Alimentatia copilului si adolescentului

cu DZ tip I

Alimentatia copilului cu DZ tip I nu trebuie sa

se deosebeasca de aceea a copiilor fara
diabet zaharat.
Ea este un adjuvant al terapiei insulinice.
Principii generale:
 Alimentatia copilului diabetic este asemanatoare cu a
omologului sau nediabetic.
 Cantitatea de glucide(pt masa de la aceeasi ora) trebuie sa fie
constanta de la o zi la alta.
 Planificarea meselor se face in corelatie cu schema de
insulinoterapie practicata
 Individualizarea mesei fiecarui copil in parte
 Satisfacerea apetitului si a gusturilor copilului(variatie
gastrotehnica)
 Proportia optima a principiilor nutritive,continut crescut in
fibre alimentare si atitudine prudenta fata de zahar,permis
numai uneori in cantitati mici si la finele pranzurilor mixte.
Obiective:
-asigurarea dezvoltarii somatometrice si pubertare fiziologice;
-mentinerea homeostaziei glicemice;
-profilaxia complicatiilor acute (hipo-hiperglicemice) si cronice.

Caracteristicile alimentatiei:
1.Necesarul energetic (NE):
NE , exprimat in kcal, se calculeaza dupa formula:
NE=1000+100*varsta (ani)
si se adapteaza sexului (la pubertate) precum si activitatii fizice
si/sau intelectuale desfasurate.
2. Principiile nutritive (glucidele, lipidele, proteinele, vitaminele,
sarurile minerale si apa) indeplinesc doua functii majore:
 asigura cresterea si dezvoltarea in perioada copilariei;
 asigura caloriile pentru activitatea fizica:
1g glucide=4,1kcal
1g lipide=9kcal
1g proteine=4,1kcal
Principiile nutritive,exprimate in procente din NE,au o distributie
optima:
-glucide=53-55%
-lipide=30-33%
-proteine=13-15%.
Glucidele (monozaharide-glucoza,fructoza,galactoza; dizaharide-
lactoza,maltoza,zaharoza; polizaharide-amidon,glicogen,substante de
balast) reprezinta principala sursa energetica pt organism:
Proportia optima a acestora in alimentatie este de
-10% mono-,dizaharide (glucide
rapide) si
-90% polizaharide (glucide lente).
Raspunsul glicemic la consumul unui aliment este influentat de indexul
glicemic al alimentului respectiv.S-a remarcat ca aceeasi cantitate de
glucide provenita din alimente diferite, are o putere hipergicemianta
diferita.Aceasta observatie a stat la baza studierii si descrierii
indexului glicemic(IG).Acesta reprezinta raportul (exprimat in
procente) dintre efectul hiperglicemiant al alimentului testat si al
alimentului de referinta care este glucoza.Calculul se efectueaza prin
raportarea a 2 suprafete ce delimiteaza curba hiperglicemica (pe o
durata de 3 ore) a alimentului testat si a celui de referinta, utilizand
aceeasi cantitate de glucide din ambele alimente.
Ex.:cartofii fierti au IG=80%, superior celui al spaghetelor care e de
60% dar continutul in glucide al acestora din urma e de 26g/100g,
superior celui al cartofilor-20g/100g.
Indexul glicemic este modificat prin interventia mai multor factori:
 structura glucidelor(simple sau complexe);
 continutul in fibre;
 motricitatea digestiva;
 prezenta inhibitorilor enzimatici ai digestiei;
 structura fizica a alimentelor, care poate fi modificata prin preparare
(maruntire,macinare,incalzire,fierbere,prajire,coacere,presare,stoarce
re etc).
Se recomanda consumul alimentelor bogate in fibre, intrucat scad
valorile LDLc si ale TG si regularizeaza tranzitul intestinal.
IG este destul de greu de utilizat in practica din mai multe motive
:inlocuirea unui aliment cu IG mare-(painea, cartofii) cu alimente cu
IG redus(lintea, fasolea alba),e mai usor de calculat ratia de glucide
zilnica bazandu-ne pe continutul in glucide al alimentelor dar
utilizarea sa ar fi utila pentru a evita restrictiile inutile (ex.inghetata).

Indexul glicemic al alimentelor ne permite clasificarea acestora in trei

categorii: alimente cu index glicemic scazut (mai mic decat 55);
index glicemic mediu (55-70); index glicemic ridicat (peste 70).
Astfel, painea alba de tip bagheta are un index glicemic egal cu 95,
painea de secara cu cereale – 41, orezul – 64, spaghetele – 59,
cartofii fierti – 85, bananele – 52, portocalele – 42, marul – 38, para–
38, iaurtul – 30-33, laptele – 31.
Echivalentul glucidic- cantitatea din diferite alimente care corespunde
unui continut glucidic de 10-12g. In functie de acest echivalent se
pot face modificari in planul alimentar dar numai intre glucide de
acelasi fel (rapide sau lente).
Ex. 20g paine alba (10g G) se pot inlocui cu 50 g orez fiert
100g mar (10g G) se pot inlocui cu 100g portocala.

Lipidele- se recomanda ca proportia

-acizilor grasi saturati in alimentatie sa fie de 10%
-a acizilor grasi mononesaturati 12-14%
-a acizilor grasi polinesaturati 6-8%
-colesterolul mai putin de 100mg/100kcal, fara a depasi 250-
300mg/zi.
Proteinele: sunt substante formate din aminoacizi esentiali.Proteinele
de origine animala au o valoare biologica mai mare decat cele de
origine vegetala, datorita continutului crescut in aminoacizi.
Necesarul zilnic este de 0,9-1,7g/kg corp;astazi se considera ca
alimentatia hiperprotidica grabeste aparitia nefropatiei diabetice.
Raportul optim proteine animale/proteine vegetale=1.

Fibrele alimentare: moduleaza nivelul glicemic. Cele solubile (ovaz,

fasole, legume, citrice), datorita hidrofiliei crescute, provoaca
senzatie de satietate si formeaza un film protector de-a lungul
intestinului ce reduce absorbtia de glucide,lipide si colesterol.
La copil se recomanda 6-8g fibre alimentare pe zi (4 felii de paine
integrala(4g)+200g legume+2 fructe).
Edulcorantele- sunt substante chimice folosite pentru
indulcirea alimentelor.

DENUMIRE DOZA
EDULCORANT PROVENIENTA MAXIMA
E
NECALORIGENE zaharina sintetica 4mg/kg/zi
ciclamatii sintetica 2,5mg/kg/zi
CALORIGENE fructoza naturala 0,5g/kgzi
sorbitol naturala 0,5g/kgzi
xilitol naturala 10-20g/zi
aspartam sintetica 50mg/zi
Orarul meselor- alimentatia este fractionata in 6 mese(3
principale si 3 gustari) avand teoretic urmatoarea distributie
procentuala a principiilor nutritive:
 Mic dejun=20%
 Gustare(1,2,3)=cate 10%
 Pranz=30%
 Cina=20%
Planificarea meselor (orar si compozitie) urmareste schema de
insulinoterapie, luandu-se in considerare preferintele culinare
ale copilului cat si posibilitatile financiare ale familiei.
In cadrul fiecarei mese se consuma atat glucide rapide cat si
glucide lente.
Principii de gastrotehnie:
 Cantarirea alimentelor se face obligatoriu inainte de
consum,deci dupa preparare,pentru ca aceasta
modifica concentratia de glucide (ex. cartofii fierti
contin 22g glucide/100g, cartofii prajiti ajung la 44g
glucide/100g).exceptie-painea prajita,fructele si
legumele coapte sau fierte.
 Sursele de proteine animale
(carne,lapte,branzeturi,oua) se prepara prin
fierbere,la gratar in timp ce alim de origine vegetala
se consuma crude.
 Prepararea sosurilor se face fara faina.pt ingrosare.
Adaptarea alimentatiei:
Prescrierea alimentatiei pentru un copil cu DZ tip I trebuie sa ia in
considerare mai multi factori:
1. Varsta-impune modificarea alimentatiei cel putin o data la 6 luni
deoarece copilul este in permanenta crestere.Sugarul va fi
alimentat natural pana la 3 luni iar ulterior va fi alimentat ca un
copil fara diabet, orarul meselor fiind cat mai regulat posibil.
2. Activitatea copilului- necesita adaptarea alimentatiei:
-consumul energetic este variabil in functie de activitatea fizica
depusa:-mers usor 3,1 kcal/min
-mers pe bicicleta 5,5 kcal/min
-tenis 7,1 kcal/min
-inot rapid,schi 14-15 kcal/min.
-se admite in general ca un aport suplimentar de 5-10g glucide este
suficient pentru practicarea gimnasticii timp de 45 min sau a inotului
timp de 30 min in cazul prescolarilor si scolarilor mici;
-in timpul activitatilor intelectuale consumul energetic nu este atat de
rapid si riscul hipoglicemiilor este diminuat.
Recomandari practice de alimentatie in timpul efortului fizic:
 profilaxia hipoglicemiei prin purtarea in permanenta a unor cuburi de
zahar in trusa de prim ajutor;
 consumul de glucide cu absorbtie rapida cu 3 ore inaintea efortului
fizic programat;
 consumul unui supliment de glucide rapide inainte, in timpul si dupa
efectuarea unui effort fizic neprevazut;
 daca activitatea fizica se prelungeste se recomanda consumul de apa
glucozata 6-8% sau glucide rapide inaintea ,in timpul sau dupa efort.
3. Schema de insulinoterapie:
 Schema cu 2 injectii zilnice (IR si IL):impune uneori scaderea
cantitatii de glucide de la micul dejun si cresterea ei la gustarea de la
ora 10, ajungandu-se chiar la inversare proportiei celor doua(micul
dejun corespunde unei perioade insuficient acoperite de
insulina).Uneori in functie de rezerva pancreatica si de profilul
glicemic al copilului se poate renunta la gustarea de la ora 16.
 Schema cu 3 injectii zilnice(de obicei amestecuri dimineata si seara si
IR la pranz): se poate face acelasi transfer dimineata dar nu se
renunta la gustarea de la ora 16(actiune max a IR).
 Schema cu injectii multiple: permite o alimentatie mai flexibila daca
pacientii au fost educati cum sa-si manipuleze tipul si cantitatea
alimentelor(posibilitatea autocontrolului glicemic)
4. Patologia acuta:
 Infectii respiratorii acute: alimentarea copilului cu lichide
indulcite (ceai zaharat), paine prajita, piure de fructe-alimente
usor digerabile ce contin glucide rapide.Se interzic
grasimile(accentueaza greturile si determina varsaturi).Se
ajusteaza dozele de insulina in sensul cresterii acestora.
 Bolile diareice acute- rehidratare orala(ceai glucozat,gesol)
sau parenterala, cu solutii glucozate tamponate cu insulina.
Alimente cu continut preponderent in glucide:
 Cerealele (graul,porumbul,secara)-62-79% glucide.
 Painea alba-50% glucide.
 Legume-mazarea
 Fructele: sucul de mere (90g/1l),sucul de struguri-
25%glucide, bananele-15% glucide
Alimente cu continut preponderent in lipide:
 Untul(82%)-240mg colesterol/100mg produs.
 Margarina-115mg colesterol/100mg produs;margarina
dietetica nu contine colesterol.

Educatia dietetica!