SINDROMUL DUREROS

ABDOMINAL

CONF. DR. EUGEN CIRDEI

CLINICA III PEDIATRIE
UMF - IASI
SDA – una din cele mai frecvente cauze de consultanţă
pediatrică.
Durerea abdominală – complex simptomatic care
traduce o suferinţă abdominală acută sau cronică,
medicală sau chirurgicală, caracterizată prin durere mai
mult sau mai puţin intensă, apărută brusc sau cu
caracter recurent, difuză sau localizată, caracter
colicativ sau continuu, cu sau fără iradiere, insoţită de
semne locale şi/sau generale.
Tractul GI – cutia de rezonanţă a întregului organism,
durerea abominală reprezentând una din cele mai
frecvente cauze la copil.
Dificultatea diagnosticului DA la copil:

Numărul mare de afecţiuni digestive şi

extradigestive care evoluează cu DA.
Deosebirea durerii organice de cea funcţională;
Excitabilitatea neurovegetativă crescută la copii,
predominant vagală.
Imposibilitatea precizării caracterului durerii de
către copilul mic.
 În apariţia durerii pot fi implicate:
 modificări circulatorii ischemice ale unui organ
abdominal;
 spasmul musculaturii netede;
 distensia de organ cavitar;
 modificări inflamatorii ale organelor şi
tesuturilor, asociind şi tulburări de irigaţie;
 acţiunea directă a unor agenţi asupra
tesuturilor - traumatică sau acidă.
 ANAMNEZA
• Momentul debutului DA.
• Modalitatea de instalare: brusc sau insidios.
• Caracterul unic (acut), recidivant sau cronic al DA.
• Localizarea: difuză, localizată , cu sau fără iradiere.
• Tipul: rsură, colică, apăsare, înţepătură.
• Intensitatea şi asocierea cu reacţii vegetative.
• Legătura între alimentaţie şi ritmicitatea durerii.
• Amelioararea durerii – alimentaţie, poziţie antalgică,
decubit ventral, căldură.
• Corelarea cu ingestia unor alimente, medicamente sau
substanţe toxice.
• Existenţa unui traumatism abdominal in antecedentele
apropiate (ruptură de organ în doi timpi, hematom).
• Simptome asociate: scaune şi emisie de gaze, sânge în
scaun, vărsături (caracterul acestora: bilios fecaloid –
abdomen acut chirurgical).
 Legătura cu factorii externi (familie, şcoală,
alti copii)
 Antecedente de maltratare sau abuz sexual.
 Absenţa sau prezenţa apetitului.
 La fetiţe cu menarha instalată – caracterul
ciclului menstrual.
 EXAMENUL OBIECTIV

1.LOCALIZAREA DURERII
 DA periombilicală sau în etajul mijlociu – funcţională
 DA în hipocondrul drept – leziuni hepatice sau ale căilor biliare,
unghiului drept al colonului.
 DA epigastrică – ulcer gastro-duodenal, gastrită, colecistită .
 DA hipocondrul stg – leziuni splenice, ale unghiului stâng.
 DA hipogastru – vezica urinară, ureter, rect
 DA fosa iliacă dreaptă – apendicita, afecţiuni ale cecului, flegmon al
fosei iliace drepte, paeviperitonită.
 DA din fosa iliacă stângă – pieliperitonită, sigmoidită, chist ovar
stâng.
 2.CARACTERUL DURERII
 DA superficială sau profundă, acută sau
recidivantă, continuă sau discontinuă.
3.IRADIEREA
3. DURERII
 DA – stomac, duoden, vezicula biliară –
iradiază spre toracele anterior sau posterior
 DA de cauză renală iradiază în jos (în colica
renală – iradiază spre regiunea inghinală si
organele genitale), iar în colica biliară
iradiază posterior la baza hemitoracelui
drept şi către vârful scapulei.
 4. SEMNE ASOCIATE
 Febra – afecţiune medicală ce simulează
abdomenul acut chirurgical (pneumonie,
septicemie, vărsăturile) sau chirurgicală (absenţa
tranzitului şi a emisiei de gaze – sdr ocluziv)

 Diareea – enterocolite bacteriene (Shigella,

Campylobacter jejuni, Yersinia enterocolitica).

 Hemoragia digestivă – cauză medicală sau

chirurgicală
5. Apărarea sau rezistenţa musculară – abdomen
acut chirurgicalDupa colorarea cu HE – examinarea
in MO
6. Semne asociate – ascita, organomegalie,
formaţiune tumorală, glob vezical, hernie
abdominală.
7. Originea DA – renourinară, respiratorie,
metabolică – resp Kussmaul – acidoză, semne de
hiperexcitabilitate neuromusculară – hipocalcemie.
8. Tuseul rectal – obligatoriu
9. Termometrizarea rectală şi axilară (diferenţa peste
1 grad atrage atenţia asupra unui proces inflamator –
ex. apendicita).
 DA poate fi:

 Acută – la nn, sugar, copil mic (2-3 ani)(frecvent)

 Cronică / recidivantă - prescolar si scolar

(predominant)
 DUREREA ABDOMINALĂ
RECIDIVANTĂ
SAU CRONICĂ

DAR – durere vagă, periombilicală sau

epigastrică evoluând de un interval de timp fie
continuu, fie cu intermitenţe, care nu a
motivat o cunsultaţie medicală de urgenţă.
 10-15% dintre scolari prezintă asemenea
dureri, cu frecvenţă maximă între 9 şi 11 ani,
rar înainte de 5 ani.
 90% – funcţionale.
 Pentru încadrarea în SDA cronic –
cel puţin 3 luni în care copilul a
prezentat 3 crize dureroase.

DAR FUNCŢIONALĂ

80-90% din cauzele durerii recidivante

abdominale cronice la copil.
 Cauzele DAR cronice funcţionale:
Constipatia cronică (4-30%) – constipaţia habituală
(funcţională);

Colonul iritabil – DAR în copilărie datorită spasticităţii

anormale a colonului – peste 25% din copiii cu DAR vor
dezvolta la varsta adultă – colon iritabil.

Isteria- DAR poate fi singura manifestare a crizei de

isterie. Uneori, se asociază-vărsături, colici intestinale,
diaree sau constipatie.
Epilepsia abdominală (extrem de rară), reprezintă singura
manifestare, uneori aura, crizei epileptice. Traseul EEG
precizează diagnosticul (descărcări paroxistice), iar
medicaţia antiepilectică determină dispariţia durerii.

DAR cronică psihogenă – 80% din cazurile de DAR la

copil.

Intâlnită la scolarii emotivi, conştiincioşi,

hiperprotejaţi. Durerea se poate declanşa înaintea
plecării la şcoală (frica de a merge la şcoală), cu ocazia
tezelor, când primesc observaţii.
Durerea se însoţeşte de paloare, ameţeli, cefalee, greaţă,
vărsături, tulburări de tranzit (diaree sau constipaţie).

Manifestările dispar cînd copilul nu merge la şcoală

Crizele pot fi declanşate de insistenţa şi preocuparea

pentru alimentaţie.

Tratament: măsuri psiho-pedagogice, pt combaterea

anxietăţii, crearea unui mediu tonic familial.
 DAR CRONICĂ DE ORIGINE
ORGANICĂ

Reprezintă 7-10% din cauzele

DAR, până la 15-20-25% prin lărgirea
spectrului investigaţiilor.
 CAUZELE ORGANICE ALE DAR CRONICE
LA COPIL

A. Boli ale organelor intraabdominale

1. Boli ale tubului digestiv
 Gastrita cronică (frecv. Helicobacter Pylori)
 Ulcer peptic
 Enterocolita trenantă;
 Reflux GE
 Boli inflamatorii intestinale cr. (B Crohn, colita
ulceroasă)
 Deficit dizaharidazic de tip adult
 Parazitoze digestive, alergia digestivă, tumori.
 2. Boli hepato-biliare
 Hepatita cronică
 Congestia hepatică pasivă (Insuficienţa cardiacă
cronică)
 Tumori hepatice
 Angiocolita cronică
 Litiaza biliară.
3. Boli pancreatice
 Pancreatita cronică (f rar)
4.Boli ale splinei – splenomegalie importantă
 B Gaucher
 limfom
 5. Boli urogenitale
 Pielonefrita cronică
 Hidronefroza
 Boli inflamatorii genitale
 Dismenoree
 Abuzul sexual

6.Tumori abdominale cu diferite localizări

 B. BOLI EXTRAABDOMINALE

1. De vecinătate
 Respiratorii
 Pneumonia bazală
 Pleurezia bazală
 Osoase
 Osteomielita bazinului sau a coloanei vertebrale
lombosacrate
2. Metabolice
 Spasmofilia
 Porfiria
 Saturnismul
 DZ (cu cetoză)
 Hematologice
 drepanocitoza.

 Alte boli
 Boala mediteraneană
 Lupus eritematos sistemic.

În fata unei DAR cronice la copil,

investigaţiile trebuie lărgite, iar pacientul atent
supravegheat pt a nu scăpa o cauză organică şi a
eticheta durerea cu usurinţă drept funcţională
(psihogenă).