Regimul alimentar in enterocolita

Elev: Băluță Manuela Geanina

Consumul unor alimente alterate sau preparate fara respectarea normelor de igiena
poate cauza enterocolita. Vorbim de o tulburare gastrointestinala cu debut brusc si
manifestări agresive: greata, voma, crampe abdominale puternice. Enterocolita reprezinta o
inflamatie severa, dar temporara, care apare la nivelul tractului digestiv. Aceasta afectează în
mod specific mucoasele interioare atât ale intestinului subțire, cât și ale colonului. De altfel,
chiar denumirea ei spune acest lucru. Enterita desemneaza inflamația intestinului subțire, în
timp ce colita – inflamația colonului. Enterocolita este o combinație a celor
doua.Enterocolita nu este deloc o boala „tacuta”. Se manifesta chiar foarte zgomotos, inca
de la inceput. Tabloul clinic in enterocolita, indiferent de tipul ei, este caracterizata de:

 Crampe intestinale si balonare

 Diaree (uneori scaunele pot fi apoase sau cu sange)
 Febra, de multe ori insotita de frisoane
 Dureri musculare
 Deshidratare acuta
 Lipsa poftei de mancare
 Stare generala de rau si epuizare
 La copii si persoanele adulte, enterocolita apare adesea din cauza infecțiilor
provocate de bacterii, virusuri, paraziti sau fungi. La sugari insa, aceasta poate
surveni din motive inca neclare.

 De regula, patogenii care infecteaza tractul digestiv au ca sursa de plecare apa sau
alimentele contaminate. Acestia pot ajunge in organism si prin intermediul mainilor
murdare sau in urma contactului direct cu persoanele infectate. Uneori, si contactul
cu animalele poate fi o cauza.

Nu exista un tratament pentru enterocolita universal valabil. Acesta poate diferi de la o

persoana la alta, in functie de simptomatologie si tipul de enterocolita.
schema de tratament in enterocolita trebuie sa includa in mod obligatoriu masuri pentru a
preveni deshidratarea. Aceasta poate agrava serios evolutia bolii, ca urmare a slabirii
organismului cauzata de pierderile mari de apa si electroliti prin varsaturi si diaree. In acest
scop, se poate recomanda consumul de solutii cu saruri de rehidratare sau se pot administra
lichide intravenos. In cazurile grave, se poate recurge chiar si la transfuzia de sange.Medicul
poate prescrie si medicamente antipiretice pentru combaterea febrei si antispastice pentru
calmarea durerilor, insa doar daca o va considera necesar. In general, se va evita
administrarea orala de medicamente, pentru a nu stresa si mai mult tubul digestiv.
In cazul persoanelor la care enterocolita este recurenta, se poate recomanda
bacterioterapia. Adica transplantul microbiotic sau, mai exact, de materii fecale de la o
persoana sanatoasa. Acesta are rolul de a popula tubul digestiv al persoanei bolnave cu
bacterii care sa-l ajute la echilibrarea florei intestinale.

De asemenea, in cazuri de afectare severa, poate fi necesara si interventia chirurgicala.

Tratamentul chirurgical pentru enterocolita vizeaza fie drenajul zonelor infectate, fie
indepartarea zonelor infectate ale intestinului.

In majoritatea cazurilor insa, enterocolita trece in decurs de aproximativ o saptamana, cu

tratament conservator.

Atat in cazul copiilor, cat si in cel al adultilor. In primul rand, se acorda o atentie deosebita
consumului de lichide, pentru a preveni deshidratarea. De altfel, in primele ore de la debutul
simptomelor, se recomanda pauza alimentara si doar hidratarea sustinuta. Aceasta se face in
cantitati mici, consumand ceai de menta neindulcit sau indulcit cu glucoza 5% si apa plata,
cate 1-2 lingurite sau o inghititura la fiecare 10 minute, timp de 6 ore.
Dupa ce toleranta digestiva se restabileste, se vor putea consuma, in cantitati mici, mar copt,
banana, paine prajita si zeama de orez. Permisa este si supa de zarzavat, dar fara cartofi si
rosii, ci doar cu morocov, telina, pastarnac, radacina de patrunjel, dovlecel si cu putina sare.

In zilele urmatoare, se pot consuma si pilaf dietetic (orez fiert in apa cu sare, morcov si/sau
dovlecel), carne de pasare fiarta (nu se consuma supa de carne!), branzica slaba de vaci,
sticks-uri, grisine, macaroane cu branza, budinca de orez. Nu se vor folosi pentru indulcire
zahar, miere, zaharina, fructoza, aspartame sau alti indulcitori. Cat se tine regim pentru
enterocolita, se va utiliza doar glucoza praf 5%, in special in cazul copiilor.

Timp de cateva zile, se vor evita alimentele grele, cu grasimi, condimentate sau prajite,
carnea grasa, afumaturile si mezelurile. De asemenea, se vor evita laptele, smantana, untul,
cascavalurile, dulciurile (bomboanele, prajiturile, ciocolata, compoturile etc.), dar si fructele
si legumele crude, intrucat pot irita mucoasa intestinala. De foarte mare ajutor in aceasta
perioada se dovedesc a fi probioticele, fie sub forma de suplimente alimentare, fie prin
consumul unor alimente ca iaurtul si chefirul. Acestea din urma sunt recomandate insa de-
abia dupa 2-3 zile de regim strict.

Dupa un episod de enterocolita, revenirea la alimentatia obisnuita se face treptat.

Aceasta regula trebuie respectata mai ales in cazul copiilor, stiut fiind faptul ca in cazul lor in
astfel de cazuri poate aparea o intoleranta secundara la lactoza.