iar pe revers, într-un pătrat, emblema oraşului, vulturul pe delfin. În
cursul secolelor V - IV î. Hr., Histria s-a transformat în centru de producţie,
depăşind stadiul de centru comercial şi intermediar de schimb între grecii din
metropole şi băştinaşi. Se deschid ateliere ceramice, sporeşte producţie de
cereale din teritoriile rurale, se intensifică pescuitul la Gurile Dunării şi se
amplifică raporturile cu populaţia locală traco-getică.
 Consecinte
Legat de consecinţele raporturilor greci - băştinaşi, putem
afirma că acestea au contribuit la o accelerare a ritmului
de dezvoltare a societăţii locale. Aceste relaţii au avut un
caracter reciproc, nivelul de dezvoltare al celor trei oraşe -
Histria, Tomis, Callatis -, fiind condiţionat, în mare
măsură, de raporturile cu populaţia băştinaşă”, a
concluzionat Cecilia Paşca, muzeograf în cadrul Muzeului
de Istorie Naţională şi Arheologie.