Epistaxisul

Sangerarea nazala denumita in termeni medicali epistaxis reprezinta o patologie frecvent

intalnita in practica medicala ORL, afectand mai ales copii, persoanele de sex masculin si
persoanele in varsta

Epistaxisul

Cuprins

 Ce este epistaxisul
 De ce apare sangerarea nazala
 Diagnosticul epistaxisului
 Cum intervenim in cazul sangerarilor nazale

Ce este epistaxisul
Sangerarea nazala denumita in termeni medicali epistaxis reprezinta o patologie frecvent
intalnita in practica medicala ORL, afectand mai ales copii, persoanele de sex masculin si
persoanele in varsta.

In functie de originea hemoragiei, epistaxisul poate fi subdivizat in doua categorii:

 Epistaxis anterior cu origine la nivelul petei vasculare a mucosei nazale (plexul lui
Kiesselbach)- 80% din situatii;
 Epistaxisul posterior cu origine in segmentul profund ale foselor nazale in sinusurile
nazale, mai rar intalnit ,de cauza arteriala.
Este importanta identificarea sursei hemoragiei si diagnosticarea corecta a afectiunii
deoarece nu toate exteriorizarile sangvine nazale reprezinta epistaxis. In anumite situatii
sangerarea are loc la nivel gastrointestinal, pulmonar (plaman, trahee, bronsii), artera
carotida interna, toate evenimentele enumerate fiind insotite de exteriorizarea sangelui
prin fozele nazale.

De ce apare sangerarea nazala

Cauzele de aparitie ale sangerarilor nazale sunt multiple, fiind determinate de actiunea
unor factori externi toxici sau iritativi, infectiosi, traumatisme, medicamente, sau de
evolutia unor boli cronice sau tumorale:

 Factori toxici sau iritativi: pulberi iritante (ciment, praf), arsenic, cocaina;
 Factori infectiosi: tuberculoza, sifilis, infectie fungica, gripa, infectii bacteriene;
 Factori traumatici: stranut, suflarea nasului, intubatie cu sonda nazala, interventii
chirurgicale in sfera ORL, aspirarea accidentala de corpi straini (in special la copii),
traumatisme faciale sau craniene (sport, accidente rutiere);
 Medicamente: supradozare accidentala de anticoagulante;
 Boli cronice: hipertensiune arteriala, coagulopatii congenitale sau dobandite,
insuficienta renala sau hepatica, vasculopatii congenitale sau dobandite, soc septic;
 Afectiuni tumorale: tumori maligne si benigne nazo sinusale, leziuni granulomatoase,
rinolitiaza;
Epistaxis

Diagnosticul epistaxisului
In cadrul consultului de specialitate, medicul otolaringolog stabileste pe baza anamnezei
si al examenului clinic sediul hemoragiei stabilind astfel diagnosticul de epistaxis. In
anumite situatii insa pot fi necesare cateva investigatii paraclinice care sa excluda alte
cauze de sangerare cu exteriorizare nazala:

 Determinarea tensiunii arteriale;

 Efectuarea coagulogramei care sa includa INR timp Quick, APTT, fibrinogen;
 Investigatii imagistice de tipul radiografiilor sau tomografiilor computerizate.

Cum intervenim in cazul sangerarilor nazale

Atitudinea corecta in caz de sângerarea nazală o reprezinta plasarea pacientului in pozitie
verticala sau in sezut aplecat putin in fata. Nu este recomandata hiperextensia capului
(capul pe spate) si decubitul deoarece sangele aluneca pe peretele posterior esofagian,
ajunge in stomac si produce iritarea mucoasei gastrice cu aparitia senzatiei de greata
si/sau varsaturilor.

Este benefica compresia externa a nasului cu adoptarea unei respiratii pe gura si

mentinerea presiunii constante pentru 5-10 minute, inainte de a verifica daca sangerarea
s-a oprit. Dupa evenimentul hemoragic nu trebuie sa suflam nazul, sa desprindem
crustele formate (chiar daca sunt deranjante), sa efectuam efort fizic intens sau sa
aplecam capul mai jos de nivelul inimii.

Tamponamentul nazal este efectuat prin introducerea in cavitatile nazale a unor mese
(pansament) sterile care sa exercite presiune locala constanta (se mentin 3-4 zile) pentru
oprirea hemoragiei. Tamponamentul anterior dar si cel posterior mai poate fi realizat cu
ajutorul unei sonde cu balonas, avand efect similar cu al pansamentelor sterile (se
introduce un cateter prevazut cu un balon de silicon pana la nivelul unde isi are originea
hemoragia dupa care se expansioneaza balonasul prin introducere de aer).

In cazul in care hemoragia nu cedeaza dupa aplicarea masurilor mentionate, se poate

recurge la cauterizarea locala chimica sau electrica a vaselor de sange, pentru realizarea
unei hemostaze eficiente, rapide si durabile atat in cazul copiilor cat si al adultilor.

Afla mai multe: 

 Epistaxis - https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMcp0807078
 Management of Epistaxis - https://www.aafp.org/afp/2005/0115/p305.html?
fbclid=IwAR23eHVLF-o5ZNtuvELrDiIj-IcyP_kXzXDx7vSzhbFLpcIcxbMba_Aw8Uw
 Epistaxis: Diagnosis and Treatment
- https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S027823910501815X