Bolile eruptive ale copilariei

Febra, pete de diferite forme, (unele mai intinse, altele mai putin), cu sau fara mancarimi. Ochii si nasul curg... una
peste alta copilul nu se simte bine si are o eruptie. Cauza cea mai frecventa este una din Ťbolile copilarieiť: rujeola
(pojarul), rubeola si varicela (varsatul de vant). Cauza acestor boli este o serie de virusuri:

paramixovirus: rujeola
togavirus: rubeola
virusul varicelo-zosterian: varicela
Am facut aceasta precizare pentru ca tratamentul acestor boli nu se bazeaza pe antibiotice care nu au actiune asupra
virusurilor. Numai in anumite circumstante medicul poate prescrie si antibiotice, dar ele nu trateaza boala de fond ci
complicatiile. Aceste boli in mod normal nu sunt deosebit de grave, insanatosirea se produce intr-o saptamana-doua.
Simptomatologia (febra, conjunctivita, mancarimile) cedeaza la medicamentele antitermice uzuale (paracetamol). Daca
se respecta regulile de igiena, leziunile cutanate nu lasa cicatrici.
Mai departe voi descrie pe scurt fiecare boala, pentru a va orienta, diagnosticul, in fiecare caz in parte, trebuie sa-l puna
numai medicul!

RUJEOLA(pojar): Aspectul eruptiei: pete rosietice mici cu o mica umflatura, se pot uni intre ele. Apare intai pe fata,
in spatele urechilor, apoi pe trunchi si membre. Un semn caracteristic este aparitia unor pete mici, albe pe fata interioara
a obrajilor (semn Koplik). Copilului ii curg ochii si nasul. Perioada de incubatie este de 11 zile. Contactul cu un bolnav
de rujeola in cazul in care, copilul nu a fost vaccinat, poate impune diagnosticul. Febra poate fi foarte mare. Varsta:
Poate apare la orice varsta. Diagnosticul cert este pus de dozarea unor imunoglobuline(IgM); acesta e necesara doar in
prezenta unor forme atipice de boala.
RUBEOLA: Aspectul eruptiei: pete roz pal; rar eruptia poate lipsi. Apare intai in jurul gurii si gatului, apoi pe trunchi
si radacina membrelor si pe fese. Febra depaseste rar 38,5C. Caracteristice sunt asocierile cu umflarea ganglionilor
limfatici din regiunea gatului si cefei, durerile articulare. Boala are o incubatie de 11-21 zile. Daca in preajma copilului
se afla o femeie gravida, in primul trimestru, care nu a facut boala sau nu a fost vaccinata precizarea diagnosticului prin
metode serologice poate fi necesara (dozare IgM). Varsta: poate apare la ori ce varsta.
Pentru profilaxia acestor boli Programul National de Imunizari cuprinde si vaccinarea ROR (rujeola, oreion, rubeola).
Vaccinarea anti-rujeoloasa s-a generalizat de aproximativ 30 de ani in Romania. Rubeola este o boala cu potential
teratogen foarte mare (determina malformatii). Daca nu sunteti sigura ca ati facut boala (bazati-va pe un document
medical !), inainte sa planuiti o sarcina, este bine sa va vaccinati.
VARICELA: Aspectul eruptiei: pete usor reliefate, evolueaza spre Ťbubeť mici fara lichid (papule), basicute cu
continut lichid (vezicule) care se usuca devenind cruste. Elementele pot fi eventual precedate de o roseata simultana cu
un puseu febril. Apar peste tot (pielea capului, in regiunea genito-urinara si chiar pe mucoase, in gura si pe
conjunctival). Pot aparea de la cateva la peste100 de "basicute". Sunt mai multe valuri eruptive care sunt precedate de
un puseu febril. Incubatia variaza de la 10 la 28 de zile, in general 14. Pe langa febra si starea proasta, principalul necaz
poate fi cauzat de mancarimile suparatoare, scarpinat si supra-infectarea leziunilor. Tratamentul este antitermic
(scaderea febrei) antipruriginos (scaderea senzatiei de mancarime). ASPIRINA ESTE CONTRAINDICATA IN
VARICELA(poate determina o complicatie grava) folositi numai paracetamolul! Bolnavul de varicela este contagios cu
1-2 zile inainte de aparitia primelor elemente eruptive si 5-6 zile dupa caderea Ťcojilorť. Crustele sunt contagioase si
pot contamina obiectele din jur. Igiena este importanta pentru ca suprainfectarea basicutelor (vezicule) poate lasa urme
pe piele. Baia in aceasta perioada este contraindicata pentru ca apa inmoaie crustele si se faciliteaza suprainfectia.
Spalati bine mainile, fesele picioarele copilului folosind apa fiarta si racita sau alcool medicinal diluat (1/2 cu apa fiarta
si racita

Boala diareica la copilul mic

Boala diareica este una din cele mai frecvente probleme intalnite la un copil in primul an de viata. In aceasta perioada
copilul este foarte vulnerabil la actiunea microorganismelor din mediu.

Inca din primele zile de viata, cand copilul incepe sa manance, in tubul digestiv se realizeaza colonizarea. In intestin
exista microorganisme nepatogene, care nu determina boala, si care realizeaza un echilibru in flora intestinala
participand la procesele de digestie impreuna cu secretiile mucoasei digestive.

In anumite conditii (alergii, alte boli, malnutritie, igiena precara, varsta sub 1 an, tratamente indelungate cu antibiotice)
se produc dezechilibre bacteriene la nivelul intestinului (dismicrobisme), iar pe fondul unei imunitati scazute
organismul vine in contact cu alte bacterii din mediu care sunt patogene sau conditionat patogene, adica determina
imbolnavire. Altadata, microbii sunt atat de puternici incat provoaca afectarea severa a starii de sanatate a unui

1
organism initial integru.

Este cazul enteritelor determinate de Shigella, Salmonella, Klebsiella, Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic),
unele specii de Escherichia coli, Campilobacter pylori, Clostridium sau Vibrio cholerae.

Infectiile digestive pot fi de natura bacteriana, virala, parazitara sau virala.

Inafara de cauzele infectioase ale diareei la sugar, exista si cauze de natura neinfectioasa sau care sunt manifestari
generale ale altor boli. De exemplu: scaunele moi daterminate de schimbarile calitative ale dietei copilului, intolerante
sau alergii alimentare, diareea provocata de antibioterapia prelungita, sau scaunele diareice din cadrul tabloului clinic al
bolilor respiratorii acute.

Un copil alimentat exclusiv la san poate avea de la 1 la 5-6 scaune pe zi de culoare galben aurie si consistenta alifiei.
Copilul alimentat artificial are scaune mai pastoase, galbene si mai putine, uneori chiar unul singur, alteori are
predispozitie la constipatie. Ca diaree trebuie considerat orice scaun cu modificare de consistenta, culoare si miros.
Astfel scaunele pot fi apoase, mucoase, grunjoase, grasoase, sanghinolente, galbene sau verzui, urat mirositoare.

De retinut ca boala poate fi precedata de existenta unui eritem fesier sau o stare generala proasta cu inapetenta. Odata cu
instalarea diareei apar si durerile abdominale, varsaturi, meteorism abdominal, starea de agitatie, in stadiile mai
avansate apare deshidratare, letargie, refuzul lichidelor. Uneori febra poate lipsi.

In cazul scaunelor diareice, alimentatianaturala nu se intrerupe daca nu exista o dovada certa ca sanul mamei este cauza
infectiei digestive a copilului (este cazul mastitelor si abceselor mamare). Chiar si atunci, sub supravegherea medicului
si tratament adecvat completat cu igiena riguroasa a sanilor, se poate continua alimentatia naturala.

In boala diareica este foarte importata hidratarea copilului care se incepe imediat prin administrarea de ceai mai putin
indulcit sau deloc, se mai poate da GESOL care este o solutie de glucoza si saruri. Hidratarea se continua atata timp cat
exista scaune diareice. Pentru ameliorarea tranzitului digestiv se pot folosi supa de morcov sau mucilagiul de orez. Daca
sugarul este alimentat artificial, se poate trece la formule de lapte delactozat care irita mai putin mucoasa intestinala, dar
asta dupa ce a trecut episodul acut iar scaunele incep sa se normalizeze.
In boala diareica este necesar un consult medical care se completeaza obligatoriu cu analizele de laborator (in primul
rand coprocultura). Dupa stabilirea cauzei de boala, uneori si inainte daca afectiunea este destul de severa incat sa nu
mai suporte amanare, se trece la tratament antibiotic si simptomatic (antidiareice, antitermice), sub supravegherea
medicului. In acelasi timp este necesar un regim alimentar. Initial se suspenda cam toate alimentele solide. Nu e bine sa
fortam copilul daca nu vrea sa manance.

In prima zi e bine sa nu se dea decat ceai de menta sau pojarnita, apoi daca starea generala permite se reintroduc treptat,
in cateva zile, alimentele solide, ultimele fiind carnea si alimentele bogate in grasimi (lapte obisnuit, unt, smantana,
carne grasa, etc). In general se respecta cam aceleasi reguli ca la diversificarea alimentatiei unui bebelus alimentat pana
atunci numai la san.

Introducerea alimentelor se face treptat si consta in preparate cu putine calorii: orez pasat, piure de morcovi, mere
coapte sau rase, supa de zarzavat strecurata, putina branza de vaci amestecata cu mucilagiu de orez, carne de pui slaba
fiarta mixata in supa de morcov. Nu se folosesc condimente, se poate folosi sare dupa gust. Toleranta digestiva este
testata progresiv, (uneori se prelungeste 4-5 zile) iar in cazul reaparitiei diareei se trece la regim, eventual se reconsidera
tratamentul.

Uneori tratamentul este indelungat, ingreunat de recidive sau de microbi cu rezistenta la tratamentele obisnuite.
Complicatiile ce pot apare sunt: deshidratarea, hemoragia digestiva, diseminarea infectiei (septicemia, meningita),
cronicizarea, malnutritia, anemia.

Oreionul

Este o boala acuta infectioasa, transmisa de un paramixovirus. Cel mai frecvent se manifesta prin parotidita epidemica
� 75%. De obicei are evolutie benigna si nu lasa sechele. Poarta de intrare este orofaringian si calea de transmisie este
respiratorie. Perioada de incubatie este intre 14 � 21 de zile.

Debuteaza cu subfebrilitate, apoi hiperemia orofaringelui, febra si o tumefiere a lojei parotidiene cu tegument de aspect
normal, infiltrarea parotidei si o usoara sensibilitate la palpare. De cele mai multe ori evolutia se opreste si tumefierea se
reduce. Copii bolnavi mai pot avea varsaturi printr-o afectare infraclinica a pancreasului (scaune semiconsistente). La
unii poate aparea o noua ascensiune febrila plus tumefierea glandelor submandibulare, uneori ea ducand la edem in
pelerine deoarece inflamatia obstrueaza limfaticile de la baza gatului. Afectarea glandelor sublinguale se observa greu.

2
In cadrul sistemului nervos central exista o afectare infraclinica insotita de cefalee, stari febrile, varsaturi, fotofobie,
apoi redoare la ceafa. In rare cazuri e implicat si encefalul si rezulta o confuzie. Evolutia obisnuita a parotiditei este de
10 zile. Cazurile cu localizari multiple se evidentiaza mai devreme de 10 zile. Meningita si otita nu sunt complicate ci
au alte localizari.

Tratament:

copilul nu se interneaza obligatoriu;

se izoleaza aproximativ 10 zile;
regim alimentar restrictiv in ceea ce priveste nivelul de lichide si de lactate;
poate manca sare si carne;
repaus obligatoriu, altfel poate face meningita;
daca ia indometacin, poate sa dea tumefierea parotidei, insa depinde de cat de grav este;
in primul rand, ca si masura profilactica este bine sa fie vaccinat copilul.
Dupa primele semne ale aparitiei bolii, mergeti la medic!

Tusea convulsiva

Astazi apare destul de rar la orice copil mic, nou-nascuti si sugari.

Nu exista protectie maternala de aceea infectia apare la nou-nascuti si sugari. Astazi aceasta tuse convulsiva poate fi
prevenita prin vaccinare. Apare de obicei in sezonul de toamna si cel de primavera.

Se transmite pe cale aeriana. Are un grad de receptivitate la toate varstele mici, rar la scolari, foarte rar la adult. Sexul
masculin e mai frecvent afectat dar prezinta forme mai usoare in cazul baietilor sau al barbatilor...

Perioada de incubatie este de 7 pana la 14 zile(max. 21). La inceput poate forma o bronsita pana la pneumonie.
Debuteaza prin tuse, posibil fara febra pana cand tusea devine emetizanta si mai frecventa noaptea. Netratata poate da
urmatoarele complicatii:

pneumotorax cu emfizem subcutanat

hernie ombilicala
prolaps rectal
microhemoragie in encefal � encefalita poate fi data si de bacterii, e in perioada de stare si e foarte severa (ca la
rujeola).
Encefalita apare mai frecvent la imunodepresivi deoarece e foarte importanta imunitatea celulara desi avem de-a face cu
o bacterie.

Tratament:

supraveghere permanenta
daca varsa se administreaza amoxicilina injectabil
boala se scurteaza daca administram antibiotice. Alimentarea trebuie sa fie lichida, bogata in proteine.
ca o prima masura profilactica se administreaza vaccin.
NU UITATI SA MERGETI LA DOCTOR!

Parazitii intestinali la copii

Parazitii intestinali se intalnesc la copiii de toate varstele. La sugari, in primele luni de viata, parazitii intestinali sunt
mai rari intalniti, intrucat copilul este alaptat, deci nu are cum sa se contamineze in mod direct. Copiii care frecventeaza
colectivitatile (crese, gradinite) sunt mai expusi parazitarii.

Cele mai frecvente boli parazitare intalnite la copii sunt:

Giardioza (determinata de Giardia lamblia � parazit intestinal, care produce boala numita giardiaza sau lambliaza,
caracterizata de stare de greata, lipsa poftei de mancare, dureri abdominale etc).
Oxiuroza � parazitoza intestinala produsa de oxiuri (viermi cilindrici mici, care se localizeaza in zona anala si produc
mancarimi intense).
Ascaridioza (determinata de Ascaris lumbricoides) - limbricii

La acestea se mai adauga, dar cu o incidenta mult mai scazuta, si alte parazitoze: tenia, toxoplasmoza, trichocefaloza,
toxocaroza, himenolepidoza, hidadidoza, teniaza, etc.

3
Tulburarile produse de prezenta acestor paraziti sunt numeroase si de gravitate variata. De obicei copilul parazitat poate
sa se prezinte:
- pierderea pofetei de mancare sau foame exagerata:
- diaree,
- greata,
- dureri abdominale, uneori destul de acute, localizate intr-o anumita regiune (cateodata -durerile apar in timpul mesei,
astfel incat copilul poate refuza sa mai manance),
- anemie cu paloare intensa,
- somn agitat,
- scadere in greutate si stoparea cresterii copilului (daca parazitarea este de lunga durata si netratata)
- mancarimi anale in cazul oxiurilor.

Este bine de retinut ca nici unul dintre simptomele mentionate anterior nu constituie dovada parazitarii copilului! Mai
ales cand diagnosticarea se face...dupa ureche, dupa spusele vecinilor!

Raspandirea parazitilor se realizeaza prin chisturi (giardia) sau oua (ascaris) care, odata eliminate prin materiile fecale,
ajung in mediul exterior (sol, fructe, legume, alimente neprotejate, etc.) Singura dovada a existentei parazitilor
intestinali o constituie fie prezenta parazitului in fecale sau la orificiul anal (oxiurii care se observa noaptea la sezut),
fie, mai ales, prezenta oualelor sau chisturilor in fecale, constatate la examenul microscopic.

Diagnosticul parazitozelor se realizeaza de obicei prin examenul coproparazitologic, atunci cand parazitii adulti,
fragmente ale acestora (proglote), ouale sau chisturile lor sunt eliminate spontan in scaun. In cazul oxiurozei,
manifestata prin prurit anal şi perianal, se recomanda efectuarea amprentei anale luata pe banda adeziva urmata de
examenul microscopic. Vindecarea se poate afirma numai dupa minimum 3 examinari consecutive cu rezultat negativ
ale scaunului, la interval de 7-10 zile intre probe. Repetarea examenului coproparazitologic este necesara deoarece:
- existenta unui timp de latenta intre momentul infectarii si momentul in care acesta incepe să elimine oua sau chisturi,
- eliminarea inconstanta in materiile fecale a parazitului functie de ciclul sau biologic.

Exista paraziti care nu elimina oua sau chisturi in materiile fecale (toxoplasma, trichinela, toxocara, etc.) sau aparitia de
oua in materiile fecale se face accidental. In aceasta situatie, se recomanda identificarea antigenelor parazitare sau/si a
anticorpilor antiparazitari prin metode imunoenzimatice, cu sensibilitate si specificitate foarte ridicate.

Tratamentul bolilor parazitare revine exclusiv medicului, deoarece majoritatea medicamentelor sunt hepatotoxice (in
diferite grade), iar folosirea lor in scop profilactic sau in tratamente repetate fara avizul medicului este total
contraindicata.

Masuri de prevenire si combatere a parazitozelor intestinale:

- Masuri generale de igiena: curatenie, aerisirea incaperilor
- Folosirea de olite individuale si dezinfectia regulata a acestora si a toaletelor
- Transportul, pastrarea si preparea alimentelor in conditii de stricta igiena
- Spalarea fructelor si zarzavaturilor (pe care se pot depune paraziti, chisturi, oua) inainte de refrigerare si inainte de
consumare
- Lenjeria de pat si de corp a copiilor bolnavi va fi spalata prin fierbere si calcata
- Masuri de igiena corporala (insusite si de copii, chiar de la varste foarte mici): spalatul pe maini inainte de fiecare
masa, taierea regulata a unghiilor, etc.
- Tratarea corecta a celor din anturajul copilului si din colectivitate (gradinita, cresa scoala) indiferent daca prezinta
simptome sau nu.

COSTIPATIA

GENERALITATI:

Constipatia apare cand scaunul devine tare si greu de vehiculat. Unii parinti sunt foarte atenti la miscarile intestinale ale
copiilor lor. Frecventa miscarilor intestinale nu este la fel de importanta cum este daca copilul poate avea scaun cu
usurinta sau nu. Copilul nu este constipat daca scaunul se elimina usor, chiar daca au trecut cateva zile de la ultimul
scaun. Un nou nascut poate elimina pana la 4-5 scaune moi pe zi sau doar unul pe zi. Copii alaptati la san pot avea
scaune dese, chiar cate un scaun la fiecare alaptare. Pe masura ce copilul creste, numarul scaunelor zilnice scade, la fel
ca si volumul scaunului. Frecventa scaunelor difera de la copil la copil. Un copil de 3 ani poate avea un scaun pe zi sau
poate avea 3 scaune pe saptamana. Constipatia poate aparea cand copilul este trecut de la alaptarea la san, mai ales in
primele 2-3 saptamani. S-ar putea sa fie nevoie de a adauga mai multa apa la formula de alaptare a copilului pentru a
inlatura constipatia. Multi copii devin constipati pe parcurs. Aceasta nu este de durata si nu cauzeaza probleme pe
termen lung. Tratamentul la domiciliu este de multe ori tot ceea ce este nevoie pentru a scapa de constipatie. Cauzele

4
constipatiei pot fi:
- schimbari ale regimului, cum ar fi atunci cand un copil incepe sa manance din mancarurile pe care le consuma adultii
- constipatiile apar de asemenea cand copilul bea in exces lapte de vaca
- nu consuma destule lichide. Cateodata cantitatea normala de lichide pe care un copil o bea nu este de ajuns, cum ar fi
cand temperaturile cresc, iar copilul isi sporeste activitatile in aer liber
- un copil poate deveni constipat cand calatoreste, atunci cand trebuie sa foloseasca o toaleta noua, cu care nu este
obisnuit
- schimbari in rutina copilului cum ar fi calatoriile sau perioada de inceput a scolii
- administrarea de medicamente care au ca efect instalarea constipatiei. Constipatia poate aparea impreuna cu crampe
dureroase datorita scaunului tare, uscat. Constipatia poate da ameteli. De asemenea, cand copilul se chinuie sa elimine
scaunul, pot aparea picaturi de sange care se datoreaza faptului ca scaunul este impins afara prin anus, pe care il lezeaza.
Aceste simptome ar trebui sa se opreasca atunci cand constipatia a luat sfarsit.
Din motive neelucidate inca total, unii copii pot face o forma de constipatie care nu cedeaza la tratament, numita
constipatie cronica. Cel mai probabil factor poate fi faptul ca copilul, odata trecut prin experienta unui scaun dureros, va
incerca sa se abtina. Acest lucru face ca materiile fecale sa se adune si scaunul sa devina mai greu de eliminat.
Presiunea va ceda odata cu eliminarea, dar apoi un nou scaun se va acumula, iar eliminarea va fi din nou grea si
dureroasa. Frica de durere poate determina pe copil sa incerce sa se abtina de la eliminarea scaunului.
Alte cauze ale constipatiei cronice pot fi:
- o fisura in jurul anusului, care poate da dureri care sa determine copilul sa se abtina de la eliminarea scaunului.
Aceasta este o problema des intalnita, care devine din ce in ce mai grava de fiecare data cand se elimina un scaun
consistent
- o suferinta usoara, dar in timpul careia alimentatia este redusa, insotita de febra si cu reducerea efortului fizic
- schimbari ale mediului. La scoala copii pot sa se abtina de a elimina scaunul din cauza rusinii de a folosi toaletele
scolii sau din cauza faptului ca orele de scoala le dau peste cap orarul lor de acasa cand de obicei merg la toaleta.
Constipatia cronica, de obicei necesita cateva luni de tratament si de cooperare intre parinti si copil si de asemenea
colaborarea cu cadrul medical specializat pentru a rezolva aceasta problema. In decursul acestor luni, constipatia poate
reapare. Rectul este format din tesut muscular, care in timpul constipatiei se poate strange. Readucerea musculaturii in
forma normala poate dura mai multe luni.
In unele cazuri rare, constipatia cronica a copiilor poate fi cauzata si de alte disfunctii:
- fibroza chistica
- boala HIrschprung
- otravire cu buruieni
- hipersecretie a glandelor paratiroide
- hiposecretie a glandei tiroide
- leziuni ale coloanei vertebrale.

SIMPTOME

Daca raspundeti afirmativ la una dintre intrebarile urmatoare, ar trebui contactat cat mai repede posibil un medic:
Copilul dumneavoastra are disfunctii rectale?
Credeti ca constipatia copilului dumneavoastra a fost cauzata de un factor fizic?
Copilul dumneavoastra sufera recent de constipatie?
Copilul dumneavoastra are dureri rectale?
Credeti ca constipatia copilului este cauzata de medicamente?
Copilul dumneavoastra sufera de constipatie des (constipatie cronica)?

TRATAMENT LA DOMICILIU

Constipatia poate fi tratata des cu eficacitate acasa:

- parintii trebuie sa se asigure ca copilul bea o cantitate suficienta de apa
- daca copilul este trecut de la alaptarea la san la biberon, este bine sa se adauge saptamanal in alimentatie 30 pana 60
ml in primele 2-3 saptamani. Dar de asemenea, surplusul de apa nu trebuie adaugat decat pana la 3 saptamani, iar pentru
o prelungire a acestei perioade, parintii trebuie sa ceara sfatul medicului
- daca copilul este mai mare de 6 luni, trebuie adaugata in alimentatie suc de mere, de pere sau prune pentru a inlatura
constipatia
- daca sucul de fructe nu ajuta, trebuie adaugate alimente bogate in fibre cum sunt fasolea uscata si mazarea, piersicile,
prunele, perele, caisele sau spanacul
- pentru copii de peste 1 an, pot fi adaugate in alimentatie doua mese pe zi constituite din fructe cum ar fi piersicile,
perele, merele, caisele, smochinele si trei mese pe zi constituite din legume ca fasolea uscata si mazarea, broccoli sau
conopida. Se mai pot adauga produs din grau integral cum ar fi cerealele, painea de graham, orezul brun si painea
integrala

5
- copiilor peste patru ani, ca un supliment alimentar le pot fi oferite floricelele de porumb. Acestea nu trebuie date
copiilor pana in patru ani pentru a evita posibilele accidente (sufocare)
- parintii mai pot de asemenea masa usor abdomenul copilului sau pot aseza copilul pe spate, cu coapsele flexate pe
abdomen si pot roti picioarele copilului in sensul acelor de ceasornic
- daca copilul are dureri rectale datorate faptului ca nu poate avea scaun este necesar a se incerca:
- o baie calda/fierbinte. Aceasta poate ajuta musculatura sa se relaxeze si poate face mai usoara eliminarea scaunului
- daca copilul are peste 6 ani si baia calda nu este de ajutor, se pot administra unul sau doua supozitoare cu glicerina
pentru a lubrifia materiile fecale, facandu-le mai usor de eliminat. Daca constipatia nu este in acest fel rezolvata sau
daca ea apare din nou, trebuie discutata aceasta problema cu un medic de specialitate
- nu se administra laxative copiilor inainte de a consulta un medic, deoarece, de multe ori, copii nu au nevoie de
administrarea acestora pentru a elimina scuaunul.

PREVENIRE

Un regim anticonstipatie este cel mai bun mod de a preveni constipatia. Daca se instaleaza constipatia, cel mai benefic
mod de a restabili scaunele normale este un regim. Pentru copii de pana in 12 luni de viata se recomanda:
- alaptatul la san
- parintii sa se asigure ca adauga cantitatea necesara de apa la regimul copilului
- pentru copii intre 6 si 12 luni de viata este necesara administrarea unui surplus de apa de 60 ml zilnic, de doua ori pe
zi. Apa poate fi inlocuita cu suc de mere, pere, caise, piersici sau cirese
- sa se adauge numai un singur aliment nou in regimul copilului si sa se observe reactia acestuia pentru a descoperi
intoleranta la unele alimente sau reactiie alergice.
Sfaturi pentru copii mai mari de 12 luni:
- este necesar ca parintii sa se asigure ca acesta bea destule lichide. Cand vremea este calduroasa sau cand face efort
fizic, copilul trebuie sa ingere o cantitate mai mare decat de obicei de lichid
- trebuie adaugate alimente bogate in fibre. Se recomanda ca doua mese pe zi sa fie costituite din fructe ca piersicile,
caisele, prunele, smochinele, perele iar trei mese pe zi sa fie constituite din legume cum ar fi fasolea uscata si mazarea,
broccoli sau conopida
- este benefic pentru copil sa se consume alimente din grau integral cum sunt cerealele, biscuitii din graham sau painea
integrala
- parintii trebuie sa se asigure ca nu consuma in exces lactate. Alimente cum sunt inghetata, laptele, iaurtul consumate
in exces pot duce la constipatie
- copilul trebuie incurajat sa mearga la toaleta atunci cand simte nevoia. Intestinele primesc impulsuri atunci cand
scaunul trebuie eliminat. Daca copilul reuseste sa treaca peste aceasta nevoie de eliminare a scaunului, dupa un timp,
senzatia de defecare va disparea, dar scaunul va ramane in rect si se va usca si va deveni mai dificil de eliminat
- poate fi de folos stabilirea unui orar de mers la toaleta cum ar fi dupa micul dejun, seara inainte de culcare.

Conjunctivita, boala ochilor rosii. Ce este conjunctivita?

Conjunctivita este cea mai comuna boala a ochilor pe care o pot avea copiii. Pot avea ochii rosii, mancarime, ochii
inflamati sau umflati, iar din ochi li se poate scurge un lichid limpede sau gros de culoare alb, galben ori verzui.

Boala este numita „a ochilor rosii“ deoarece partea alba a ochiului si interiorul pleoapelor devin rosii sau roz in timpul
bolii. Inrosirea poate aparea numai la un ochi, dar de multe ori conjunctivita apare la ambii ochi simultan.
Este conjunctivita dureroasa?

Conjunctivita nu este dureroasa in general, dar mancarimile pe care le provoaca sunt suparatoare. Copilul poate avea
senzatia ca are in ochi un fir de par sau de nisip de care nu poate scapa.

Adultii, mai ales parintii si profesorii, care petrec mult timp cu copiii, pot face si ei conjunctivita. Conjunctivita dureaza
putin, de obicei mai putin de o saptamana, apoi trece uneori de la sine, alteori dupa tratament.

Cum se face conjunctivita?

Copiii fac conjunctivita din diferite motive. Cei mai multi o fac din cauza bacteriilor sau a virusilor. Acest tip se
numeste conjunctivita infectioasa. Bacteriile pot fi vazute numai la un microscop puternic, iar virusii sunt chiar mai
mici decat bacteriile!
Bacteriile sunt tot timpul prezente pe piele, in nas sau in gura, fara sa stim. Majoritatea nu fac vreodata vreun rau, dar
anumite tipuri de bacterii pot produce infectii precum conjunctivita.

6
Uneori, copiii fac si infectii ale urechii odata cu conjunctivita, deoarece aceeasi bacterie poate cauza ambele boli.

Aceiasi virusi care pot produce racelile pot provoca si conjunctivita. Conjunctivita se transmite usor prin contact direct,
prin atingerea mainii unui prieten infectat care si-a atins ochii. Daca apoi copilul isi atinge ochii, infectia poate trece la
el. Spalarea frecventa a mainilor cu apa si sapun, este cea mai buna metoda de a evita infectarea cu conjunctivita.

Copiii mai fac conjunctivita din cauza alergiilor sau din cauza ca le intra ceva iritant in ochi, dar aceste tipuri de
conjunctivita nu sunt contagioase.

Ce trebuie sa faceti daca banuiti ca micutul are conjunctivita?

In cazul in care observati sau copilul va spune ca are mancarimi ale ochilor, ochii sunt rosii, sau mai „urdurosi“ de
dimineata decat de obicei, ar trebui sa reactionati rapid, deoarece conjunctivita se transmite usor. Sunati medicul pentru
a programa o consultatie.

Ce va face medicul in cazul conjunctivitei?

Nu stie nimeni exact cat de multi copii fac conjunctivita in fiecare an, dar medicul trateaza multe cazuri si poate
diagnostica boala foarte repede. Medicul va intreba si daca are ochii rosii si senzatie de mancarime sau daca ochii au
secretii neobisnuite (urdori).

Este important sa-i spuneti medicului daca micutul a fost in apropierea cuiva (de exemplu, un frate sau un prieten), care
are ochii rosii si mancarimi ale ochilor.

Medicul va stabili daca este vorba de conjunctivita examinand ochii copilului pentru a vedea daca sunt rosii si daca se
scurge din ei vreun lichid. Va intreba si daca vede bine sau daca i-a intrat ceva in ochi. In final, ar putea sa examineze
urechile copilului pentru a stabili daca are si o infectie a urechilor cauzata de aceeasi bacterie care a provocat
conjunctivita.

Tratarea conjunctivitei

Daca are conjunctivita bacteriala (produsa de o bacterie), medicul probabil va prescrie picaturi sau unguente locale pe
baza de antibiotice. Copiilor li se recomanda de obicei unguentele, iar adultilor li se recomanda picaturile. Parintii ii vor
administra copilului (sau daca este mai mare, numai il vor ajuta) tratamentul de cateva ori pe zi, timp de o saptamana.

Este important sa fie urmate recomandarile medicului pentru ca infectia sa nu revina. Din nefericire, picaturile nu vor
avea efect asupra conjunctivitei cauzate de un virus (conjunctivita virotica). Daca alergiile sunt cele care provoaca
mancarimea si ochii rosii medicul poate recomanda picaturi speciale pentru a combate aceste simptome ale alergiilor.

Daca pe copil il supara ochii, incercati sa-i spalati ochii cu ceva rece sau caldut. Uneori, puteti ajuta copilul sa se simta
mai bine curatandu-i delicat ochii cu apa calduta si tampoane igienice de bumbac, pentru a indeparta lichidul sau crusta
de la ochi.

Trebuie sa va spalati mainile cu atentie inainte de aceasta operatiune si sa aruncati tampoanele dupa folosire. Solutiile
de spalare si prosoapele folosite la curatarea si uscarea ochilor trebuie trimise la cosul cu rufe de spalat, astfel ca nimeni
altcineva sa nu se infecteze.

Conjunctivita si scoala?

In general este bine sa cereti sfatul medicului inainte de revenirea la scoala a copilului daca a avut conjunctivita. De
obicei, copiii pot reveni la scoala dupa primele 24 de ore de la administrarea picaturilor cu antibiotice.

LIPSA CALCIULUI-O BOALA A COPILARIEI CU CONSECINTE IN MATURITATE

Prevenirea osteoporozei precum si a altor boli ale oaselor incepe in perioada copilariei.

"Datorita unui nivel scazut al calciului in organism pe parcursul acestor ani in care se dezvolta oasele,copiii din ziua de
azi si adolescentii sunt obligati sa faca fata unor probleme de sanatate foarte serioase in viitor" continua medicul
american.

Problemele de sanatate datorate unui consum redus de calciu nu se datoreaza insa numai perioadelor anterioare, spune
D. Alexander. Copiii consuma prea multe bauturi artificiale acidulate; in acelasi timp, consumul de lapte a scazut foarte
mult. Numarul fracturilor in randul copiiilor si al adolescentilor a crescut ingrijorator, probabil datorita unui nivel scazut

7
al calciului. Pediatrii au remarcat de asemenea reaparitia rahitismului, o boala a oaselor datorata unui nivel scazut
vitaminei D. Rahitismul fusese eradicat dupa ce laptele a fost imbogatit cu vitamina D in 1950, dar iata ca acum in SUA
a reaparut.

Dar efectele majore ale acestei crize inca nu au aparut.

" Cand acesti copiii vor imbatrani, aceasta criza a calciului va deveni mult mai serioasa in momentul in care va creste
numarul bolnavilor de osteoporoza sau al altor boli ale oaselor " spune Alexander. "Trebuie insa sa reamintim faptul ca
este o problema de sanatate prevenibila si corectibila".

A constientiza copiii asupra nevoilor de calciu ale organismului este o provocare pentru parinti ,educatori si medici.

Laptele fara grasime sau cu un procent scazut de grasimi este sursa preferata de calciu deoarece:

laptele are un contint mare de calciu

calciul din lapte este usor asimilat de organism
laptele contine si alte vitamine, inclusiv vitamina D, vitamina A, B12, potasiu, magneziu si proteine care sunt esentiale
pentru sanatatea oaselor si a dintilor
Daca nu consumati lapte, este foarte important sa luati calciul necesar din alte surse precum: vegetale verzi, produse
derivate ale laptelui si produse alimentare imbogatite cu calciu" spune Alexander.

Intoleranta fata de lactoza

Lactoza este zaharul care se gaseste in lapte si in produsele derivate. Poate cauza probleme stomacale unora dintre dvs.
O persoana ce prezinta intoleranta fata de lactoza are probleme in digerarea zaharului din lapte si din produsele derivate.
Dar, studii recente arata ca, chiar si copiii care au fost diagnosticati ca prezentand intoleranta la lactoza pot consuma
una sau doua cesti de lapte pe zi fara sa aiba probleme stomacale. Intoleranta la lactoza este rara la copii si bebelusi. La
adulti, este mai frecventa la asiatici, hispanici si afro-americani.

Cateva sfaturi pentru cei ce sufera de intoleranta la lactoza

Laptele este mai bine tolerat daca este consumat in timpul mesei sau amestecat cu cereale
Unele derivate ale laptelui, cum ar fi iaurtul sau branza de vaci contin mai putina lactoza
Exista produse lactate cu un continut scazut sau fara lactoza
Intrebati medicul ce medicamente puteti lua pentru a putea digera mai bine laptele si produsele lactate.

Cate ceva despre suplimentele de calciu

Multi experti ideea asigurarii necesarului zilnic de calciu din surse naturale, pe cat posibil. Suplim,entele de calciu pot fi
date copiilor care nu primesc destul prin intermediul alimentatiei. Pentru o buna absorbtie, este recomandat ca doza sa
nu depaseasca 500 mg/zi.

Este important ca zilnic:

sa aveti intotdeauna in frigider lapte degresat sau cu un continut scazut de grasimi (pentru copii cu varsta peste doi ani
sau mai mari
serviti lapte familiei la toate mesele zilnice
parintii pot fi un bun exemplu pentru copii. Beti si dvs. lapte pentru a le da un exemplu pozitiv
invatati-i pe copii sa citeasca etichetele alimentelor
folositi la prepararea mancarurilor ingrediente bogate in calciu.

Recomandari pentru micul dejun:

Serviti cereale cu lapte, orez cu lapte sau derivate din lapte

Beti un pahar de lapte sau suc de portocale imbogatit cu calciu
Consumati cereale imbogatite cu calciu.

Recomandari pentru pranz:

Pregatiti un platou cu sandwich-uri calde cu branza sau cascaval

Beti suc de portocale imbogatit cu calciu in loc de apa minerala sau sifon
Pregatiti pizza sau macaroane cu branza
Pregatiti supa cu smantana cu continut scazut de grasimi sau cu lapte, in loc de suc de rosii

8
Serviti la desert un iaurt, copiilor dvs.

Recomandari pentru gustari:

Serviti ciocolata calda preparata cu lapte si ciocolata

Incercati laptele cu diverse arome (capsuni, ciocolata)
Puneti fructe proaspete in iaurt
Amestecati fructe proaspete si iaurt intr-un blender
Preparati prajituri cu lapte si branza (clatitele cu branza!).

Cina

Preparati o salata din legume proaspete

Consumati broccoli, spanac
Preparati o budinca sau orez cu lapte, gris cu lapte sau fidea
Preparati cartofi copti cu smantana sau iaurt
Serviti la desert iaurt.