Epistaxisul - sangerarea

nazala
Generalitati
Epistaxisul (sangerarea nazala) este un accident obisnuit, mai ales la
copii si poate fi tratat foarte simplu. Apare de obicei ca rezultat al unor
mici traumatisme cauzate de scobirea in nas sau suflarea nasului.
Poate apare si in urma unei infectii a mucoasei care determina uscare
si
aparitia
de
cruste.
Epistaxisul este rareori serios, dar ocazional poate fi amenintator de
viata, in special la persoanele invarsta. Apare mai frecvent la
persoanele
care
iau aspirina, anticoagulante(medicamente
care
impiedica coagularea sangelui in vase) sau la pacientii cu boli
hematologice.
Daca epistaxisul apare frecvent (mai des de o data pe saptamana)
poate fi un indiciu al unei alte probleme de sanatate, cum ar
fi hipertensiunea arteriala. Se recomanda consultarea medicului de
familie pentru masurarea tensiunii arteriale si prescrierea unui
tratament potrivit. De asemeni, medicul poate preciza daca
medicamentele pe care le ia pacientul pot determina aparitia
epistaxisului.
Daca se suspecteaza o problema mai serioasa, se recomanda
consultarea unui ORL-ist pentru efectuarea unor teste suplimentare.

Simptome
In timpul unui epistaxis, sangele curge din fosele nazale. Fluxul de
sange poate fi incet sau rapid, si poate dura de la cateva secunde pana
la
zece
minute.
Epistaxisul poate apare si in timpul somnului. Pacientul poate simti
prezenta unui lichid in faringe inainte ca sangele sa apara din fosele
nazale. Acest simptom apare, de obicei, daca pacientul este in pozitie
intinsa.
Se recomanda consultarea de urgenta a medicului daca pacientul
prezinta sangerare abundenta, palpitatii, dispnee (dificultati de
respiratie), paloare, sau daca inghitirea unei mari cantitati de sange
determina
aparitia
varsaturilor.
Sangerarea poate fi mai abundenta si mai greu de oprit daca pacientul
prezinta hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca, tulburari de
coagulare a sangelui sau ia anticoagulante cum ar fi Warfarina sau
aspirina (anticoagulante).

Cauze
Exista doua tipuri de epistaxis, anterior si posterior, in functie de locul
de origine al sangerarii. Daca epistaxisul este anterior sangerarea
provine din septul inferior (peretele ce desparte cele doua fose nazale).
Numita si zona Little aceasta parte a nasului contine o vascularizatie
bogata
care
poate
fi
usor
lezata.
Principalele
cauze
ale
epistaxisului
anterior
sunt:
- zgarierea mucoasei nazale datorita unei unghii ascutite
suflarea
cu
putere
a
nasului
o
lovitura
usoara
in
nas
- raceala sau gripa
- nas infundat sau uscat, determinate de obicei de o infectie
altitudinea
mare
folosirea
excesiva
a
decongestionantilor
nazali
folosirea
excesiva
a cocainei.
De cele mai multe ori copiii au epistaxis anterior care poate fi tratat cu
usurinta
la
domiciliu.
Daca sangerarea este mai severa, iar sangele vine dintr-o zona mai
inalta a nasului, se numeste epistaxis posterior si poate necesita
interventie medicala pentru oprirea sangerarii. Epistaxisul posterior
este
mai
frecvent
la
adulti
decat
la
copii.
Alti factori de risc pentru epistaxisul posterior pot include:
- interventie chirurgicala recenta la nivelul foselor nazale
tensiune
arteriala
mare
sau
crescanda
deficienta
de
calciu
boli
precum insuficienta
cardiaca,
anomalii
ale
venelor, leucemia sau hemofilia
tulburari
de
coagulare
a
sangelui
(pot
fi
ereditare)
- anumite medicamente cum ar fi aspirina, medicamente recomandate
in artrita si anticoagulantele (medicamente care impiedica coagularea
sangelui
cand
aceasta
nu
este
necesara)
expunerea
la
substante
chimice
iritante
- prezenta unei tumori in cavitatea nazala.

Oprirea sangerarilor nazale - epistaxis

Pentru oprirea epistaxisului se recomanda urmatorii pasi:
1. Pozitia in picoare si inclinarea usoara a capului inspre spate; nu
trebuie impins capul mult pe spate; poate determina curgerea sangelui
pe peretele posterior al faringelui si inghitirea lui, ceea ce poate irita
stomacul si declansa varsaturi; se recomanda scuiparea sangelui care
se aduna in cavitatea bucala (gura) si gat, si nu inghitirea lui;
2. Curatarea foselor nazale, prin suflarea nasului usoara;

3. Dupa curatarea nasului, se recomanda compresiunea viguroasa a

partilor moi ale nasului; va trebui sa respirati pe gura;
4. Se aplica o punga cu gheata pe nas si obraji; gheata determina
vasoconstrictie si ajuta la oprirea sangerarii;
5. Trebuie mentinuta compresiune continua timp de 10 minute; se
recomanda folosirea unui ceas pentru cronometrarea perioadei de
timp; aceste 10 minute pot parea mai mult decat atat; evitati
decompresiunea dupa cateva minute, din curiozitatea de a observa
oprirea sangerarii;
6. Verificati daca s-a oprit sangerarea
compresiune continua; daca nu s-a
compresiunea inca 10 minute; cele mai
opresc dupa compresiunea directa timp de

doar dupa 10 minute de

oprit, trebuie mentinuta
multe sangerari nazale se
10-20 minute;

7. Ungeti interiorul foselor nazale cu o emulsie, de exemplu vaselina;

nu suflati nasul si nu introduceti nimic in interiorul lui timp de 12 ore de
la oprirea sangerarii;
8. Odihniti-va timp de cateva ore!

Tratament
In
cazul
aparitiei
epistaxisului,
pacientul
ar
trebui
sa:
- sa se aseze si sa penseze ferm partea moale a nasului chiar deasupra orificiilor
nazale,
timp
de
10
minute;
- sa se aplece in fata si sa respire pe gura; aplecarea ajuta evacuarea sangelui prin
fosele
nazale,
prevenind
inghitirea
acestuia;
- mentinerea presiunii la nivelul nasului pentru 15 minute (cronometrate pe ceas)
pentru
ca
sangele
sa
se
coaguleze;
- plasarea unei pungi cu gheata invelite intr-un prosop pe obraz pentru a ajuta la
reducerea
inflamatiei
din
zona;
- sangerarea ar trebui sa se opreasca fara sa mai reapara, cu exceptia situatiilor in
care
nasul
este
lovit
sau
traumatizat
in
alt
mod;
- evitarea suflarii nasului si a activitatilor intense timp de 12 ore dupa epistaxis.
Se recomanda consultul medical daca sangerarea este severa sau nu se opreste
dupa 20 minute de mentinere a presiunii la nivelul nasului. De asemeni, daca
sangerarea este mai frecventa de o data pe saptamana, poate fi determinata de o
afectiune
nediagnosticata.
Medicul va masura tensiunea arteriala si pulsul si va recolta probe de sange pentru
investigarea
functiei
de
coagulare
a
sangelui.
Daca sangerarea nazala nu se opreste, se va incerca hemostaza cu ajutorul unui
pansament sau al ghetii. Dupa oprirea sangerarii, pansamentul va fi indepartat si
cavitatea nazala examinata atent pentru a determina o eventuala cauza (pentru

manevrele de examinare se va folosi in prealabil un anestezic local) si eventual se va

face
oradiografie a
zonei.
Dupa oprirea sangerarii se recomanda evitarea oricarui efort timp de 1-2
saptamani.
Daca epistaxisul a fost determinat de medicatia administrata pacientului, cum ar
fi aspirina, warfarina sau unele antiinflamatorii, medicul va trebui sa le schimbe sau
sa
ajusteze
dozele.
Epistaxisul la copii este determinat cel mai frecvent de indepartarea de catre acestia
a crustelor uscate din interiorul cavitatii nazale; se recomanda inmuierea acestora
prin
folosirea
unei
vaseline.
De

retinut!

Pentru
oprirea
epistaxisului
se
recomanda
urmatorii
pasi:
1. pozitia in picioare si inclinarea usoara in fata; nu trebuie impins capul pe spate;
poate determina curgerea sangelui pe peretele posterior al faringelui si inghitirea lui,
ceea ce poate irita stomacul si declansa varsaturi; se recomanda scuiparea sangelui
care se aduna in cavitatea bucala (gura) si gat, si nu inghitirea lui;
2.
curatarea
foselor
nazale,
prin
suflarea
nasului
usoara;
3. dupa curatarea nasului, se recomanda compresiunea viguroasa a partilor moi ale
nasului;
va
trebui
sa
respirati
pe
gura;
4. se aplica o punga cu gheata pe nas si obraji; gheata determina vasoconstrictie si
ajuta
la
oprirea
sangerarii;
5. trebuie mentinuta compresiune continua timp de 10 minute; se recomanda
folosirea unui ceas pentru cronometrarea perioadei de timp; aceste 10 minute pot
parea mai mult decat atat; evitati decompresiunea dupa cateva minute, din
curiozitatea
de
a
observa
oprirea
sangerarii;
6. verificati daca s-a oprit sangerarea doar dupa 10 minute de compresiune continua;
daca nu s-a oprit, trebuie mentinuta compresiunea inca 10 minute; cele mai multe
sangerari nazale se opresc dupa compresiunea directa timp de 10-20 minute
7. ungeti interiorul foselor nazale cu o emulsie, de exemplu vaselina; nu suflati nasul
si nu introduceti nimic in interiorul lui timp de 12 ore de la oprirea sangerarii;
8.
odihniti-va
timp
de
cateva
ore!
Tratament

chirurgical

pentru

epistaxisul

recurent

O procedura minora de cauterizare a locului de unde se produce sangerarea poate

avea succes in oprirea epistaxisului recurent. Aceasta procedura implica atingerea
zonei sangerande cu un tampon de vata imbibat cu o substanta chimica coroziva.
Daca pacientul prezinta vase de sange care sangereaza se poate interveni prin
chirurgie endoscopica (folosind instrumente foarte fine) pentru a lega capetele
vaselor
si
a
opri
sangerarea.
Daca vasul care sangereaza este posterior sau este dificil de compresat, poate fi
necesara chirurgia majora. Exista cazuri rare in care este necesara ligaturarea unei
artere
principale
care
vascularizeaza
fosele
nazale.

Daca pacientul prezinta deviatie de sept nazal, poate fi necesara interventia de

corectare.

Prevenirea epistaxisului
nazale

si

a resangerarilor

Dupa ce epistaxisul a fost oprit, urmatoarele sfaturi pot ajuta la prevenirea unei
resangerari:
1. evitati suflarea viguroasa a nasului
2. evitati efortul fizic si ridicarea de greutati dupa un epistaxis
3. ridicati-va capul in timpul somnului cu ajutorul pernelor
4. aplicati in interiorul nasului o cantitate mica de unguent emolient, ca de exemplu vaselina,
cu ajutorul degetului mic
5.
nu
folositi Aspirina sau
alte antiinflamatoare
nesteroidiene,
cum
ar
fi Naproxen sau Ibuprofen timp de 3-4 zile dupa sangerarea nazala; se recomanda
Acetaminofen (Paracetamol) in cazul durerilor; discutati cu medicul curant despre intreruperea
tratamentelor in curs
6. evitati medicamentele antihistaminice, decongestionante sau alte medicamente cu
administrare sub forma despray nazal fara a consulta medicul.
Epistaxisul poate surveni la persoanele care prezinta simptome de gripa sau alergii cronice (de
genul rinoree, stranuturi sau prurit nazal (mancarimi)) datorita inflamatiei si iritarii mucoasei
nazale. Tratarea acestor afectiuni amelioreaza simptomele, inflamatia si iritarea si scade riscul
de epistaxis. Cu toate acestea, folosirea in exces a medicamentelor antialgice poate determina
epistaxis, ca efect advers al acestora. In cazul sangerarilor frecvente, se recomanda
consultarea medicului curant, in vederea administrarii corecte a tratamentului
pentru gripa si alergie.

Complicatii
Sangerari repetate intr-un interval de timp pot determina aparitia anemiei (grup de boli care
afecteaza globulele
rosii).
Daca sangerarea este severa, se repeta des sau interfera sever cu activitatea pacientului,
poate fi necesar un consult ORL.