CONSTITUŢIILE ROMÂNEŞTI
Trăsături
-sunt legi fundamentaleavând la bază proiectele de constituţie din secolul al XIX-lea şi Constituţia Belgiei din 1831 (Constituţia din 1866);
-reglementează regimul politic, organizarea teritoriului, forma de stat şi de guvernământ, prerogativele instituţiilor politice româneşti, drepturile şi obligaţiile cetăţenilor;
- indiferent de regimul politic sau forma de guvernământ, toate Constituţiile româneşti au proclamat statul suveran iar teritoriul inviolabil;
-sunt rezultatul transformărilor interne şi externe care au avut loc în România sau în Europa de-a lungul secolelor XIX-XX
Constituţia din 1866-Carol I
Context: abdicarea forţată a lui Cuza,
presiunile Turciei şi Habsburgilor pentru
destrămarea Unirii din 1859, aducerea
prinţului străin
Trăsături
- Pune capăt stării de provizorat a Unirii şi
continuă politica de consolidare şi
modernizare a statultui modern român;
- Statutul statului: suveran; este primul
act de independenţă deoarece nu ţinea cont
de suzeranitatea otomană şi garanţia
Marilor Puteri
- Titulatura statului= România
- Forma de guvernământ-Monarhia
constituţională şi ereditară
- Principii moderne: suveranitate
separarea puteilor în stat, responsabilitatea
ministerială, drepturi şi libertăţi (destul de
limitate)
- Puterea executivă aparţinea guvernului,
ajutat de rege care avea şi drept de
iniţiativă legislativă şi de veto absolut,
numeşte miniştrii
- Tipul de vot=censitar, ca urmare
electoratul se împarte în votanţi direcţi şi
indirecţi iar în Camera deputaţilor-cameră
reprezentativă erau 4 colegii electorale în
funcţie de avere şi 2 la Senat (Cameră
superioară)
- Parlamentul bicameral avea o singură
sesiune care începea în fiecare an la 15
noiembrie până în primăvara anului
următor şi începea cu „Mesajul tronului”;
rol interpelare, legiferare
- Modificări: 1879-art. 7 referitor la
acordarea cetăţeniei; 1884-reducerea la 3 a
colegiilor electorale; 1917, datorită
promisiunilor lui Ferdinand I=modificate
articolele referitoare la votul universal şi
proprietate.
Constituţia din 1923-Ferdinand I
Context: realizarea Marii Uniri din 1918,
votul universal pentru bărbaţii de la 21 de
ani, cu unele excepţii, reforma agrară din
1921
Trăsături
-confirmă existenţa unei situaţii de fapt şi
de drept-România Mare, consolidarea
acesteia, creează cadrul democratic
Statutul statului: suveran, cu teritoriu
inviolabil şi indivizibil; statul este unul
naţional şi unitar
- Titulatura statului= România
- Forma de guvernământ-Monarhia
constituţională şi ereditară
-Principii moderne: suveranitatea,
separarea puteilor în stat, responsabilitatea
ministerială, drepturi şi libertăţi, pluralism
politic
-Puterea executivă încredinţată regelui şi
guvernului care numeşte primul ministru,
actele sale sunt valabile numai dacă sunt
contrasemnate de ministrul de resort
-Tipul de vot=universal pentru toate
persoanele de la 21 de ani în sus, excepţie
magistraţii, militarii, femeile; nu mai
există colegii electorale; nu mai există
votanţi direcţi şi indirecţi
-Parlamentul bicameral are sesiuni
ordinare şi extraordinare; Camera
Deputaţilor se numeşte Adunarea
Deputaţilor; rol interpelare, legiferare
-Modificări: 1938 de Carol al II-lea
*cuprinde largi drepturi şi libertăţi faţă de
cea din 1866: vot universal, egalitate în
faţa legii, libertatea întrunirilor, asocierii,
bgarantarea proprietăţii, libertatea aproape
absolută a persoanei etc.
Constituţia din 1938-Carol al II-lea
Context: ascensiunea grupărilor de
extremă dreapta în Europa, dorinţa lui
Carol de a introduce un regim de „mână
forte”, peste partidele politice, alegerile din
1937 când niciun partid politic nu a obţinut
„Prima electorală” (40% din voturi) iar
Garda de Fier s-a situat pe locul 3 în
preferinţele electorarului
Trăsături: autoritarismul, regimul autoritar
conferit regelui prin largi prerogative;
cuprinde idei noi referitoare la ordinea
economică şi socială
- Titulatura statului= România
- Forma de guvernământ-Monarhia
constituţională şi ereditară
-Principii: suveranitatea naţională,
separarea puterilor în stat era suprimată
pentru că regele avea atât puteri executive
cât şi legislative=>consacră pricipiul
supremaţiei regelui
-Puterea executivă era deţinută de rege
prin guvern, numit şi revocat de rege, care
putea să guverneze pe bază de decrete-legi
-Tipul de vot=universal pentru toate
persoanele de la 30 de ani în sus, inclusiv
drept de vot pentru femei însă nu puteau
candida; drept de vot aveau doar ştiutorii
de carte=>reducerea nr. alegătorilor
-Parlamentul bicameral limitat doar la
legiferare, are caracter corporativ, guvernul
nu mai are răspundere politică în faţa sa
Înlăturată la 5 septembrie 1940
Drepturile şi libertăţile erau limitate: se
introduce pedeapsa cu moartea pentru
atentate politice, modificată vârsta
electoratului, nu mai există libertatea
absolută a persoanei şi nici dreptul la
întrunire, asociere etc.
Constituţia din 1991-Ion Iliescu
Context: evenimentele din 1989 care au
dus la înlăturarea cuplului Ceauşescu şi a
regimului comunist; decretul lege Petre
Roman privind dreptul la
asociere=>înlocuirea monopartidismului
cu pluralismul politic
Trăsături: introduce regimul democratic în
România prin principii precum separarea
puterilor în stat dar mai ales largile drepturi
şi libertăţi pentru români, îmbină tradiţia
democratică românească cu principiile
europene.
- Titulatura statului= România
- Forma de guvernământ-Republica,
Preşedintele=rol de mediere între puterile
statului
- Principii moderne: suveranitatea,
separarea puterilor în stat, pluralismul
politic, drepturi şi libertăţi
-Puterea executivă: preşedinte şi guvern,
guvernul asigură conducerea generală a
administraţiei statului; programul său de
guvernare = acceptat de Parlament;
preşedintele este ales pe 4 ani, nu mai mult
de 2 mandate
Tipul de vot=universal pentru toate
persoanele de la 18 ani în sus împliniţi
inclusiv în ziua alegerilor
-Parlamentul bicameral este organul
reprezentativ al poporului şi unica putere
legiuitoare a ţării; adoptă legi care sunt
trimise spre promulgare Preşedintelui;
iniţiativă legislativă are şi guvernul
Modificări: 2003
*Prevede largi drepturi şi libertăţi: drept la
viaţă, integritate fizică şi psihică, interzise
tortura şi pedeapsa cu moartea, libera
circulaţie în ţară şi străinătate, drept la
informare, învăţătură, drept de a fi ales în
Parlamentul european etc.
 Constituţia din 1948
Context: instaurarea cominismului în România, înlăturarea
tuturor elementelor democratice din societatea românească,
prezenţa trupelor Armatei Roşii, aruncare României în sfera
de influenţă sovietică
Trăsături: este inspirată după modelul Constituţiei
sovietice din 1936,
- dispare sitemul democratic al separării puterilor în stat
deoarece Marea Adunare Naţională, aleasă din 4 în 4 ani,
devenea „organul suprem al puterii în stat” şi unicul organ
legislativ al ţării; ea statua egalitatea tuturor cetăţenilor în
faţa legii, introducea largi drepturi şi libertăţi cetăţeneşti
precum: dreptul la muncă, la învăţătură, libertatea
individuală, libertatea presei care au fost grav încălcate prin
cenzură;
- în ceea ce priveşte prevederile economice, acestea
pregătesc trecerea întregii economii sub controlul statului,
deoarece se prevedea ca băncile, mijloacele de producţie,
societăţile de asigurare pot deveni proprietatea statului.
Deschide calea spre naţionalizare deoarece la titlul special
al Constituţiei „Structura social-economică” apare că:
„mijloacele de producţie aparţin statului, ca bunuri ale
întregului popor”
Titulatura statului: Republica Populară Română
Forma de guvernământ: Republica de tip comunist
Principii: votul universal de la 18 ani în sus indiferent de
sex, suveranitatea poporului, monopartidismul-întreaga
putere aparţinea PMR
Marea Adunare Naţională alegea Prezidiul MAN, forma
guvernul(Consiliul de Ministri), modifica Constituţia, vota
bugetul şi legile
Prezidiul MAN emitea decrete, convoca MAN, numea şi
revoca miniştrii, încheia tratate internaţionale, răspundea
pentru activitatea sa în faţa MAN
Guvernul este instituţia executivă şi administrativă a
Republicii, răspunde în faţa MAN şi a Prezidiului MAN, în
perioada dintre sesiunile MAN asigură conducerea
administrativă a statului
Puterea judecătorească este reprezentată de: Curtea
Supremă, tribunale, judecătoriile populare.
Tipul de vot=universal, 18 ani, femeile sunt egale cu
bărbaţii; nu au drept de vot persoanele lipsite de drepturi
civile şi politice şi nedemne
Constituţia din 1952
Context: economia era planificată, la 11 iunie 1948 se
aprobase Legea naţionalizărilor, prin Plenara CC a PMR
începuse procesul de colectivizare
Trăsături: este inspirată după modelul Constituţiei sovietice
din 1936, consfinţea totala aservire a ţării faţă de URSS.
- Subliniază rolul conducător al PMR, singura forţă politică
din România
-Principiul de bază al puterii de stat este dictatura
proletariatului
Titulatura statului: Republica Populară Română
Forma de guvernământ: Republica unde regimul politic
era „regimul democraţiei populare” care reprezintă puterea
oamenilor muncii, iar statul democrat popular este o formă a
dictaturii proletariatului exercitată de Partidul Comunist
Principii: monopolul partidului unic-toate isntituţiile
statului sunt subordonate faţă de PMR, principiul
suveranităţii naţionale este înlocuit cu formula: „Baza puterii
RPR este alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare,
în care rolul conducător aparţine clasei muncitoare”
Sunt menţinute instituţiile din Constituţia anului 1948:
MAN, Prezidiul MAN, Guvernul, isntanţele de judecată
Apar noile forme de proprietate-proprietatea statului,
proprietatea poporului, sistemul planificat al economiei,
monopolul statului asupra comerţului.
Constituţia din 1965
Context: moartea lui Stalin, retragerea trupelor
sovietice de pe teritoriul românesc, finalizarea
procesului de colectivizare
Trăsături: PMR redevine PCR iar numele ţării se
schimbă din RPR în RSR
- Statul este socotit proprietarul întregii bogăţii a
ţării
-organul suprem al puterii de stat a RSR este MAN,
unicul organ legiuitor
Titulatura statului: Republica Socialistă Română
Considerând că s-a ajuns la cel mai stadiu de
dezvoltare în drumul spre comunism.
Forma de guvernământ: Republica
Principii: controlul statului şi partidului unic,
monopartidismul-PCR fiind considerat „forţa
conducătoare” a întregii societăţi, puterea în stat
este exercitată la fel ca în Constituţiile anterioare
însă, Prezidiul MAN este înlocuit cu Consiliul de
Stat, creat în anul 1961, organ al puterii de stat
subordonat MAN
Sunt eliminate restricţiile referitoare la exercitarea
drepturilor politice
Drepturi: libertatea cuvântului, presei, întrunirilor şi
demonstraţiilor dacă acestea „nu sunt îndreptate
împotriva orânduirii socialiste şi intereselor celor
care muncesc”
Modificată prin Legea nr.1/1974 când se introduce
funcţia de preşedinte RSR deţinută de Consiliul
statului
 Toate constituţiile comuniste au reprezentat
voinţa unui singur partid şi au legitimat
totalitarismul şi oprimarea.