Cauzele sângerării nazale la copii

Sângerarea nazală (epistaxisul) reprezintă un simptom frecvent întâlnit la copiii cu vârste cuprinse
între 4 și 10 ani, dar care îi sperie foarte tare pe părinți. Epistaxisul reprezintă o pierdere de sânge de
la nivelul foselor nazale, provocată de o leziune a peretelui unui vas de sânge sau a mucoasei
nazale.
Cauzele epistaxisului sunt numeroase, unele dintre ele aparent banale, altele serioase, ce trebuie
investigate cu atenție.

Cauze frecvente ale sângerării nazale la copii

Cele mai frecvente cauze de sângerări nazale la copii sunt:
• lezarea mucoasei nazale prin introducerea degetului în nas sau a unor corpi străini
(fragmente de jucării, semințe, hârtie, biluțe etc.);
• traumatismele piramidei nazale prin lovire accidentală (cădere din pat, cădere de la același
nivel, sporturi de contact);
• suflatul incorect și cu putere al nasului;
• tusea și strănutul;
• efortul fizic intens;
• oboseala;
• expunerea la soare;
• ingestia de alimente sau băuturi fierbinți;
• ingestia de băuturi carbogazoase cu conținut crescut de cofeină sau energizante;
• infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare (frecvent virale, inclusiv Covid);
• perioada pubertară.
Epistaxisul este mai frecvent întâlnit în sezoanele reci, deoarece umiditatea scăzută este un factor
favorizant.

Cauze mai puțin comune ale sângerării nazale la copii

Mai rar, sângerarea nazală la copii poate fi provocată de:
• cauze inflamatorii din sfera ORL (rinite acute sau cronice, sinuzite acute sau cronice, micoze
nazale);
• tumori nazo-sinusale (polip sângerând de sept, fibrom nazofaringian, angiom nazal, papilom
nazal);
• cauze alergice (rinita alergică);
• traumatisme operatorii (adenoidectomii, amigdalectomii);
• boli hematologice (trombofilie, anemie, trombocitopenie, coagulopatii, etc.);
• boli vasculare (șunturi arterio-venoase, purpura Henoch - Schönlein);
• administrarea de medicamente (spray-uri nazale, anticoagulante, fibrinolitice,
antiinflamatoare, antiagregante plachetare);
• boli hepatice (ciroză hepatică, hepatită toxică, insuficiență hepatică);
• boli cardio-vasculare (hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă);
• boli endocrine (boala Basedow, boala Cushing, feocromocitom etc.);
• boli pulmonare (bronșite cronice);
• boli renale (pielonefrită, insuficiență renală decompensată);
• boli infecto-contagioase ale copilăriei (rujeolă, scarlatină, varicelă);
• boli cronice (diabet zaharat, tuberculoză, colagenozele);
• afecțiuni oncologice (limfom Hodgkin, limfosarcom);
• carențe de vitamine (vitaminele A, C, K) și inaniție;
 • inhalarea de substanțe chimice iritante (acid clorhidric, acid sulfuric, acetonă);
• intoxicații generale acute sau cronice.

Cum se oprește sângerarea nazală la copii?

Sângerarea nazală, indiferent de abundență, reprezintă un motiv de panică atât pentru copil, cât și
pentru adulții din jur. Este important să știm care sunt măsurile corecte ce trebuie luate pentru
oprirea epistaxisului:
• Poziția culcat, cu mâna de pe partea care sângerează ridicată, nu ajută. Din contră, micul
pacient se poate îneca din cauza sângelui ajuns în căile aeriene sau poate înghiți sângele,
care, odată ajuns în stomac, produce iritație și vărsături;
• Pacientul trebuie așezat pe un scaun, la umbră, cu capul aplecat ușor înainte și în jos,
deasupra unei tăvițe sau a unui prosop, pe care să se scurgă sângele;
• Compresia fermă cu degetul pe nara din care curge sânge, timp de cel puțin 5 minute sau
alternativ pe o nară și cealaltă, dacă sângerarea este bilaterală, Această metodă se poate
combina cu introducerea în fosa nazală a unui tampon de vată îmbibat cu substanțe
vasoconstrictoare sau anticoagulante. Și bureții resorbabili sunt foarte utili deoarece, pe
lângă faptul că opresc sângerarea, pot rămâne în nas mai multe zile.

Sângerarea nazală la copii: când sunăm medicul?

Sângerările minore se opresc de obicei după 5 minute de compresie. Dacă sângerarea continuă,
trebuie solicitat un consult medical de specialitate. În cazul epistaxisului abundent asociat
traumatismelor severe sau altor boli, pacientul trebuie să ajungă cât mai repede în serviciul de
urgență al unui spital, pentru a primi tratament de specialitate.
Medicul specialist ORL poate stabili, în urma examenului clinic, conduita terapeutică necesară
pentru oprirea sângerării nazale, prin:
• administrarea de medicamente hemostatice și coagulante;
• cauterizarea petei vasculare cu nitrat de argint;
• tamponament nazal anterior sau posterior;
• tratament chirurgical prin ligaturi arterio-venoase.
Sângerarea poate să reapară în primele zile, mai ales în cazul suflării nasului cu putere sau a
desprinderii crustelor nazale. Aceste manevre vor trebui evitate o perioadă, iar curățarea nazală să
fie făcută doar cu ser fiziologic sau apă de mare. De asemenea, vor trebui evitate dușurile fierbinți,
alimentele prea calde, efortul fizic intens și expunerea îndelungată la soare în următoarele zile.