Teme Orale

Teme orale
1.1Hemoragia .Definitie clasificare .Conduita de urgenta

Scurgere abundenta de sange in urma ruperii sau lezarii unui vas de sange.
-interne
-externe
-interne exteriorizate
Conduita de urgenta: in cazul hemoragiilor externe se va pune presiune directa asupra
locului de sangerare prin aplicare unui pansament compresiv, se pune preesiune direct
ape artera proximala, victima se aseaza in pozitie Trendelenburg.
1.2 Plaga taiata antebrat drept - Definitie .Conduita de

urgenta .Bandajare .
Leziune traumatica caracterizata prin intreruperea tegumentelor, mucoaselor sau
tesuturilor mai profunde cu margini regulate, distrugeri minime de tesut.
Combaterea hemoragiei, dezinfectarea plagii, combaterea durerii, pansament compresiv,
terapie cu antibiotic, antitetanus, sutura plagii daca este nevoie, bandajare.
Se fixeaza fasa cu ture circulare apoi se trece la ture oblice serpuind in asa fel incat s se
acopere1/3 din turele anterioare.
3.1. Ingrijirii post operatorii .Definitie .Interventii proprii si

delegate in ziua interventiei
Incepe din momentul terminarii interventiei chirurgicale.
As.med. se asigura ca bolnavul sta comod, este in siguranta, tubulatura prezenta nu este
comprimata, urmareste aspectul fetei, monitorizeaza functiile vitale, urina, scaunul,
transpiratiile, voma, drenul, administreaza medicamentatia prescrisa de medic.
3.2 Masurarea TA .definitie , pregatirea pacientului , tehnica

Evaluarea T.A systolic maxim si T.A diastolic minim.
Asigura repausul fizic si pshic pentru 15 min, cere acordul pacientului, se spala pe maini,
se dezinfecteaza, isi pune manusile, dezinfecteaza tegumentul pacientului, il roaga sa isi
puna bratul in extensie,fixeaza membrane stetoscopului pe artera humerala, sub marginea
inferioara a mansetei, se introduce olivele stetoscopului in urechi si se pompeaza aer din
maneta pneumatica pana cand dispare zgomotul pulsatile; se decomprima progresiv aerul
1
din manseta. Primul zgomot arterial perceput = T.A maximum, iar ultimul este T.A
minim. E dezinfecteaza aparatul si stetoscopul si se noteaza in F.O.
4. 1.Administrarea antiinflamatoarelor neseteroidiene .Indicatii si

contraindicatii.Mod de prezentare administrare si efecte adverse
Adiministrarea ains . Medicamentele din acest grup sunt iritante pentru mucoasa tubului
digestiv, de aceea se recomandă ca administrarea comprimatelor sau a capsulelor să se
realizeze împreună cu aproximativ 200 ml de apă (adică un pahar plin cu apă). Dacă
aceste medicamente se iau cu o cantitate prea mică de apă, vor rămâne mai mult timp în
stomac, determinând efecte de tip iritativ digestiv (apariţia de dureri gastrice, senzaţie de
arsură gastrică sau retrosternală). De asemenea, se recomandă ca, timp de 15-30 de
minute după administrare, să rămânem în poziţie ortostatică (adică să nu stăm aplecaţi, să
nu ne culcăm). Astfel, se reduce riscul ca aceste comprimate sau capsule să ajungă la
nivelul esofagului, unde ar putea cauza o iritaţie accentuată a mucoasei, urmată de
dificultăţi în înghiţirea alimentelor.
Efecte adverse:tulburări la nivelul tractului digestiv, ulcer la nivelul tractului digestiv cu
sau fără perforaţie; • inflamaţie a intestinului şi agravare a inflamaţiei colonului (colită) şi
a tractului digestiv (boală Crohn) şi complicaţii ale diverticulitei de la nivelul intestinului
gros (perforaţie sau fistulă); • sângerare microscopică intestinală care poate conduce la
anemie; • ulcere la nivelul gurii şi inflamaţie; • durere de cap, somnolenţă, ameţeală,
oboseală, agitaţie, insomnie şi iritabilitate.
4.2. Plaga taiata coapsa dreapta. Definitie. Conduita de urgenta.

Bandajare.
Def. Leziune traumatica caracterizata prin intreruperea continuitatii tegumentelor,
mucoaselor sau tesuturilor mai profunde, cu margini de obicei regulate cu distrugeri
minime de tesut, in genarall sunt mai putin murdare decat juliturile, dar pot contine
fragmente de sticla sau alte material. Se vindeca usor.
Conduit de urgent: combaterea hemoragiei,prevenirea infectiei, combaterea durerii,
prevenirea si combaterea socului. Se aplica bandaj.
Bandajare: plaga nu trebuie pansata cu orice si oricum. Bandaj in forma de spic. Fixarea
initiala se face prin 2-3 ture trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliace. De la
aceasta fasa se trece oblic peste regiunea inghinala pe fata interna posterioara si externa a
radacinii coapsei de unde urca iar oblic, peste regiunea inghinala realiand prima spic ace
se continua printr-un nou circular pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinal
pana se acopera.
2
5. 1.Hemoragiile interne exteriorizate .Conduita de urgenta .
Se aseaza pacientul in pozitia de siguranta se monteaza o branula intravenoasa prin care
se administreaza hemostatice ,functiile vitale ,pacientului i se incep investigatiile de
diagnosticare ( eco abdominal gastroscopie coloncopie )
5.2. Masurarea pulsului definitie .pregatirea pacientului .Tehnica

Bataia ritmica perceputa la palparea unei artere superficiala si care este sincroana cu
sistola ventriculara. Asigurarea fizica si psihica a repausului timp de 10 minute acordul
pacientului .Asistentul se spala pe maini ,repera o artera ,fixarea degetelor palpatoare pe
traectul arterei exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor si
numararea pulsatiilor pentru un minut.
7.1. Punctia pleurala .Definite .Indicatii .Contraindicatii .Materiale

necesare
Definitie :Stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleurala si mediul exterior prin
intermediul unu ac (trocar) .
Indicatii :Boli inflamatorii sau tumorale pulmonare , insuficienta cardiaca insotita de
colectii lichidiene in cavitatea pleurala ,cand lichidul pleural depaseste 1500 ml si
exercita o presiune asupra inimii si plamunului.
Contraindicatii :Hemofilie si tratament cu anticoagulante
Materiale necesare : Musama aleza ,manusi sterile alcool,tinctura de iod material pt
igiena locului punctiei xilinia 1% trocar ace plus seringi medicamente ( atropina morfina
tonice cardiace solutii anestezice ) materiale pt reactia rivalta (pahar conic 50ml apa
distilata acid acetic glacial pipete ) vas colecor
Materiale necesare pt recoltari
7.2. Recoltarea sangelui in vacutainer .Tehnica .Incidente si

accidente
Recoltarea sangelui in vacutainer
Materiale necesare : Ac punctie cu infiletare , tub holder , vacutainere tampon vata alcool
tava renala garou ,plasturi ,manusi sterile
Tehnica : Asistenta spala mainile conform normelor de igiena se dezinfecteaza cu
dezinfectant pentru maini isi pune manusile sterile .Pacientul se pregateste psihic si fizic :
se aseaza in pozitie sezanda cu mana in extensie se aplica garoul deasupra locului de
punctionare cu 8 cm aprox .Palpam locul punctiei dezinfectam locul punctiei se
indeparteaza capacul acului dublu ,se ataseaza acul la holder .Rugam pacientul sa inchida
pumnul.Se ancoreaza vena cu degetul mare sau cu cel index pozitionat la 2,5 cm de locul
punctiei se punctioneaza vena la 30 de grade , recoltatea se face prin impingerea tubului
in holder in asa fel incat partea gumata a holderului sa fie strapunsa.Cand tubul este plin
se extrage din holder prin apasare pe bordura holderului cu degetul mare , se intruce un
3
vaccutainer nou (daca este cazul).Se aplica tampon cu vata si se extrage acul .Se mentine
5 minute .Vaccutainerul de eticheteaza si se trimite la laborator .
9. 1.Alimentatia activa a pacientului .Definitie .Tehnica

Una din cele mai importante sarcini ale ingrijirii bolnavului este alimentatia .Asigurarea
aprotului caloric necesar pentru sustinerea fortelor fizice ale pacientului ,este stabilirea
regimului adecvat.
Alimentatia activa – pacientul e hraneste independent in sala de mese sau in salon. In
salon se indeparteaza tot ce ar putea influenta apetitul pacientului, se invita pacientul sa
se spele pe maine, ajuta pacientul sa stea intr-o pozitie confortabila.
9.2. Administrarea Furosemidului. Mod de administrare. Tehnica.

Doza initiala este de 20-60mg furosemida, administrata prin IM sau IV lent cu o viteza de
4mg/min. Doza maxima zilnica este de 1500 mg.
Tehnica I.M : asistenta se spala pe maini conform normelor de igiena, se dezinfecteaza cu
solutie dezinfectanta pentru maini, isi manusile. Roaga pacientul sa se aseze in decubit
ventral, stimuleaza zona de injectare prin tamponari usoare, sterge cu un tampon
alcoolizat zona, fixeaza zona si injeacteaza acul in pozitie de unghi de 90 grade,
perpendicular, recomanda pacientului sa stea relaxat, aspira cu seringa pentru a verifica
daca nu s-a patruns un vas de sange, daca nu vine sange se injecteaza substanta lent,
pentru a permite muschiului sa se extinda si sa absoarba gradat medicatia. Se foloseste
cealalta mana pentru actionarea pistonului la injectare in timp ce mana dominanta e
folosita pentru mentinerea pozitiei seringii, dupa injectarea substantei se retrage acul
printr-o miscare brusca in acelasi unghi de 90 grade.
Se acopera locul punctionarii cu un tampon alcoolizat se maseaza usor pentru a ajuta
dispersia medicamentului.
11.1.Recoltarea sangelui pt VSH .Definitie.Indicatii .Materiale

necesare
Punctia venoasa ,definite tehnica ingrijiri ulterioare
Definitie: VSH – viteza de sedimentare a hematiilor
Indicatii: reactii inflamatorii, infectii, boli autoimmune, discrazii plasmocitare,
polimialgie rheumatic, artrida reumatoida,tuberculoza.
Material necesare: vacutainer NEGRU, Ac punctie cu infiletare , tub holder , vacutainere
tampon vata alcool tava renala garou ,plasturi ,manusi sterile
4
11.2. Spalatura gastrica. Definitie. Incidente si accidente. Ingrijiri
ulterioare.
Definitie: evacuarea continutului stomacal su caratirea mucoasei de exudate si substante
straine.
Ingrijiri ulterioare: I se ofera un pahar cu apa pentru a is clati gura, se sterg mucozitatile
de pe fata si Barbie, se indeparteaza tavita renala si sortul, se aseaza pacientul in pozitie
comoda.
Incidente si accidente: daca apare senzatie de greata si varsatura se indica respiratia
profunda sau se face anestezia faringelui cu solutie de cocaine 2%, sonda poate ajunge in
laringe apare reflexul de tuse, hipereremia fetei apoi cianoza SE RETRAAGE SONDA,
Sonda se poate infunda cu resturi alimentare se indeparteaa prin insufltie de aer cu
seringa, se pot produce bronhipneumonii de aspiratie.
12.1. Recoltarea sangelui pentru hemoleucograma. Definitie.

Indicatii. Material necesare.
Def: test screening de baza fiind unul dintre cele mai frecvent cerute teste de laborator
reprezentand adesea primul pas in stabilirea statusului hematologic si diagnosticul
diverselor afectiuni hematologice sau nehematologice.
Material necesare: manusi, ace, tampoane de vata, seruri test, tava medicala curate,
camera umeda, lame uscate curatate degresate slefuite, pipete Potain, solutii dezinfectante
alcool 90 grade.
Optiune 2: vacutainer MOV, manusi, tampon vata.
12.2. Punctia venoasa. Definitie. Tehnica. Ingrijiri ulterioare.

Operatia prin care se patrunde intr-o vena prin intermediul unui ac de de punctie.
Asistenta isi pune manusile sterile (dupa se ce se spala pe maini si se dezinfecteaza) si se
aseaza vis-à-vis de bolnav. Se fixeaza vena cu policele mainii stangi la 4-5 cm sub locul
puntiei exercitand o usoara compresie si tractiune in jos asupr tesuturilor vecine, se
fixeaza seringa gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta intre
police si restul degetelor. Se patrunde cu acu transversand in ordine in directive oblica
( 30 grade) apoi peretele venos invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul
inainteaza in gol. Se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei se controleaza
patrunderea acului in vena prin aspirtie cu seringa, se continua tehnica in scopul punctiei
venoase. In caz de sangerare se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care
se introduce in vasul collector, garoul ramand legat pe brat. Se indeparteaza staza
venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului. Se aplica
tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage
brusc acul. Se comprima locul punctiei 1-3min, bratul fiind in pzitie vertical.
Ingrijiri: se face toaleta locala a tegumentului, se schimba lenjeria daca este murdara, se
asigura o pozitie comoda in pat, se supravegheaza pacientul.
5
14.1.Pozitiile pacientului in pat .Pozitii fortate .Pozitii normale
-pozitie activa (pacientul isi alege pozitia)
-pozitie pasiva (pacientul nu isi poate schimba singur pozitia, adinamic)
-pozitie fortata (pacientul are o postura inadecvata ce poate fi determinata de : afectiunea
de baza (tetanus, meingita), ca o reactie de aparare a organismului (ulcer, colica bilira), ca
o masura profilactica in prevenirea complicatiilor ( embolie, tromboflebita), masura
terapeutica.
14.2.Montarera unei branule si administrarea

antibioticului .Tehnica
Insertia unei branule de vena periferic presupune : selectarea unei vene adecvate si locul
de punctionare.
Tehnica : asistenta se spala pe maini si isi pune manusile, se alege vena de punctie, se
pune garoul la 7-8cm deasupra, se dezinfecteaza locul puntiei, se deschide ambalajul
cateterului intravenos, se deschid aripioarele acestuia, se fixeaza degetele ppe aripioare
iar degetul mare in capacul tubulaturii, se scoate capacul acului, se fixeaza vena, se
patrunde cu acul in unghi de 30 grade inaintand usor, dupa ce se constat prezenta sangelui
in capatul cateterului se fixeaza cateterul usor, se indeparteaza pana la jumatate
mandrenul, apoi se scoate usor mandrenul definitiv in acelasi timp inaintand cu cateterul
pana la capat. Se scoate garoul usor, se penseaza vena la capatul cateterului pentru a
indeparta mandrena si se fixeaza capacelul la capatul cateterului iar apoi se fixeaza
cateterul cu ajutorului unui pansament fixator.
15.1 Recoltarea sangelui in sistem vacutainer .Definitie indicatii

materiale necesare
tava renala garou ,plasturi ,manusi sterile.
Definitie : metoda de recoltare a sangelui pentru analie de laborator prin sistem
vacutainer. Asigura confortul bolnavului calitatea probei recoltate si securitatea
personalului medical.
Indicatii : reprezentand adesea primul pas in stabilirea statusului hematologic si
diagnosticul diverselor afectiuni hematologice sau nehematologice
15.2.Plaga taiata in regiunea genunchiului .Definitie

ingrijirea plagii
Def. Leziune traumatica caracterizata prin intreruperea continuitatii tegumentelor,
mucoaselor sau tesuturilor mai profunde, cu margini de obicei regulate cu distrugeri
minime de tesut, in genarall sunt mai putin murdare decat juliturile, dar pot contine
fragmente de sticla sau alte material. Se vindeca usor.
Ingrijirea plagii: oprirea hemoragiei (daca este), dezinfectarea plagii din interior spre
exterior, staza compresiva, bandajare in evantai.
6
17.1. Sondajul vezical la femeie.Definitie ,incidente si
accidente .Ingrijiri ulterioare .
Reprezinta introcerea unui instrument tubular (sonda sau cateter) prin uretra in vezica
urinara realizand astfel o comunicatie instrumentala intre interiorul vezicii si mediul
extern.
Ingrijiri ulterioare : se efectueaza toaletarea regiunii vulvare, se imbraca si se aseaza
comod in pat, se supravagheaza in continuare.
Incidente : lezara traumatica a mucoasei uretrale (se tradeaza de hemoragie prin diferite
grade) se impune intreruprea imediata a tehnicii, crearea unei cai false prin fortarea
sondei (se previne prin efectuarea sondajului cu blandete si rabdare fara sa se forteze
inainterea sondei).
Astuparea sondei in cursul evacuarii vezicii (oprirea curentului de urina) se destupa prin
insuflarea cu aer sau injectarea a cativa mililitri de solutie dezinfectanta.
Introducerea germenilor patogeni prin manevre si instrumente nesterile
17.2.Recoltarea sangelui in sistem vacutainer definitie ,Materiale

necesare tehnica ingrijiri ulterioare
se extrage din holder prin apasare pe bordura holderului cu degetul mare , se introduce un
Definitie : metoda de recoltare a sangelui pentru analie de laborator prin sistem
vacutainer. Asigura confortul bolnavului calitatea probei recoltate si securitatea
personalului medical.
Ingrijiri: se face toaleta locala a tegumentului, se schimba lenjeria daca este murdara, se
asigura o pozitie comoda in pat, se supravegheaza pacientul.
20. 1.Masurarea si notarea diurezei , definitie ,indicatii masurarea

si notarea in FO
Def: cantitatea de urina eliminate in 24 de ore.
7
Indicatii: obtinerea dtelor privind starea morfofunctionala a aparatului renal si asupra
altor afectiuni, urmarirea bilantului circulatiei lichidelor in organism, efectuarea unor
determinari calitative (analize biochimice).
Masaurare: se hasureaza patratelele corespunzatoare cantitatii de urina ( 2 linii orizontale
a foii inseamna 100ml de urina).
20.2. Plaga taiata bratul stang ,definitie conduita de urgente

bandajare
Def: intreruperea continuitatii tegumentelor cu sau fara leziuni tisulare de profunzime
produsa prin agenti trumatici mecani la nivelul bratului stang.
Conduit de urgenta: hemostaza initiala care se poate face prin: compresie la ditanta(garou
in caz de urgenta majora), pansament compresiv la nivelul plagii ( se va evita
contaminarea plagii),antisepsia tegumentelor din jurul plagii: indepartarea parului,
dezinfectia tegumentului din jurul plagii, badijonare din interior spre exterior, anestezie
locala, sutura, antibioterapie si profilaxie antitetanica.
Bandajare: andajarea bratului va fi facut in ensul circulatiei venoase, bandaj in spirala:
dupa fixarea fesei cu ture circulare se trece la ture oblice conducand-o serpuind in asa
maniera incat sa acopere 1/3 din turele anterioare. Pe alocuri marginea caudala a fiecarei
ture ramane departata de tegument.
21.1. Masurarea si notarea in FO a tempereturii corpului .Definitie

Def: mentinerea temperturii in imite normale este o necesitate a organismului de a pastra
constant echilibrul dintre termogenea si termoliza.
21.2. Schimbarea perfuzorului indicatii si tehnica .

Indicatii : mentinerea terapiei intravenoase in conditii de asepsie.
Tehnica : se spala mainile, se pun manusile, se inspecteaza punga sau flaconul cu solutie
de perfuzat pentru a identifica eventualele modificari : decolorarea solutiei, aspect tulbure,
expirarea termenului de valabilitate, fisurarea flaconului sau pungii. Desfaceti ambalajul
protector al perfuzorului nou, inchideti clema perfuzorului nou, inlaturati capacul
protector al tubului perfuzorului, inserati rapid acul perfuzorului in punga cu solutie,
apasati pe camera perfuzorului pentru a fii umplut cel putin o treime sau jumatate solutie,
inlaturati capacul protector de la celalalt cap al tubului, deschideti clema si lasati sa curga
solutie pana se elimina bulele de aer, inchideti clema si puneti la loc capacul protector,
inchideti clema vechiului perfuzor, scoateti rapid acul perfuzorului folosit, detasati tubul
perfuzorului folosit de la branula si indepartati-l, mentineti sterilitatea indepartati rapid
capacul protector al perfuzorului nou si atasati la branula, deschideti clema si fixati
depidul de curgere al solutiei. Aplicti pansament steril.
8
22.1.Administrarea oxigenului.Definitie indicatii materiale
necesare
Asigurarea unei cantitati necesare de oxigen pentru combaterea hipoxiei determinata de
scaderea oxigenului alveolar , diminuarea hemoglobiei, tulburari in sistemul circulator,
probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara.
Materiale necesare : sursa de oxigen, sonda nazala, masca de oxigen sau cort,
umidificator, material adeziv pentru fixarea sondei.
22.2. Plaga taiata gamba stanga definitie conduita de

urgenta ,bandajare
Intreruperea continuitatii tegumentelor, produsa prin agenti traumatici la nivlul gambei
drepte.
Hemostaza initiala, antisepsia tegumentelor din jurul plagii, dezinfectarea plagii din
interior spre exterior cu rivanol 1%, anestezia locala, sutura, antibioterapia si profilaxia
antitetanica.
Bandajarea in 8 : se incepe cu ture circulare sub articulatie, dupa care ture oblice peste
articulatie, continuand cu ture circulare deasupra articulatiei care se continua in 8
acoperind jumatate din tura anterioara. Se continua de cteva ori si se termina bandajul
deasupra articulatiei cu ture circulare.
23.1. Ingrijirea plagii operatorii .Definitie .Interventii autonome si

delegate
Plaga operatorie reprezinta intreruperea continuitatii tegumentului prin intermediul unei
manevre chirurgicale.
Interventii : dezinfectarea plagii cu tinctura de iod alcool iodat sau alcool sanitar folosind
un alt tampon la fiecare stergere, se dezinfecteaza tegumentul din jurul plagii pe o
distanta de 6-7 cm,pansare sterila, pansamentul se fixeaza dupa metoda cunoscuta, daca
este cazul antibioterapie prescrisa de medic.
23.2.Plaga taiata palma stanga.Definitie .Conduita de

urgenta .Badajare
Def : leziune traumatica caracterizata prin intreruperea tegumentului, care poate fi fara
leziuni tisulare de profunzime.
Hemostaza , dezinfectarea plagii din interior spre exterior, pansament compresiv,
anestezie locala, sutura, antibioterapie, profilaxie antitetanica, bandajare.
Bandajare : fase se fixeaza prin ture circulare, la nivelul articulatiei radio-carpiene, apoi
se duce fasa oblic pe partea dorsala a mainii si se acopera degetul, bandajul se face in
forma de spic.
9
24.1.Regimul igieno dietetic in hipertensiune arteriala .Definitie
alimentatie ,regim de viata .
HTA este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si acelei diastolice
peste valorile normale. TA normal : 140mmHg/90 mmHG.
Alimentatie : supe de zarzavat simple sau cu fainoase dar fara sare, fainoase in cantitate
limitat, oua 1-2/sapt fara galbenus, carne de 3 ori pe satamana in cantitate redusa, pui,vita,
fiarta, peste slab, grasimi crude- ulei margarina nesarata, paine fara sare, lapte si
branzeturi fara sare, fructe dulciuri fara bicarbonat, bauturi-lapte degresat, sucuri de
fructe sau legume, ceaiuri de plante, condimente : sos de rosii, sosuri dietetice fara
grasime prajita.
Regim de viata : limitarea eforturilor fizice, lucru : 6-8ore/zi, respectarea orelor de somn,
a orelor de masa. Combaterea anxietatii, a situatiilor conflictuale, incurajarea elementelor
de satisfactie, cultivarea preocuparilor care produc relaxarea, regimul va fii echilibrat si
suficient urmarind mentinerea unei greutati normale.
Regimul desodat relativ este mai usor de acceptat fiind utilizat in majoritatea HTA.
24.2. Proba JeanBreau .Indicatii tehnica ,incidente si accidente

Incidente : daca apare o reactie de aglutitie sangele este incompatibil iar acel flacon de
sange nu se va administra pacientului (incompatibilitate de grup). In mod exceptional se
pot obtine rezultate fals pozitive/negative in cazul nerespectarii a tehnicii de determinare.
Sangele primitorului recoltat inainte de 48 ore, proportia de 1/10plasma din containerul
destinat transfuziei si eritrocitele pacientului.
Indicatii : scopul este de a preveni acccidentele transfuzionale grave in vederea efectuarii
transfuziei se vor determina atat din sangele primitorului cat si din sangele din flacon (al
donatorului) prin metoda directa sau indirecta grupa sanguina din sistemul A0B si
factorul Rh.
Tehnica :spalare pe maine, dezinfectare cu alcool, punem manusi, pe o lama de sticla se
puna o picatura din plasma primitorului, se amesteca cu eritrocitele din flacon respectand
proportia de 1/10 intre globule si ser (plasma). Citirea se va face dupa 5 minute la rece.
Se adauga papina- o picatura, si se introduce la termostat pentru 30 de min la 37 Celsius.
25.1 Ingrijirea plagilor .Definita plagior ,clasificare , conduita de

urgenta ,tehnica.
Ruperea continuitatii tegumentelor, mucoaselor cu sau fara leziuni tisulare de profunzime.
Clasificare : a. dupa natura agentului traumatic : - mecanici : taiere, intepare, muscatura
- Termic : arsura, degeratura
- Chimic : arsura chimica (acid, baza,
saruri)
- Electric : electrocutare, traznet
b. in functie de regiune : cap, membre, trunchi
c. in functie de profunzime si complexitate :
- plagi superficiale : limitate la tegument si tesuturi subiacente
10
-plagi profunde : nepenetrate, nu patrund in cavitatile seroase si penetrate se refera la
lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleura durameter), fara leziuni viscerale sau cu
implicare viscerala (perforata)
d. in functie de timpul scurs de la trauma
-plagi recente : sub 6 ore de la accident, fra semne de infectie
-plagi vechi : peste 6 ore de la accident
e. in functie de circumstantele producerii :
-accidentale
-Intentionale
-iatrogene : interventii chirurgicale punctii injectii
Conduita de urgenta : hemostaza, dezinfectia plagii i a regiunii din jur ( din interior spre
exterior), anestezie, debridare, antibiotice, antitetanus, sutura, pansare.
25.2 Punctia articulara definitie ,indicatii ,contraindicatii

materiale necesare
Reprezinta crearea unei comunicari instrumentale intre mediul extern si cavitatea
articulara.
Indicatii : artrite acute sau cronice, traumatisme articulare cu hemartroza.
Contra : procese inflamatorii tegumentare in zona punctiei.
Mat : musama, aleza, manusi, alcool, tinctura de iod, material pentru igienta tegumentara,
xilina 1%, trocar, ace si seringi sterile, tampoane, cilindru gradat, materiale necesare
pentru reoltari, tavita renala.
26.1 Administrarea anticoagulantelor.Definite ,actiune ,forma de

prezentare ,cai de administrare,interventiile asistentei,reguli de
respectat .
Anticoagulantul este o substanta medicamentoasa care impiedica coagularea sangelui.
Sunt indicate pentru prevenirea si tratarea trombozelor sanguine si a complicatiilor
principale, embolia.
Forma : tablete trombostop, fiole 5000u/ml, flacoane sol 5000UI/ml, unguente
Hepathrombina, seringi preumplute Calciparina 5000U/ml, Fraxiparina 9500, 4000, 6000
u/ml.
Cai administrare : oral, pe tegumente, subcutanat.
Asistenta trebuie sa respecte doza, calea si ritmul de administrare. Verifica calitatea
produselor, pregateste instrumentele si materialele neceare tehnicii de administrare, bula
din seringile preumplute nu se elimina inainte de injectare, nu se amesteca heparina in
PEV cu alte medicamente, se vor evita injectiile IM pe perioada tratamentului cu
anticoagulante, unguentul nu se aplica pe plagi deschise.
26.2 Recoltarea exudatului farinigian ,definitie indicatii tehnica

pregatirea produsului pentru laborator .
Este un lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian.
11
Ind : depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului,
depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni.
Tehnica : se recolteaza inaintea administrarii antibioticelor sau sulfamidelor. Se spala pe
maini, se dezinfecteaza, isi pune manusile si masca, invita pacientul sa deschida gura si
inspecteaza fundul de gat. Deschide eprubeta, flambeaza gatul eprubetei si o inchide cu
dob steril, apasa limba cu spatula linguala, cu tamponul faringian sterge depozitul de pe
faringe si amigdale, dezlipeste o portiune din falsele membrane cand este cazul.
Flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul faringian in eprubeta care se inchide cu
dopul flambat. La indicatia medicului intinde produsul optinut pe lame de sticle pentru
frotiuri colorate sau insamanteaza imediat pe medii de cultura succesiv 2 eprubete din
aceeasi recoltare. Se spala pe maini.
28.1.Administrarea de O2 pe sonda nazala .Definitie interventiile

asistentei reguli de respectat
Asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi pentru combaterea
hipoxiei cu ajutorul sondei nazale. Este cea mai utilizata metodata permitand
administrarea oxigenului in contrantie de 25-45. Avantajul acestei metode este faptul ca
poate fi utilizata in cazul unei terapii pe termen lung, iar dezavantajul metodei consta in
faptul ca nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazale.
Pregatirea psihica a pacientului, asamblarea echipamentului, dezobstructia cailor
respiratorii, masurarea lungimii sondei si umectarea acesteia cu apa sterila pentru
facilitarea insertiei si prevenirea lezarii mucoasei, introducerea si fixarea cu leucoplast.
Deepitul de administrare este in functie de recomandare medicului.
Se va aprecia raspunsul terapeutic al administrarii oxigenului prin colorarea tegumentelor,
masurarea respiratiei si a pulsului. Se supravegheaza pacientul pentru evitarea toxicitatii
sau aparitia complicatiilor si a echipamentului ( presiune debit). Se mobilizeaza periodic
sonda, iar in caul administrarii pe perioada indelungata sonda e introduce alternativ in
fiecare nara.
Reguli : se va respecta in primul rand regulile de manipulare a surselor de oxigen. Sse va
evita rasturnarea recipientului pentru barbotare (lichidul de barbotare poate patrunde in
caile respiratorii asfixiind pacientul). In cazul administrarii pe term lung in concentratii
mari sau presiuni ridicate pot aparea iritarea locala a mucoasei, congestie si edem
alveolar, hemoragie intralaveolara, atelectazie, se va evita patrunderea aerului in esofag,
poate produce distensie abdominala.
28.2 Recoltarea produselor bilogice si patologice in afectiuni ale

ficatului .Produse recoltate tehnica ingrijiri ulterioare
Produse : sange, urina, materii fecale, sucuri digestive, celule hepatice prin punctie
biopsica.
Tehnica : recoltarea sangelui : VS, HLG, biochimie (uree, glicemie,creatinina,
transaminaze, bilirubina), examene serologice (VDRL, ASLO), antigeni, anticorpi
(hepatita B,C), probe de coagulare ( TQ, T.HOWELL, fibrinogen), sumar de urina ;
recoltarea materiilor fecale : proba ADLER : pacinetul tine regim 3 zile fara carne rosie,
fara legume si fructe verzi, fara medicmente si suplimente nutritive cu continut de fier,
12
fara salicilati, potasiu, fenilbutazona, steroizi pentru a evita o posibila sangerare. Se
eticheteaza recipientul si e transporta la laborator.
Sucuri digestive prin sonda gastrica
Punctie biopsica a ficatului : pacientul este asezat in decubit dorsal sau lateral stang, se
face dezinfectia tegumentului, medicul face anestezie locala, pacientul este pus sa respire
amplu, apoi este rugat sa respire fortat si sa ramana in apnee, in expir blocat medicul
introduce acul in spatiul intercostal si chiar mai jos in caz de hepatomegalie importanta.
Se retrage acul si pe locul punctiei se aplica pansament compresiv steril. Fragmentul
colectat este transferat din lumenul acului in flaconul cu lichid conservant si este trimis la
laborator.
Ingrijirile ulterioare sunt speifice fiecarei tehnici.
Punctie hepatica : pacientul este instruit sa ramana in repaus 2 ore in decubit lateral drept
pentru a reduce riscurile hemoragiei si ale scrugerii bilei, 4 ore in decubit dorsal, se
supravegheaza functiile vitale si prezenta durerii, la intervalle de 15 min apoi 30 min si
60 min ; daca exista risc de hemoragie se pune o punga cu gheta la locul punctiei in
hipocondrul drept ; se anunta medicul daca acuza : durere,greutate in respiratie,
cianoza.poate manca la 2 ore dupa procedura ; la recomandarea medicului se pot
administra hemostatice ; la iesire este sfatuit sa evite efortul fizic o sapt.
30.1 Ingijiri postoperatorii .Definitie interventii in primele zile

postoperatorii.
Incep de cand se termina interventia chirurgicala si presupun supravegherea in vederea
depistarii precoce a incidentelor si complicatiilor postoperatorii.
Pacientul va fi asezat in pat in pozitia impusa de interventia chirurgicala, tipul de
anestezie si starea sa. Se vro monitoriza in F.O functiile vitale, temperature, se
supravegheaza perfuzia, tuburile de dren, sonda gastrica si diureza. Se administreaza
tratamentul prescris de medic, se supravegheaza oxigenoterapia, reluarea tranzitului
intestinal si mictiunile spontane.
30.2 Fracturi inchise definitie conduita de urgenta imobilizare

Prin fractura se intelege o intrerupere totala sau partiala a continuitatii unui os aparut in
urma unui traumatism.
La locul accidentului : se imobilizeaza provizoriu pacientul cu o atela potrivita, se
monitorizeaza functiile vitale si se transporta la spital.
La spital : se monitorizeaza functiile vitale, se incep investigatiile radiologice, se incepe
imbolizarea fracturii la indicatia medicului, combaterea durerii.
32.1 Punctia venoasa definitie indicatii contraindicatii materiale

necesare .
Operatia prin care se patrunde intr-o vena prin intermediul unui ac de de punctie.
13
Scop therapeutic, administrarea medicamentelor sub forma de injectii sau perfuzii
intravenoase, transfuzii, sangerare, hipertensiune sau edem pulmonary acut. Scop
exploratory: recoltarea sangelui pentru eamene de laborator.
Contraindicatii: extremitate slab perfuzata cu edeme mari, arsuri, fracturi, flebite,
tromboze, paralizia membrului, punctionarea venei cu bizoul acului in jos.
Mat: manusi, garou, leucoplast, tavita renala, aleza, tampoane sterile, ac pentru
punctionare, seringa, perna pentru spirjinirea bratului pacientului, bandaj pentru locul
punctiei.
32.2 Ingrijirea plagilor definitia plagilor conduita de urgenta

tratamentul plagilor
Ruperea continuitatii tegumentelor, mucoaselor cu sauf ara leziuni tisulare de profunzime.
Conduita de urgenta : hemostaza, dezinfectia plagii i a regiunii din jur ( din interior spre
exterior), anestezie, debridare, antibiotice, antitetanus, sutura, pansare.
36. 1 Mobilizarea pacientului scop mobilizare pasiva /activa

Miscarea pacientului pentru a preveni complicatiile ce pot aparea din cauza imobilizarii.
Recastigarea independentei.
Mobilizare pasiva : miscarile pasive sunt acele miscari care nu sunt facute de pacienti cu
propriul efort. Sunt executate cu ajutorul personalului medical sau a kineto-terapeutului
atunci cand starea pacientului nu permite miscarile active.
Tipuri de miscari : a degetelor, incheieturilor, miscarea si schimbarea pozitiei a
memebrelor superioare si inferioare, miscari de flexie si extensie, asezarea in pozitie
sezanda in mod pasiv, asezarea in pozitie sezanda la marginea patului.
Mobilizarea activa : de indata ce starea pacientului va permite, miscarile pasive vor fi
inlocuite cu cele active. Se incepe cu miscari ce presupun solicitare minima din partea
pacientului. Pozitionarea la marginea patului, ortostatism, mers cu sauf ara sprijin.
36.2 Cateterizarea venoasa periferica definitie tehnica ingrijiri

ulterioare
Administrarea tratamentului intravenos cu ajutorul unei branule prezinta ca avantaje :
scuteste pacientul de multiple intepaturi, permite mentinerea unei linii venoase continue,
perfuzare continua, administrarea de bolusuri, dupa fiecare injectare se spala cu solutie de
heparina diluata sau solutie normal salina pentru a preveni formarea de cheaguri. Daca se
spala cu solutie diluata de heparina sau se administreaza heparina ca tratament inaintea
fiecarui administrari de alt medicament se va spala intai cu normal salina in
eventualitatea in care heparina nu este compatibila cu medicamentul respectiv.
Tehnic : asistenta se spala pe maini si isi pune manusile, se alege vena de punctie, se
14
Ingrijiri : se inspecteaza sa nu fie infundat, sa nu se tumefieze zona, se schimba la 48-72
ore.
37.1 Transportul cu targa a pacientului .Scop interventii proprii si

delegate
Evitarea agravarii durerilor si aparitiei complicatiilor.
Se informeaza pacientul dar si apartinatorii asupra transportului si locului unde va fi
transportat, se explica procedeul asearii pe targa si eventual se instruieste pacientul cum
poate colabora. In cazul in care pacientul are instalata o perfuzie, sonda sau dren, se vor
lua masuri de siguranta : sprijinirea pe un support, fixarea sau pensarea sondelor. In caz
de varsaturi : tavita renala. Pozitia pacientului pe targa va fii : in legatura cu afectiunea si
starea pacientului, se pregateste documentatia pacientului care in mod obligatoriu va
insoti pacientul pe perioada transportului.
37.2 Injectia intramusculara definitie thenica ingrijiri ulterioare .

i.m. presupune introducerea unei substante medicamentoase in tesutul muscular.
As. Pregateste fizic si psihic pacientul, se spala pe maini, se dezinfecteaza conform
normelor de igiena, isi puna manusile, roaga pacientul sa se aseze in confortabil in functie
de locul de administrare, sstimuleaza zona de injectare, dezinfecteaza zona cu un tampon
alcoolizat, fixeaza locul si injeacteaza cu acul introdus in pozitie de 90 de grade
perpendicular, recomanda pacientului sa isi relaeze muschii. Aspira cu seringa pentru a
verifica daca nu s-a patruns intr-un vas de sange, daca nu apare sange se incepe injectarea
solutiei lent pentru a lasa muschii sa se extinda si sa absoarba gradat medicatia. Mana
nondominanta se foloseste pentru actionarea pistonului, iar cea dominanta pentru fixarea
seringii in pozitie. La sfarsit se pune un tampon alcoolizat si se retrage acul in aceeasi
pozitie de 90 grade. Se maseaza usor pentru a ajuta la dispersia medicatiei.
Se inspecteaza zona pentru aparitia edemelor.
39.1.Hiperglicemie cauze tablou clinic conduita de urgenta .

Cauzele sunt variate si cuprind atat tratamentul neadecvat dar si stresul sau o banala
raceala.
Nivelul crescut de glucoza din sange sau urina, sete excesiva, urinare frecventa sunt
principalele simptome ale hiperglicemiei. Convulsii, transpiratii abundente, pierderea
cunostintei.
Glicozuria ( reactiv Fehling sau Nylander) acetonuria ( reactia Legal), teste rapide.
Ca tratament de urgenta se administreaza insulina 20 U/I.V.
15
Tratamentul este etapizat pe ore si strict individualizat pentru combaterea acidozei si
hidratare. Se recolteaza probe de laborator pentru determinarea :
-glicemiei
-glicozuriei cantitative
-acetonuriei
-hematocritului
-azotemiei
-ionogramei
-rezervei alcalina
39.2 Recoltarea sangelui pentru VSH. Definitie, tehnica, ingrijiri

ulterioare
Definitie: VSH – viteza de sedimentare a hematiilor
Tehnica: : Asistenta spala mainile conform normelor de igiena se dezinfecteaza cu
se aseaza in pozitie sezanda cu mana in extensie.Palpam locul punctiei dezinfectam locul
punctiei se indeparteaza capacul acului dublu ,se ataseaza acul la holder .Rugam
pacientul sa inchida pumnul.Se ancoreaza vena cu degetul mare sau cu cel index
pozitionat la 2,5 cm de locul punctiei se punctioneaza vena la 30 de grade , recoltatea se
face prin impingerea tubului (vacutainer NEGRU) in holder in asa fel incat partea gumata
a holderului sa fie strapunsa.Cand tubul este plin se extrage din holder prin apasare pe
bordura holderului cu degetul mare .Se aplica tampon cu vata si se extrage acul .Se
mentine 5 minute .Vaccutainerul se rastoarna bland la 180 grade de 8-10 ori, se
eticheteaza si se trimite la laborator .
42.1 Paracenteza. Definitie, indicatii, contraindicatii, materiale

necesare.
Punctie abdominala ce consta in transversarea peretului abdominal cu ajutorul unui trocar
in scop explorator sau terapeutic.
Ascitele masive care provoaca tulburari circulatorii si respiratorii prin presiune asupra
diafragmului venei cave inferioare, ascitele care nu se absorb prin metode obisnuite de
tratament, traumatismele inchise ale viscerelor abdominale care se suspecteaza un
hemoperitoneu, pentru diagnosticul citologic bacteriologic si enzimatic al ascitei.
Contra : chisturi ovariene mari, hidronefroza, sarcina, se excuta cu prudenta la pacientii
in coma, colectiile de lichid inchistate se evacueaza doar chirurgical.
Mat : materiale de protectie a patului, manusi, alcool, tinctura de iod, xilina 1%, trocar,
ace, seringi, tampoane, medicamente (tonice cardiace, sol.anetezice), materiale pt reactia
Rivalta (pahar conic, 50 ml apa distilata, acid acetic glacial, pipeta), material pentru
pansament, vase colectoare, cilindru gradat, galeata de 10 l, paravan, tavita renala,
materiale pt recoltari.
16
42.2 Recoltarea urinei pentru urocultura. Definitie, indicatii,
tehnica, pregatirea produsului pentru laborator
Urina este un lichid secretat de rinichi, depoozitat in vezica urinara.
Indicatii : pentru analize obisnuite si dozarea ureei urinare
Tehnica : se face intr-un recipient special urocultor de unica folosinta cu capac etans
pentru a preveni contaminarea probei. Se ofera pacientului compresa sterila pentru
dezinfectare zonei dupa spalare, pacientul urineaza primul jet in toaleta, iar recoltarea se
face la jumatatea mictiunii. Este impportant ca recoltarea sa se faca la prima urina a
diminetii.
Esantionul se eticheteaza si se trimite la laborator.
43.1. Escarele. Definitie, clasificare

Este o leziune profunda a tesuturilor prin irigarea insuficienta datorita compresiunilor mai
indelungate intre proeminentele osoase si un plan dur.
Stadiul 1. – pielea este intacta, prezanta eritemului, poate fi prezenta o decolorare a pielii
si sau caldura.
Stadiul 2- pielea este afectata superficial, inclusiv epiderma sau derma. Plaga are aspectul
unei dermabraziuni, poate fi prezenta ulceratia sau flictenul.
Stadiul 3- piele este afectata in intregime, inclusiv tesutul subcutanat. Plaga are aspectul
unei ulceratii profunde
Stadiul 4- este afectata in totalitate pielea, fiind prezenta necroza, care poate implica
muschii si osul, tendoanele sau articulatiile.
43.2 Ingrijirea plagii iatrogene. Definitie, supraveghere,

tratament.
Plaga iatrogena se formeaza atunci cand o tehnica ( interventie chirurgicala, injectie,
punctie) nu este facuta corect.
Se supravegheaza pentru a evita extinderea ei, se monitoreaza temperatura.
Tratament : la indicatia medicului + pansament
46.1 Injectia subcutanata. Definitie, indicatii, contraindicatii,

materiale necesare
Introducerea unor substante medicamentoase (atropina, insulina, anticoagulant) in
hipoderm prin intermediul unui ac. Solutiile vor forma un depozit din care se va difuza
lent catre sistemul capilar solutia medicamentoasa.
Mat : manusi, seringa, ac, solutie medicamentoasa de injectat, tampon alcoolizat
Indicatii : prevenirea socului vagal, tratamentul reactiilor alergice, profilaxia unor
afectiuni infecto-contagioase ( vaccin antigripal, antitetanus, etc)
Contraindicatii : lipodistrofie ( reactie locala la injectarea insulinei in acelasi loc),
lipoatrofie ( atrofia tesutului celular subcutanat), lipohipertrofie (pierderea elasticitatii si
ingrosarea tesuturilor), in cazul infectiei locale se alege alta regiune de abord.
17
46.2 Montarea branulei. Indicatii, contraindicatii, materiale
necesare si tehnica.
Tehnica : asistenta se spala pe maini si isi pune manusile, se alege vena de punctie, se
Mat : tampoane sterile alcoolizate, garou, manusi, branule, benzi adezive pentru fixarea
branulei, seringa cu solutie normal salina, comprese.
Indicatii : recoltarea sangelui pentru examenele de laborator, adinistrarea tratamentului
i.v, transfuzie de sange.
48.1 Injectia intramusculara. Definitie, indicatii, contraindicatii,

material necesare
i.m. presupune introducerea unei substante medicamentoase in tesutul muscular.
Materiale : medicamentatie prescrisa de medic, ser de dizolvare, seringa, ac, manusi,
comprese sterile, alcool.
Indicatii : absorbtia rapida in circulatia sanguina, rata rapida de absorbtie comparativ cu
injectiile intradermice sau subcutanate.
Contraindicatii : tulburari de coagulare, terapii antitrombotice, infarctul miocardic acut.
48.2 Recoltarea urinei prin sondaj vezical pentru

urocultura. Definitie, indicatii, tehnica, pregatirea
produsului pentru laborator.
Urocultura informeaza asupra starii functionale a rinichilor cat si a intregului organism.
Indicatii : se utilizeaza atunci cand recoltarea la jumatatea mictiunii nu este posibila iar
punctia vezicala nu este dorita. Se folosesc sonde (catetere) cu o singura cale
unidirectionala (exista risc de infectie externa).
Tehnica : toaletarea organelor genitale externe cu atentie, in caz de sonda vezicala
permanenta nu se recolteaza urina din punga colectoare ci doar prin punctie in portiunea
proximala a sondei dupa o dezinfectare atenta a suprafetei.
Se recolteaza urina din punga colectoare in recipientul steril, se eticheteaza si se trimite la
laborator.
18
51.1 Administrarea medicamentelor pe cale orala. Reguli generale
de administrare pe cale orala.
Asistenta respecta medicamentul prescris de medic, doza prescrisa, identifica
medicamentul prescris dupa eticheta, forma de prezentare, culoare, miros, consistenta.
Verifica calitatea medicmentelor, observa integritatea, culoarea medicamentelor solide,
respecta calea de administrare prescrisa, respecta orarul si ritmul prescris pentru a
mentine concetratia constanta in organism. Respecta somnul pacientului, organizeaza
administrarea in afara orelor de somn, se treeste pacientul in caul administrarii
antibioticelor, chimioterapicelor cu ore fixe de administrare, evita incompatibilitatile
medicamentelor datorate asocierilor unor solutii medicamentoase in aceeasi seringa in
acelasi pahar. Serveste pacientul cu o doza unica de medicament pt administrarea orala.
Respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor : pe cale orala-solide,
lichide. Informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce priveste efectul
urmarit si efectele secundare. Anunta imediat medicul privind greselile produse in
administrarea medicamentelor legate de doza, calea si tehnica de administrare. Respecta
masurile de asepsie, igiena oentru a preveni infectiile intraspitalicesti.
51.2 Infasarea sanului. Pregatire fizica si psihica, tehnica.

Se explica pacientului necesitatea tehnicii. Pacienta se aseaza in pozitie comoda care sa
faciliteze executia tehnicii.
Tehnica : se efectueaza 2 ture circulare de fixare pe torace sub sani. Se conduce fasa de
jos in sus catre umarul opus sanului de pansat trecand peste sanul interesat. Se coboara
oblic fasa pe spate prin axila sanului ce trebuie pansat pana in dreptul turei circulare care
e executa de fiecare data ce s-a trecut fasa peste san si spate. Se incheie cu 2 ture
circulare. Se fixeaxa capatul terminal al fesei cu un ac de siguranta pe turele circulare in
partea opusa a sanului pansat sau cu leucoplast. In cazul infasarii ambilor sani se
efectueaza aceeasi ordine a spirelor alternand si de partea opusa turei simetrice pentru a
acoperi ambii sani.
52.1 Administrarea medicamentelor pe cale rectala. Indicatii,

contraindicatii, mod de prezentare, administrare si efecte adverse.
Indicatii : pacienti cu tulburari de deglutitie, pacienti operati pe tubul digestiv superior
sau cu intoleranta digestiva, pacienti la care se doreste evitarea circulatiei portale
(trecerea medicamentelor prin ficat)
Contraindicatii : afectiuni ale rectului si anusului, diaree, interventii chirurgicale ale
rectului.
Mod : supozitoare, clisma medicamentoasa.
Administrare : as isi spala mainile, se dezinfecteaza, imbraca manusile, despacheteaza
supozitorul din ambalaj,unge cu vaselina sau ulei de vaselina supozitorul sau il mentine
intr-o atmosfera calda, departeaza fesele pacientului cu mana stanga, pentru a evidentia
19
orificiul anal iar cu mana dreapta introduce supozitorul cu partea ascutita inainte si il
impinge cu indexul pana ce trece de sfinterul intern al anusului.
Efecte : supraincalzirea supozitorului care determina topirea lui si imposibilitatea de
administrare. In timpul administrarii de clisma medicamentoasa picura cu picura se fa
mentine constanta temeperatura solutiei 39-42 celsius pentru a evita reflexul de defecatie
prin administrarea solutiei cu temperatura redusa ca urmare a racirii.
52.2 Spalatura auriculara. Definitie, tehnica, ingrijir ulterioare,

notarea in F.O
Prin spalatura auriculara se intelege spalarea conductului audiv extern prin introducerea
unui curent de lichid.
Tehnica : se aseaza pacientul in pozitie sezanda, protejat cu prosop, musama si sort. Se
spala si dezinfecteaza mainile asistentei, imbraca manusile si sortul de protectie, aseaza
tavita renala sub urechea bolnavului care inclina capul spre tavita si o sustine, se verifica
temperatura solutiei de spalare, se cere bolnavului sa isi dechida gura, conductul se
largeste si continutul patologic se indeparteaza mai usor, cu mana stanga se trage
pavilionul urechii in sus iar cu mana opusa se injecteaza sub jet lichidul de spalatura in
conduct spre peretele postro-superior si se asteapta evacuarea, se repeta operatia pana se
obtine lichid curat. Se usuca conductul cu cateva tampoane de vata, se indeparteaza tavita,
se controleaza lichidul de spalatura, se verifica prezenta corpului strain in lichidul e
spalatura, se spala si se dezinfecteaza mainile, se usuca conductul auditiv prin
introducerea unui tampon, se aseaza pacientul in decubit dorsal 30 min, se noteaza
tehnica si rezultatul spalaturii in F.O ( corpi straini extrasi).
54.1 Recoltarea materialelor fecale pentru examen

coproparazitologic. Indicatii, tehnica, pregatirea produsului
pentru laborator.
Examenul bacteriologic permite diagnosticarea bolilor infectioase gastrointestinale prin
depistarea bacilului Tific dizenteric tuberculos vibroni holerici si enterobacteriile
toxiinfectiilor alimentare. Dupa stabilirea diagnosticului recoltarea se efectueaza pentru
supravegherea evolutiei bolilor.
Recoltare din scaun spontn sau provocat. Spalarea mainilor, se protejeaza patul cu
musama si aleza, se aseaza bazinetul sub pacient, se recolteaza cu lingura recipientului
cateva fragmente din diferite parti ale scaunului (mucus, puroi). Se introduce lingura in
recipient.
Recoltarea directa din rect : se aseaza pacientul in decubit lateral stang, cum membrul
inferior drept intins,iar cel stang in flexie. Se indeparteaza fesele se introduce un tampon
steril prin miscari de rotatie prin anus in rect se sterge mucoasa rectala se indeparteaza
tamponul si se introduce in eprubeta sterila dupa flambarea gatului ei.
Recoltarea pentru oua de paraziti : se poate face prin raclare cu o spatula de os sasu cu o
bagheta de lemn plata bine lustruita, inmuiata in glicerina, cu apa in parti egale. Metoda
consta in raclarea pielii din vecinatatea orificiului anal in special pentru oxiuri care se
20
depun la aceasta regiuni. Raclarea se face la 2-3 ore dupa culcare sau dimineata devreme.
Dupa raclare bagheta va fi introdusa intr-o eprubeta curata si se trimite la laborator.
54.2 Testarea sensibilitatii la antibiotice. Definitie, materiale

necesare, tehnica, ingrijiri ulterioare.
Def. Injectarea strict intradermica a unor solutii diluate din substanta medicamentoasa ce
urmeaza a fi administrata.
Antibioticele : Substante organice provenite din metabolismul celulelor vii (mucegaiuri,
bacterii) sau obtinute pe cale sintetica care au propietati bacteriostatice, bactericide sau
antimicotice.
Materiale : seringa 10 ml, ac aspiratie, ac injectare, tampon vata, substanta dezinfectanta,
tavita renala, manusi, substanta medicamentoasa plus solvent, comprese sterile, pense de
servit, pix, documente medicale.
Tehnica : se pregateste locul prin degresare, se efectueaza dilutia, se injecteaza strict
intradermic 0,3 – 0,5 ml solutie diluata. Nu se tamponeaza dupa administrare.
Interpretarea rezultatului se face dupa 15-30 min. daca apar congestie induratie halou alb
extensiv peste congestie pacientul este sensibil.
Nu are voie sa atinga locul injectat, sa se spele sau sa produca grataj.
55.1 Luxatia coxofemurala. Recunoasterea luxatiei, atitudine de

urgenta, imobilizare.
Recunoastere : capatul femurului iese din articulatia coxala asezandu-se in fata sau in
spatele cotilului superior sau inferior acestuia. Pozitia membrului inferior este diferita in
functie de felul luxatiei, membrul poate fi scurtat, rotat in fata etc.
Pot fi administrate calmante, pe cale injectabila, este prudent sa se evite administrare per
orala pentru a permite medicilor la nevoie sa execute tehnici de anestezie generala pentru
reducerea unor luxatii de urgenta.
Profilaxie antitetanica.
Imobilizare : se face ca si in fracturile dechise fara sa se incerce reducerea luxatiei
mentinand membrul in pozitia in care a fost adus de traumatism.
55.2 Administrarea AINS. Indicatii, mod de prezentare,

administrare intramusculara.
AINS fac parte din grupa analgezice-antipiretice-antiinflamatoare la care predomina
efectul antiinflamator ce actioneaza asupra unor etape ale procesului inflamator.
Sunt utilizate intr-o paleta larga de afectiuni, fie ca medicamente imptomatice pentru
actiunile analgezice si antipiretice din diferite algii, stari febrile fie pentru actiunea
antiinflamatoare in bolile reumatice.
AINS sunt utilizate in tratamentul urmatoarele semne si simptome : discomfort si durere,
febra, inflamatie.
Mod de prezentare : oral-comprimate, capsule, suspensii
21
Rectal- supozitoare
Cutanata- unguente
Parenteral – fiole 1,2,3 ml cu administrare IM,IV, PEV.
Administrare IM - se face in muschii voluminosi lipsiti de trunchiuri mari de vase si
nervi ( regiunea supero-externa a feselor, fata externa a coapsei in treimea mijlocie, fata
externa a bratului in muschiul deltoid).
56.1 Spalatura oculara. Definitie, indicatii, contraindicatii,

materiale necesare.
Prin spalatura oculara se intelege introducerea unui curent de lichid in sacul conjunctival.
In procesele inflamatorii ale conjunctivitei, in prezenta unor secretii conjunctivale
abundente, pentru indepartarea corpilor straini.
Materiale : materiale de protectie, prosoape, comprese, tampoane de vata, undina
( picurator), tavita renala, acid boric 3%, ser fiziologic, oxicianat de mercur 1/5000, apa
bicarbonatata 22%.
Contraindicatii : in caz de infectii
56.2 Proba Oelekr. Scop, tehnica, incidente, acciente.

Stabilirea compatibilitati biologice ‘in vivo’, verifica in plus felul in care primitorul
reactioneaza fata de sangele ce i se va introduce prin transfuzie.
Se regleaza timpul de scurgere astfel incat primele 5 min sa se scurga 10-15 picaturi pe
min continuandu-se supravegherea pacientului. Daca nu apar semne se incepe transfuzia
la viteza normala aproximativ 60 picaturi/min.
Incidente si accidente : incompatibilitatea de grup/caz in care apar frisoane, cefalee,
durere lombara, tahicardie, congestia fetei. Imediat ce apar aceste semne se intrerupe
transfuzia si se anunta medicul.
58.1 Spalatura auriculara. Indicatii, definitie, contraindicatii,

materiale necesare.
Prin spalatura auriculara se intelege spalarea conductului audiv extern prin introducerea
unui curent de lichid.
Indicatii: indepartarea secretiilor, indepartarea corpilor straini ajunsi in urechea externa
accidental sau voluntar, tratamentul otitelor cronice
Contraindicatii: sunt doar cele referitoare la substanta de spalatura. In cazul corpilor
straini (in cazul dopului de cerumen cu 24 ore inaintea executarii tehnicii se instaleaza in
conductul auditiv extern. In conductul auditiv extern de 3 ori pe zi solutie de bicarbonate
de Na in glicerina 1/20; in cazul dopului epidermic se instileaza solutie de acid salicylic
1% in ulei de vaselina; in cazul corpilor straini hidrofili- boabe de legume- se instileaza
alcool; in cazul insectelor vii se fac instilatii cu ulei de vaselina, glicerina sau se aplica
tampon cu alcool cu effect narcotizant)
22
58.2 Luxatia cotului. Recunoasterea luxatiei, atitudine de urgenta,
imobilizare.
Recunoastere: extremitatile superioare ale oaselor antebratului parasesc articulatia cotului;
oasele deplasate se pot situa in fata sau in spatele paletei humerale; durerile sunt mari,
cotul este tumefiat; antebratul este scurtat sau lungit.
Atitudine de urgenta: fara a se incerca reducerea luxatiei se mobilizeaza membrul cu o
esarfa, pacientul este indrumat catre spital.
Imobilizare provizorie: cu ajutorul esarfei sau atelelor vacuum
Imobilizare definitiva: se executa dupa reducerea luxatiei dupa anestezie si se face cu
aparat gipsat.
59.1 Aspiratia gastrica. Definitie, indicatii, contraindicatii, material

necesare.
Introducerea unei sonde din cauciuc sau plastic siliconat printr-una din nari pana in
stomac ( aspiratie nazo-gastrica Cel mai frecvent utilizata, desi este posibil de efectuat si
aspiratie orogastrica ) cu scopul de a aspira lichidul de staza gastrica.
Indicatii: evacuarea lichidului de staza gastrica, in ocluziile digestive inalte sau joase
functional sau mecanice cu calmarea disensiei abdominale. Mentinerea de compre
gastrice in perioada ileusului dynamic postoperator cu evitarea varsaturilor si aparitiei
pneumoniei de aspiratie. Controlul varsaturilor digestive cu indepartarea sangelui din
stomac, punere in repaus a pancreasului in pancreatita acuta.
Contraindicatii: neoplasme gastrice, bolnavi casectici sau cu insuficienta respiratory,
leziuni la acest nivel, bolnavi cu cardiopatii decompensate sau anevrism de aorta.
Material: tub de aspiratie nazo-gastrica de tip Faulker(lungime 100-150 cm, grosime
etalonata), seringa 50 ml Guyon, lichid pentru ungerea tubului in scopul unei alunecari
mai usoare sub actiunea fortei de impingere, manusi, recipient de colectare, tub
intermediary de colectare, stetoscop.
59.2 Administrare subcutanata. Definitie, tehnica, ingrijiri

ulterioare.
Administrarea de substante medicamentoase (heparina, insulin, vaccinuri) in tesutul
subcutanat.
Tehnica : asistenta isi spala mainile, imbraca manusile, dezinfecteaza loculul injectarii, se
asigura ca este medicamentul corect, doza corecta, calea de administrare corecta, verifica
identitatea pacientului si administreaza solutia medicamentoasa lent.
Ingrijiri : dupa administrare dezinfecteaza locul si maseaza usor pentru a favoriza
circulatia si resorbtia medicamentului.
23
61.1 Administrarea medicamentelor pe cale parenterala. Dfinitie,
indicatii, contraindicatii, mod de prezentare, administrare, efecte
adverse.
Calea parenterala in intelesul strict al cuvantului este calea care ocoleste tubul digestiv
dat fiind faptul ca in afara injectiilor si alte cai ocoleste tubul digestiv (calea respiratorie)
notiunea de cale parenterala a fost reconsiderata pastrand in sfera ei numai calea
injectabila de administrare a medicamentelor.
Indicatii : posibilitatea administrarii la pacientii inconstienti, cu hemoragie digestiva,
varsaturi.
Mod de prezetare : intramuscular, intravenos, intraarterial,subcutanat, intradermic,
intracardiac, intramedular, subarhnoidian.
Administrare : medicul indica in scris doza si modul de administrare ; medicametul sa fie
steril ; folosirea pe cat posibil a fiolelor cu doza unica ce vor fi deschise la administrare ;
alegerea corecta a caii de administrare ; acul sa corespunda ca grosime si lungime caii de
administrare ; verificarea instrumentarului inainte de utilizare ; sterilizarea
instrumentelor ; verificarea calitatii a solutiilor de injectat si a ambalajelor ; incarcarea
corecta a seringii ; injectarea imediata a continutului seringii ; injjectarea lenta ;
dezinfectarea locului injectarii.
Efecte adverse : abces, soc anafilactic, hematom.
61.2 Aplicarea bandajului in spirala. Indicatii, materiale, tehnica

Indicatii : se foloseste in traumatismele cutiei toracice, abdomenului, regiunilor occipitale,
gatului, antebrat, piept.
Materiale : fesee, ac de siguranta, foarfece, leucoplast, manusi
Tehnica : as se spala pe maini si se dezinfecteaza conform normelor de igiena, isi imbraca
manusile, se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub o forma de spirala cu acoperirea turei
precedenta 2/3.
63.1 Colica biliara. Definitie, conduita de urgenta.

Prin colica biliara (i se mai spune si veziculara sau hepatica)se intelege o durere acuta
violenta, localizata in hipocondrul drept cu iradiere pana in coloana vertebrala, umarul si
omoplatul drept, survenita in cursul colecistopatiilor litiazice si nelitiazice ( colecistce
acute si subacute, diskinezii veziculare, cistite sau oddiene, colecistoze, tumori biliare).
Conduita de urgenta : colici biliare de intensitate mic fara complicatii pot fi tratate la
domiciliu prin repaus la pat, regim alimentar, analgezice, antispastice.
Colici biliare insotite de varsaturi hidroelectrolitice la cel mai mic semn de evolutie
nefavorabila necesita internarea de urgenta pentru investigatii si tratament medico-
chirurgical.
In spital : recoltarea de sange pentru examinari de urgenta (numararea leucocitelor,
bilirubinei, trnsaminaze, ionograma sanguina, rezerva alcalina, azot, glicemie,
amilazemie), examenul urinii ( urobilinogen, pigmenti biliari), repaus la pat, alimentatie
( ceai de tei,musetel sau menta), calmarea durerii (la indicatia medicului se administreaza
24
antispastice, antialgice), calmarea varsaturilor, combaterea infectiei, in caz de evolutie
nefavorabila se reecurge la tratamentul chrurgical.
63.2 Recoltarea analizelor specifice in afectiunile reumatologice.

Analize indicate, tehnica de recoltare, pregatirea produsului
pentru laborator.
Analize indicate : VSH,ASLO, proteina C reactiva, fibrinogen, hemeleucograma, acid
uric, FR
Tehnica : (tehnica recolatarii normale in sistem vacutainer).
Pregatire produsului : se eticheteaza si se trimite la laborator.
65.1 Clisma evacuatoare. Definitie, indicatii, tehnica.

Definitie : reprezinta introducerea prin anus in rect si colon a unui lichid in diverse
scopuri.
Indicatii : pregatirea pacientului pentru examinari endoscopice si cardiologice, pregatirea
pentru interventii chirurgicale, evacuarea continutului rectal in caz de constipatie.
Tehnica : se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul. Se verifica
temperatura apei sau a solutiei medicamentoase, se umple irigatorul si se evacueaza aerul
si prima ccoloana de apa. Se lubrefiaza canula cu o compresa de tifon si se fixeaza
irigatorul pe stativ. Asistenta se spala si se dezinfecteaza conform normelor de igiena,
imbraca manusile, indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga, introduce cu mana
dreapta canula prin anus in rect perpepndicular pe supravata subianenta, cu varful
indreptt inainte in diretia vezicii urinare, dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter se
ridica extremitatea externa si se indreapta varful spre axa ampulei rectale. Se introduce
canula 10-12 cm se deschide robinetul sau pensa, si se regleaza viteza de scurgere a apei
prin ridicarea irigatorului la aprox.50 cm deasupra patului pacientului. Pacientul este
rugat sa respiree adanc si sa isi relaxeza musculatura abdominala sa retina solutia 10-15
min, se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de
scurgere, se indeparteaza canula si se aseaza in tavita renala. Pacientul este adus in
pozitie de decubit lateral drept apoi decubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la o
adancime mai mare ; se capteaza scaunul la pat sau la toaleta.
65.2 Plaga taiata palma dreapta. Definitie, ingrijirea plagii.

Definitie : intreruperea continuitatii tegumentului prin actiunea unui agent mecanic. Ele
sunt marcate prin durere si determina impotenta functionala.
Antibioterapie, profilaxie antitetanica, sutura, pansament compresiv, tratament antialgic
si antiinflamator, hemostaza, bandajare.
66.1 Infarct miocardic. Cauze, conduita de urgenta.

Factorii care favorizeaza aparitia infarctului sunt :
-factori de risc : varsta, sex, HTA, diabet zaharat, hiperlimia, obezitate, fumat, sedentrism
25
-factori declansatori : efort, mese copioase, stres, infectii acute ale tractului respirator
-factori meteorologici
Conduita de urgenta – in spital : instalarea bolnavului in pat, aplicarea in continuare a
masurilor de prim ajutor , la indicatia medicului sedarea durerii, combaterea anxietatii,
oxigenoterapie, masurarea functiilor vitale( EKG, TA), recoltarea probelor de laborator ,
prevenirea complicatiei tromboembolice, preintampinarea hiperexcitabilitatii miocardului,
administrarea medicamentatiei, alimentatia bolnavului, urmarirea evacuarilor de urina si
fecale, igiena bolnavului, mobilizarea bolnavului, crearea mediului psihologic favorabil,
educatia sanitara.
66.2 Recoltarea sangelui pentru determinarea probelor hepatice.

Definitie, indicatii, materiale necesare, tehnica.
Analizele hepatice se refera la un set de analize sanguine care evalueaza prin produsi
hepatici si prezenta lor in sange intr-o anumita cantitate exact aceasta arata
functionalitatea normala a ficatului.
Indicatii : stabilirea diagnosticului in bolile hepatice
Materiale : manusi, ace, tampoane de vata, tava curata, ac pentru infiletare, tub holder,
vacutainere.
Tehnica : vacutainer
68.1 Colica renala. Regimul igieno-dietetic. Simptomatologie

Simptomatologie : durere localizata in zona lombara de obicei in flanc, violenta, su forma
de colica, uneori se poate manifesta ca o jena lombara care iradiaza in jos spre fosa iliaca,
hipogastru, labii marii sau testicule.
Regim : consum generos de legume si fructe proaspete, peste si pui in cantitati mici,
cereale integrale, evitarea consumului de proteine animale in cantitati mari, a lactatelor,
zaharurilor, alcoolului, cofeina, sucuri acidulate, sare, suplimentarea dietei cu magneziu
si B6, aport generos de apa.
68.2 Entorsa la nivelul gambei. Semne si simptome, atituni de

urgenta si mobilizare.
Durere de obicei foarte intensa si nesistematizata, in momentul traumatismului se
concentreaza in punct fix dupa cateva ore de la traumatism la locul insertiilor capsulelor
ligamentare.
Impotenta functionala, edem , echimoza, pozitie antalgica caracteristica articulatiei.
Combaterea durerii, imobilizare cu atela si aparat gipsat, fasa elastica, ciorap elastic.
71.1 Ingrijiri postoperatorii in chirurgia generala. Ingrijiri in ziua

intrventiei.
Pacientul este adus la pat de ctre anestezist si asistentul de anestezie care vor supraveghea
starea pacientului. Pacientul va fii asezat in pat in functie de tipul de anestezie, tipul de
26
interventie si starea pacientului. Se vor supraveghea si nota in FO tensiunea (15-15 timp
de 2 ore, 30-30 urmatoarele 6 ore, 60-60 in urmatoarele 16 ore), pulsul (10-15 min
urmarind frecventa ritmicitatea, amplitudinea), temperatura se masoara dimineata si seara,
daca nu sunt alte indicatii. Se supravegheaza perfuzia, tubulatura, plaga operatorie, sonda
gastrica si diureza. Se administreaza tratamentul antialgic, antiinflamator, antibiotic. Se
supravegheaza oxigenoterapia.
71.2 Prastia. Monoclu. Indicatii, tehnica.

Prastia se foloseste la bandajarea nasului. Monoclul se foloseste pentru fixarea
pansamentului la nivelul orbitelor.
Tehnica : Prastia : se confectioneaza dintr-o fasa lunga de 50-60 cm care la ambele capete
se despica lung lasand la mijloc o portiune de aproximativ 5cm ce va servi acoperirea
nasului. Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata. Se trec capetele superioare ale
fesei sub pavilionul urechii si se innoada in regiunea occipitala. Se trec ramurile
inferioare ale fesei deasupra urechilor incrucisand pe cele superioare si se fixeaza in
partea posterioara a capului realizand astfel o prastie.
Monoclu : acopera o singura regiune orbitala. Se efectueaza incepand cu 2 ture circulare
front-occipitale dupa care se conduce fasa oblic peste ochiul pansat pe sub ureche. Se
efectueaza din nou o tura circulara front-occipitala apoi oblic repetand succesiunea de
ture oblice si circulare pana la acoperirea completa a o ochiului. Se fixeaza capastrul.
73.1 Administrarea medicamentelor pe suprafata tegumentului.

Definitie, indicatii, tipuri de medicamente, tehnica.
Se aplica pe suprafata tegumentelor medicamente care au efect local la acest nivel.
Indicatii : vindecarea bolilor prin actiune locala sau generala.
Tipuri ; lichide, pudre, unguente, paste, mixturi, sapunuri medicinale, creioane caustice,
bai medicinale.
Tehnica : asistenta alege instrumentele in functie de forma de prezentare a
medicamentului prescris.
Badijonarea consta in intinderea unei solutii medicamentoase cu ajutorul unui tampon
montan pe port-tampon.
Compresa medicamentoasa consta in imbibarea solutiei medicamentoase intr-un strat
textil mai gros apoi se aplic pe tegumentul bolnavului.
Pudrajul reprezinta presararea medicamentelor sub forma de pudra pe piele cu ajutorul
tampoanelor sau cutiilor cu cap perforat.
Uguentele si pastele se aplica cu ajutorul spatulelor pe suprafata tegumentelor intr-n strat
subtire.
Mixturile se intind cu ajutorul tampoanelor montate pe port-tampon sau cu mana
imbracata in manusa.
Sapunurile medicinale sunt utilizate pentru spalarea pielii cat si pentru obtinerea unui
efect medicamentos.
Creioanele caustice sunt introduse in tuburi protectoare, ele au actiune de distrugere a
tesutului granular sau defavorizare a epitelizarii unor suprafete ulcerate.
Baile medicinale se utilizeaza pentru efect calmant dezinfectant decongetiv antipurigios.
27
73.2 Luxatia omoplato-claviculara. Recunoasterea luxatiei,
aptitudini de urgenta
Recunoastere : durere care se mareste o data cu tentativa de miscare, tumefierea regiunii,
impotenta functionala, deformarea regiunii, hemartroze, echimoze subcutanate, scurtarea
tegumentului unde s-a produs leziunea, uneori parestezii, paralizii, usoara cianoza.
Conduita d eurgenta : pot fi administrate calmante doar pe cale injectabila, se face
imobilizarea , se panseaza daca este deschisa, profilaxie antitetanica.
74.1 Ocluzia intestinala. Definitie, conduita de urgenta.

Oprirea completa si persistenta a tranzitului intestinal si in consecinta imposibilitatea
evacuarii de materii fecale si gaze ( se constituie un sindrom de abdomen acut).
Conduita de urgenta : se instaleaza o sonda de aspiratie nazogastrica pentru combaterea
stazei, dca este cazul se instituie primele masuri pentru combatrea starii de soc, perfuzii
pentru mentinrea starii generale, se fac examinari de urgenta (ionograma, rezerva alcalina,
azotemie, leucocite), colectarea tulburarilor hidroelectrolitice si a echilibrului acido bazic
este necesar in toate cazurile. Se face in raport cu datele furnizate de laborator.
Tratamentul chirurgical indiferent de cauza ocluziei mecanice trebuie sa fie precedat si
insotit de tratament medical. Rehidratare, reechilibrare ori de cate ori sunt prezente
tulburarile generale mai importante.
74.2 Recoltarea sangelui pentru probele de coagulare. Definitie

tehnica, ingrijiri ulterioare.
Definitie : TQ , T.Howell
Tehnica : vacutainer ALBASTRU
75.1 Administrarea medicamentelor la nivelul mucoaselor.

Indicatii, mod de prezentare, administrare, efecte adverse.
Indicatii : instilarea medicamentelor (coliruri, unguente) pe suprafata ochiului cu efect
trapeutic (anestezic, midriatic, strangere pupilara, antialgic, antiinflamator).
Administrarea medicamentelor pe cale nazala prin instilatie : furnizarea unei linii de
administrare a medicamentelor prscrise pentru tratarea problemelor nazale, administrarea
medicamentelor in conductul auditiv extern prin instilatie ; instilatiile auriculare se
folosesc pentru tratamentul infectiilor inflamatiilor urechilor, indepartarea cerumenului,
anestezie locala sau indepartarea insectelor ajunse accidental in ureche.
Mod de prezentare : pulberi, unguente, solutii, discuri oculare.
Unguente : in sacul conjunctival se pune cu o bagheta de sticla acoperita cu un tmpon
Poate fi aplicat pe mucoasele mentionate si cu ajutorul prelungirii tubului in care se
gaseste prin apasare pe partea plina a tubului.
Pulberile medicamentoase se pt aplica in sacul conjunctival cu ajutorul unor tampoane de
vata montate pe o bagheta de sticla.
28
Discuri oculare : poate fi introdus discul orizontal sub ploapa superioara si apoi se
preseaza cu blandete asupra pleoapei superioare pt ca discul sa se fixeze cat mai bine.
75.2 Voletul costal. Recunoastere, atitudini de urgenta, transport si

imobilizare.
Caracteristica voletului este miscarea paradoxala care se poate observa la inspectie.
Se remarca fragmentele osoase si emfizemul gazos subcutanat care in cazuri sere poate fi
generalizat.
Atitudini de urgenta : Securizarea ariei la locul accidentului
Verificarea starii de constiinta
Pozitie semisezanda (daca aceasta pozitie este permisa de starea generala a pacientului)
Imobilizare : Fixarea externa a voletului cu comprese sterile fie din compresiune manuala
fie cu fesi rulate (manunchi de comprese) aplicate pe volet .Totul se fixeaza cu benzi de
leucoplast care sa prinda numai hemitoracele corespunzator .Se impune un bandaj
circular pentru a limita mobilitatea pieptului si marginii ascutite de coasta rupta reducand
astfel durerea si riscul de deteriorare a organelor interne
Transport : daca este volet costal prin trauma se transporta in saltea vacum, daca este
spontan in pozitie semisezanda pe targa.
77.1 Hipertemia . Definitie . Conduita de urgenta . Preventie

Definitie :reprezinta cresterea tensiunii corpului peste limitele normale.
Conduita de urgenta : aeriseste incaperea si asigura imbracaminte lejera, aplica comprese
reci, impachetari reci, punga cu gheata, frictiuni ; incalzeste pacientul in caz de frisoane ;
administreaza medicamentatia prescrisa de medic(antitermice, antibiotice) ; calculeaza
bilantul lichidelor pe 24 ore ; sereveste pacientul cu cantitati mari de lichide ; schimba
des lenjeria de pat si corp ; mentine igiena tegumentelor ; pregateste psihic pacientul
inaintea tehnicilor de recoltare si examinare.
Preventie : purtarea de imbracaminte de bumbac care permite corpului sa transpire si
adecvata anotimpului ; consumul eficient de lichide, evitarea contactului cu persoane
bolnave ; a se evita expunerea in timp indelungat la soare ; nu se consuma in exces cafea,
alcool si nicotina.
77.2 PEV. Definitie . Tehnica . Ingrijiri ulterioare

Definitie : PEV= perfuzie endovenoasa ; introducerea pe cale parentrala picatura cu
picatura sau in jet continuu a substantelor medicamentoase.
Tehnica : punctionarea venei cu ajutorul acelor metalice fixate direct in vena prin canule
de material plastic ce se introduc transcutanat in lumenul venos (branule sau catetere
venoase) si cu ajutorul perfuzoarelor.
Ingrijiri ulterioare : aceleasi ca la punctie venoasa
29
79.1 Punctia abdominala. Definitie. Indicatii. Contraindicatii. Materiale
necesare.
Ascitele masive care provoaca tulburari circulatorii si respiratorii prin presiune asupra
diafragmului venei cave inferioare, ascitele care nu se absorb prin metode obisnuite de
tratament, traumatismele inchise ale viscerelor abdominale care se suspecteaza un
hemoperitoneu, pentru diagnosticul citologic bacteriologic si enzimatic al ascitei.
Contra : chisturi ovariene mari, hidronefroza, sarcina, se excuta cu prudenta la pacientii
in coma, colectiile de lichid inchistate se evacueaza doar chirurgical.
Mat : materiale de protectie a patului, manusi, alcool, tinctura de iod, xilina 1%, trocar,
ace, seringi, tampoane, medicamente (tonice cardiace, sol.anetezice), materiale pt reactia
Rivalta (pahar conic, 50 ml apa distilata, acid acetic glacial, pipeta), material pentru
pansament, vase colectoare, cilindru gradat, galeata de 10 l, paravan, tavita renala,
materiale pt recoltari.
79.2 Testarea sensibilitatii la penicilina. Indicatii. Pregatire. Tehnica.

Ingrijiri ulterioare.
Indicatii : penicilina reprezinta una din cele mai mari alergogene
medicamente motiv pentru care este necesara la prima doza efectuarea unei
testari.
Pregatire : in flaconul de 400.000 UI se adauga 4 ml ser fiziologic rezultand
o concentratie de 100.000UI/ml ; din aceasta solutie se extrage 1 ml si se
adauga 9 ml ser fiziologic rezultanta o concentratie de 10.000UI/ml ; din
aceasta solutie se extrage 1ml si se adauga 9 ml ser fiziologic rezultand o
concentratie de 1000UI/ml. Din aceasta ultima dilutie se extrage 0,1-0,3 ml
si se injeacteaza la adult strict intradermic.
Tehnica : as.med isi schimba manusile, se spala si se dezinfecteaa conform
normelor de igiena, imbraca manusi noi, dezinfecteaza locul injectie, intinde
si imobilizeaza pielea cu indicele si policele mainii stangii, cu mana dreapta
ia seringa si patrunde cu bizoul acului in sus in grosimea dermului,
injecteaza lent solutia pana la formarea unei papule cu aspect de coaja de
portocala cu diamentrul de 5-6mm, si inaltime de 1-2mm, retrage acul brusc
si nu tamponeaza locul injectiei. Pacientul va fii supravegheat timp de 20
min d.p.d.v. al starii generale si al reactiei locale, educandu-l sa nu stearga
sau preseze zona.
81.1 ocluzie intestinala. Cauze. Conduita de urgenta.

Conduita de urgenta : se instaleaza o sonda de aspiratie nazogastrica pentru combaterea
stazei, dca este cazul se instituie primele masuri pentru combatrea starii de soc, perfuzii
30
pentru mentinrea starii generale, se fac examinari de urgenta (ionograma, rezerva alcalina,
azotemie, leucocite), colectarea tulburarilor hidroelectrolitice si a echilibrului acido bazic
este necesar in toate cazurile. Se face in raport cu datele furnizate de laborator.
Tratamentul chirurgical indiferent de cauza ocluziei mecanice trebuie sa fie precedat si
insotit de tratament medical. Rehidratare, reechilibrare ori de cate ori sunt prezente
tulburarile generale mai importante.
Cauze : intralumenare : ileus biliar, corpi straini, meconiu, fecalom ;
-parietale : stenoza, imperforatie anala, diafragm congenital ;
-extraparietale : peritonite, cancer,enterite, hernii interne sau externe, carcinomatoza
81.2 Recoltarea analizelor specifice in afectiunile

cardiovasculare. Analize specifice. Tehnici de recoltare.
Analize specifice : VSH, hemoleucograma, creatina serica, glicemie, trigliceride, TGO,
TGP.
Tehnica : vacutainer
84.1 Administrarea algocalminului. Indicatii. Contraindicatii. Mod

de prezentare . Administrare. Efecte adverse.
Indicatii : antipiretic, antialgic, dureri acute severe, postlezionale, postoperatorii, colici,
alte dureri acute severe sau cronice, atunci cand alte mijloace terapeutice nu sunt indicate.
Contraindicatii : hipersensibilitate la metalmizol sau la oricare dintre excipientii
produsului, hipersensibilitate la derivatii de pirazol, intoleranta la AINS, afectiuni ale
maduvei hematopoietice, antecedente de agranulocitoza, porfirie hepatica acuta, sugar
sub 3luni / sub 5kg (pentru substanta activa).
Mod : la adult si copii peste 15 ani : oral (500-1000mg comprimate), la nevoie se poate
repeta pana la cel mult de 4 ori pe zi (doza pe 24 ore nu trebuie sa depaseasca 5g de
metamizol). Administrare cu prudenta la pacientii cu insuficienta hepatica, la pacientii
varstnici este necesara administrarea dozelor minime eficace. La copiii sub 15 ani nu se
administreaza metamizol sub forma de comprimate (se recomanda forme farmaceutice si
concetratii adecvate varstei).
Mod de prezentare : tablete, administrare per os, fiole IM si PEV la indicatia medicului.
Reactii adverse : metamizolul poate provoca rareori reactii anafilactice si anafilactoide cu
evolutie severa care pt sa apara imediat dupa administrarea orala dar si la cateva ore dupa
administrare (in general apar in prima ora dupa administrare).
Reactiile anafilactice se pot manifesta prin dispnee acuta, apnee, bronhospasm, edem
laringian, hipotensiune arteriala, mergand pana la colaps, urticarie, etc.
La pacientii cu astm la AINS a fost observata aparitia de astm bronsic.
Modificari hematologice : rar pot sa apara leucopenie si foarte rar agranulocitoza sau
trombocitopenie.
31
84.2 Recoltarea secretiilor nazale. Indicatii. Tehnica. Pregatirea
produsului pentru laborator.
Indicatii : in depistarea portajului de Staphyloccus aureus sau Streptoccocus pyogenes.
Tehnica : recoltarea se face cu un tampon mai subtire fixat pe un porttampon de sarma
usor indoita cu care se poate patrunde in nazo-faringe.
Pentru examinari virusologice recoltarea se face prin suflarea puternica a nasului intr-o
cutie Petri sterila fie prin spalare nazo-faringiana.
Pregatirea produsului : se acopera recipientele se eticheteaza se trimit la aborator.
86.1 Administrarea AINS. Indicatii. Contraindicatii. Mod de

prezentare. Administrare. Efecte adverse.
Indicatii: fac parte din grupa analgezice, antipiretice, antiinflamatoare la care predomina
efectul antiinflamator ce actioneaza asupra unor etape ale procesului inflamator. Sunt
utilizate intr-o paleta larga de afectiuni fie ca medicamente simptomatice pentru acitiunile
analgezice si antipiretice in diferite algii stari febrile fie pentru actiunea antiinflamatoare
in bolile reumatice. Sunt utilizate in: post-traumatisme articulare si musculare, entorse,
luxatii, intinderi musculare, cefalee, dismenoree, febra, inflamatie.
Contraindicatii: sunt asemanatoare pt intreaga clasa de AINS. Pacienti alergi la
antiinflamatoare, pacienti cu ulcer gastric sau duodenal, sindroame hemoragice care
prezinta insuf. Renala, hepatica sau cardiac severa. Se administreaza la indicatia
medicului in sarcina si alaptare. Se administreaza cu prudenta in cazul pacientilor cu
diabet si cu astm bronsic.
Mod de prezentare: administrare orala: comprimate, capsule, suspensii
-administrare rectala: supozitoare
-administrare cutanata: unguente
- administrare parenterala: fiole 1,2,3ml cu administrare IM,IV,PEV
Efecte adverse: pot sa apara simptome gastrointestinale, ulcer gastric sau duodenal (care
pot fi insotite de perforatii si hemoragii), tulburari la nivelul SNC, reactii cutanate si
urticarie, reactii alergice severe, edeme periferice la pacientii hipertensivi.
In cazuri foarte rare poate sa apara tulburari a hematopoiezei.
86.2 Pregatirea campului operator. Indicatii. Pregatirea

materialelor. Tehnica.
Indicatii: in preziua operatiei
Tehnica: ziua dinaintea interventiei: se curate pielea, sapunind usor regiunea si insistand
pe pliuri, pielea paroasa se rade cu grija, evitand producerea unor mici taieturi ( poarta de
intrare pentru infectii dureroase la efectuarea dezinfectiei);
Ziua interventiei: dupa ce bolnavul este fixat pe masa si anesteziat asistenta medicala
dezinfecteaza campul operator astfel: se degreseaza pielea cu comprese sterile imbibate
in alcool, se dezinfecteaza pielea cu tincture de iod care este eficace doar daca a stat in
contact cu pielea cel putin 6 min sau dezinfectante pe baza de iod ca betadina. Asezarea
lampii scialitice ( centrata asupra regiunii pe care va fii interventia) astfel incat
interventia o data inceputa nu va mai fii necesara miscarii effectuate asupra plagii
32
operatorii. Dupa dezinfectia tegumentelor, la indicatia medicului asistenta va aseza
campul steril asupra pacientului lasand zona libera ce urmeaza a fii operata.
Pregatirea materialelor: asistenta pregateste tot echipmentul necesar interventiei (in
functie de interventie): manusi, halite, masti, bonete, bisturii, pense, ace de sutura, etc.
90.1 Cateterizarea venoasa periferica. Definitie. Indicatii.

Contraindicatii. Materiale necesare.
Administrarea tratamentului intravenos cu ajutorul unei branule prezinta ca avantaje :
scuteste pacientul de multiple intepaturi, permite mentinerea unei linii venoase continue,
perfuzare continua, administrarea de bolusuri, dupa fiecare injectare se spala cu solutie de
heparina diluata sau solutie normal salina pentru a preveni formarea de cheaguri.
Mat : tampoane sterile alcoolizate, garou, manusi, branule, benzi adezive pentru fixarea
branulei, seringa cu solutie normal salina, comprese.
Indicatii : recoltarea sangelui pentru examenele de laborator, adinistrarea tratamentului
i.v, transfuzie de sange.
90.2 infasarea circulara. Indicatii. Dezavantaje. Tehnica

Indicatii: aceasta tehnica este indicata de aplicat pe membrele superioare si cele inferioare,
regiunile cilindrice (gat, abdomen, etc) se executa simplu si rapid.
Dezavantaje: consta in faptul ca se rasuceste mobilizand pansamentul de pe plaga.
Tehnica: se efectueaza suprapunand ture de fese exact una peste alta.
92.1 Punctia abdominala. Definitie. Tehnica. Ingrijiri ulterioare.

Tehnica: se face de catre medic ajutat de 2 asistente. Se deruleaza in salon sau in sala de
tratamente. As.1 si as.2 si medicul isi spala mainile si le dezinfecteaza. Medicul allege
locul punctiei. As2 pregateste patul cu musama, aleza, cearsaf, aseaza pacientul in pozitie
corespunzatoare locului ales. As1 pregateste locul puntiei si il dezinfecteaza. Serveste
seringa incarcata cu anestezic medicului. Medicul face anetezia locala. As2 mentine
pacientul in pozitia data. As1 serveste manusile chirurgicale medicului. Serveste campul
chirurgical medicului. Medicul protejeaza locul puntiei cu campul steril. As1
dezinfecteaa locul puntiei, serveste bisturiul sau direct trocarul. Medicul executa incizia
sau direct punctia cu trocarul, scoate mandrinul. As2 supravegheaza permanent faciesul,
respiratia, starea bolnavului. As1 recolteaza eprubete de lichid de ascita. Serveste tubul
prelungitor al canulei trocarului (pentru evacuare). Medicul adapteaza tubul prelungitor.
As1 supravegheaza scurgerea lichidului in vasul collector. As2 supravegheaza pacientul.
Toti 3 schimba pozitia pacientului daca se intrerupe scurgerea lichidului. Medicul retrage
trocarul, aplica agrafa Michel daca a folosit bisturiul pentru incizie. As1 dezinfecteaza
locul punctiei, face o cuta a pielii, aplica pansament uscat compresiv. As1 si as2 strang
cearsaful in jurul abdomenului si il fixeaza cu ace de siguranta.
33
Ingrijiri: se aseaza comod in pat astfel ca locul punctiei sa fie cat mai sus pentru a evita
presiunea asupra orificiului si scurgerea lichidului in continuare. Se asigura o temperature
optima in incapere si liniste. Dupa 6 ore se indeparteaza cearsaful strans in jurul
abdomenului. Se masoara circumferinta abdominala si se noteaza. Ajuta pacientul pentru
atisfactia nevoilor sale. Se monitorizeaza functiile vitale si se noteaza valorile inregistrate
in primele 24 ore. Pansamentul se schimba respectand masurile de asepsie. Agrafele se
scot dupa 48-72 ore.
92.2 Administrarea tratamentului prin injectie intravenoasa

directa. Indicatii. Tehnica de administrare.
Indicatii: permite abordare rapid si effect imediat. Este folosita in urgente bolusuri sau in
cauri in care nu se poate face administrarea intramusculara.
Tehnica: se confirma identitatea pacientului, se selecteaza o vena accesibila destul de
larga (cu cat vena e mai larga si Solutia mai diluata cu atat e mai putin iritanta).
Se aplica un garou deasupra locului de punctionare pentru destinderea si evidentierea
venelor. Se dezinfecteaza locul punctionarii cu un tampon cu betadina sau iod prin
miscari circulare dintre locul punctiei spre exterior pentru a evita contaminarea. Se
asteapta sa se usuce si se punctioneaza vena cu acul la un unghi de 30 grade cu amboul in
sus. E aspira in seringa pentru a vedea daca este introdus correct in vena, se indeparteaza
garoul si se injecteaza lent substanta. La terminarea injectarii se aspira din nou pentru a
vedea daca acul a fost tot timpul in vena si daca intreaga medicamentatie a fost correct
introdusa. Dupa verificare se schimba seringa goala cu una cu solutie normal salina
pentru a spala vena. Se scoate acul din vena printr-o miscare rapida si se preseazza locul
punctionarii cu comprese sterile timp de 3 min. se aplica pansament adeziv.
93.1 astmul bronsic. Definitie. Conduita de urgenta

Este o criza de dispnee paroxistica expiratorie provocata de stenoza functionala spastica a
bronhiilor. Bronhospasmul se datoreaza contractiei musculaturii edemului mucoasei
bronsice si hipersecretiei bronsice, fenomene ce duc la obstructia bronsica.
Conduit de urgenta: bolnavul este mentinut in pozitie semisezanda, va fi sters de
transpiratii. Pana la venirea medicului (care este chemat imediat) vor fi date bolnavului
antispastice (papaverina, lizadon), bronhodilatatoarev (eufilina, miofilin),
simpaticomimetice (tablete de efedrina, asmofug,asmopent, alupent, berotec in inhalatii
sau spray).
!!! se evita administrarea de simpaticomimetice in prima criza de astm sau pacientilor
hipertensivi !!!
Medicul va face apoi indicatia medicamentatiei de urgenta (bronhodilatatoare,
oxigenoterapie, simpaticomimetice).
In criza de astm cu insuficienta respiratorie internarea este obligatory.
!!!! asistenta trebuie a sties a diferentieze astmul bronsic de cel cardiac sau de edemul
pulmonary acut!!!!
34
93.2 Testul Mantoux. Indicatii. Tehnica.
Este utilizat pentru a stabili daca o persoana a dezvoltat un raspuns imun la bacteria ce
provoaca tuberculoza (TBC).
Tehnica: verificarea valabilitatii si a calitatii produsului biologic, spalarea si
dezinfectarea mainilor asistentei conform normelor de igiena, aplicare de manusi,
dezinfectarea tegumentului cu alcool sanitar, intinderea pielii de pe fata ventrala pentru a
facilita introducerea strict intradermica a tuberculinei . se injecteaza intradermic 0.1 ml
PPD care realizeaza de obicei o papula ischemica de 5-6ml cu aspect de coaja de
portocala, aceasta nu trebuie tamponata dupa extragerea acului. IDR corecta este
confirmata de lipsa sangerarii si de obtinerea papulei. Citirea testului este cantitativa.
95.1 Regimul igieno dietetic in DZ. Alimente premise. Alimente

contraindicate. Mod de viata.
Alimente premise: ou fiert, carne slaba (pui, vita, curcan,peste) mezeluri de pui, grasimi
(ulei crud, unt, margarina), supe de zarzahat , lactate (branza vaci, telemea, branza topita),
legume crude sau preparate termic, fructe crude sau preparate termic, dulciuri (o lingurita
de miere pe zi pentru indulcit ceai/cafea), condiment (vegetale, neiuti), bauturi (ceai,
cafea, apa plata, ocazional alcool).
Alimente contraindicate: zahar, produse zaharoase, produse de patisserie si cofetarie,
fructe dulci confiate, bauturi racoritoare cu zahar, lichior, must.
Mod de viata: miscare, regim, alimentatie, odihna, automonitorizarea, vizite periodice la
medic, analize periodice, ingrijirea picioarelor, support psihologic la nevoie.
95.2 Administrarea tratamentului parenteral. Tehnici de

administrare
Tehnica: asistenta efectueaza injectiile intradermic, subcutanat, intramuscular,
intravenous. Alegerea caii de executare a injectiei este facuta de medic in functie de
scopul injectiei rapiditatea efectului urmarit si compatibilitatea tesuturilor cu substanta
injectata.
99.1 Pregatirea preoperatorie in obstrica. Definitie. Interventii

proprii. Interventii delegate.
Definitie: consta in examen clinic si paraclinic, pregatire psihica si fizica, urmarirea
functionala, vitala si vegetative precum si observarea schimbarilor in starea bolnavei si
regimul preoperator.
Interventii: monitorizarea functiilor vitale, asigura repaus fizic si intellectual, asigurarea
alimentatiei usor digerabile, clisma evacuatoare, asigurarea igenei corporale, intreruperea
alimentatiei cu 12 h inainte de interventie, imbracarea in camasa de noapte, se asigura ca
bijuteriile vor fi predate familiei, indepartarea lacului de unghii si a rujului (prezenta lor
face dificila depistarea semnelor de anaxie manifestate prin cianoza la nivelul
extremitatilor), golirea vezicii urinare.
35
Interventii delegate: tratarea unei eventuale infectii cu antibiotic cu cel putin 5-7 zile
inaintea interventiei si continua dupa aceea, corectarea unei eventuale anemii,
cobaltoterapia inainte de interventie in cancerul de col uterin pentru a preveni
diseminarea bolii intra si post operatorii. Tratarea leziunilor cervicale si vaginale pana la
vindecarea lor complete. Se va administra hypnotic opiaceu sau un barbituric, se
administreaza un vagolitic. Dozele si ora injectarii sunt indicate de medicul anestezist.
Se recolteaza probe biologice pentru analizele indicate de medic.
99.2 Tratamentul plagilor operatorii. Tehnica schimbarii

pansamentului
Tehnica pansamentului se face in functie de etapa de vindecare al plagii, respectand
urmatoarele reguli: ingrijirea plagii sa se faca in conditii de asepsie perfecta; sa se asigure
prin pansament o buna absorbtie; plaga sa fie protejata de factori nocivi; sa se asigure
repausul regiunii lezate, sa se aseptizeze plaga cu antiseptic corespunzatoare.
Tehnica: spalare pe maini, dezinfectare conform normelor de igiena, imbracarea
manusilor, cu mana stanga se deschide cutia de instrumente, se ia o pensa sterile fara a
atinge alte instrumente; cu ajutorul unei pense ce devine pensa de servit se mai ia o pensa
sterile de lucru si se inchide cutia; examinarea plagii si a tegumentelor din jur; se desface
fasa , se ridica pansamentul vechi cu blandete pentru a nu produce dureri prin dezlipire
brutala, daca nu se desprinde se inmoaie cu apa oxigenata, apoi se ridica pansamentul cu
pensa de lucru, se pune in tavita renala – ulterior in recipientul pentru produse biologice;
indepartarea vechiului pansament se poate face si cu manusile care ulterior se arunca, se
imbrca altele pentru toaletare si dezinfectarea plagii, in cazul pansamentului per scundam
daca am indepartat vechiul pansament cu pensa de lucru aceasta va fii schimbata cu o alta
sterile din cutia de instrumente. Observam plaga. Curatam tegumentul din jurul plagii cu
solutie degresanta. Dezinfectam tegumentul din jurul plagii cu tampon steril (scos din
casoleta cu pense de lucru, avand grija sa nu desterilizam la servire), imbibat cu alcool
iodat 1%, tincture de iod sau alcool sanitar circular de la interior spre exterior. In cazul
pansamentului per priman si invers la cel per secundam.
Per priman : plaga e acopera cu 2-3 comprese sterile care sa depaseasca marginile plagii
cu cel putin 1-2 m si se fixeaza cu leucoplast.
Per secundam: se acopera plaga cu 2-3 compre sterile care sa depaseasca marginile cu 1-2
cm cel putin sau imbibate in solutie antiseptic indicate. Peste pansament se aseaza un
strat de vata sterile hidrofila cu rol absorbant. Se fixeaza cu leucoplast sau prin bandajare
in functie de regiune.
101.1 Socul hypovolemic. Definitie. Cause. Aptitudini de urgenta.

Sindrom clinic determinat de diferite cause care se caracterieaza prin perfuzie tisulara
inadecvata si un aport inadecvat de oxygen la cellule ceea ce va duce intr-un final la
insuficienta multipla de organe.
Cause: traumatisme, hemoragie, cause gastrointestinale, genito-urinare, cause vasculare,
hipovolemia absoluta si relativa(diaree, varsaturi, fistula, deshidratare, ocluzie,
pancreatita, etc)
36
Conduit de urgenta: oxigenoterapie cu flux crescut, controlul hemoragiilor interne,
inlocuirea pierderilor de fluide, monitorizarea efectelor terapiei, reechilibrarea
acidobazica si hidroelectrolitica, sustinerea functiei renale.
101.2 Administrarea intramusculara a penicilinei. Tehnica de

administrare.
Tehnica injectiei intramusculare !!!!
103.1 Socul anafilactic. Definitie. Cause. Atitudini de urgenta.

Definitie. Apare in cursul reactiilor alergice immediate, grave. Cel mai frecvent survine
in circumstante etiologice.
Cause: alergie medicamentoasa, intepatura de insect, alergie alimentara
Atitudini de urgenta: aplicarea de garouri, asezarea bolnavului in Trendelenburg,
adrenalina este medicamentul de electie, corticoizi, lichide volemice, oxigenoterapie,
miofilin, intubatie orotraheala (medic), traheostomie, antihistaminice.
103.2 Recoltarea in vacutainer. Material necesare. Tehnica.

se extrage din holder prin apasare pe bordura holderului cu degetul mare , se intruce un
106.1 Coma hipoglicemica. Definitie. Cause. Atitudini de urgenta

Este manifestarea extrema a hipoglicemiei, se anunta cu pierdere starii de constiinta sau
altfel spus cu incpacitatea pacientului de a actiona adecvat pentru a iesi din hipoglicemie
fara interventia altor personae.
Cause: alimentatie insuficienta, supradozarea de insulin, eforturi fizice mari.
Conduit de urgenta: coma hipoglicemica la un diabetic trebuie diferentiata de coma
diabetic de care e deosebeste prin: absenta respiratiei de tip Kussmaul, a halenei
acetonice, a fenomenelor de deshidratare (pielea este uscata in coma diabetic si umeda in
hipoglicemica) si absenta tulburarilor neurologice.
37
Cand diferentierea este greu de facut se administreaza 20-30ml glucoza hipertonica 20-
40% care este urmata de o ameliorare rapida in caul unei come hipoglicemice si nici un
effect in coma diabetic.
Transport la spital.
106.2 Tratamentul plagilor iatrogene. Tehnica schimbarii

pansamentului.
Plaga iatrogena se formeaza atunci cand o tehnica ( interventie chirurgicala, injectie,
punctie) nu este facuta corect.
Se supravegheaza pentru a evita extinderea ei, se monitoreaza temperatura.
Tratament : la indicatia medicului + pansament
Tehnica: spalare pe maini, dezinfectare conform normelor de igiena, imbracarea
manusilor, cu mana stanga se deschide cutia de instrumente, se ia o pensa sterile fara a
atinge alte instrumente; cu ajutorul unei pense ce devine pensa de servit se mai ia o pensa
sterile de lucru si se inchide cutia; examinarea plagii si a tegumentelor din jur; se desface
fasa , se ridica pansamentul vechi cu blandete pentru a nu produce dureri prin dezlipire
brutala, daca nu se desprinde se inmoaie cu apa oxigenata, apoi se ridica pansamentul cu
pensa de lucru, se pune in tavita renala – ulterior in recipientul pentru produse biologice;
indepartarea vechiului pansament se poate face si cu manusile care ulterior se arunca, se
imbrca altele pentru toaletare si dezinfectarea plagii, in cazul pansamentului per scundam
daca am indepartat vechiul pansament cu pensa de lucru aceasta va fii schimbata cu o alta
sterile din cutia de instrumente. Observam plaga. Curatam tegumentul din jurul plagii cu
solutie degresanta. Dezinfectam tegumentul din jurul plagii cu tampon steril (scos din
casoleta cu pense de lucru, avand grija sa nu desterilizam la servire), imbibat cu alcool
iodat 1%, tincture de iod sau alcool sanitar circular de la interior spre exterior. In cazul
pansamentului per priman si invers la cel per secundam.
Per priman : plaga e acopera cu 2-3 comprese sterile care sa depaseasca marginile plagii
cu cel putin 1-2 m si se fixeaza cu leucoplast.
Per secundam: se acopera plaga cu 2-3 compre sterile care sa depaseasca marginile cu 1-2
cm cel putin sau imbibate in solutie antiseptic indicate. Peste pansament se aseaza un
strat de vata sterile hidrofila cu rol absorbant. Se fixeaza cu leucoplast sau prin bandajare
in functie de regiune.
107.1 Starea de rau astmatic. Definitie. Atitudine de urgenta

Este stadiul cel mai sever al astmului bronsic. Se manifesta prin sindrom asfixic. Poate sa
dureze chiar peste 24 ore.
Conduit de urgenta: orice bolnav in stare de rau astmatic trebuie internat de urgenta in
spital. Cand starea bolnavului nu este critica I se explica necesitatea de a tui si expectora
si nevoia de a ramane pe cat posibil in stare de veghe pana la instalarea echilibrului
respirator.
In cazurile de gravitate extrema se transfer ape trapie intensive unde oot fi practicate
intubatia traheala, aspiratia bronsica si ventilatie mecanica.
Medicatie de urgenta: miofilin 2 fiole in perfuzie in cu ser glucozat 5%, hemisuccinat de
hidrocortizol i.v, oxigenoterapie, antibiotic in caz de suprainfectii bronsice.
38
107.2 Administrarea IV a Miofilinului.tehnica
Tehnica perfuzie intravenoasa lenta cu durata de 30 min.
110.1 Recoltare pentru VDRL. Definitie. Indicatii. Material

necesare
Examenul serologic releva prezenta sau absenta anticorpilor in serul bolnavului. Aceste
examene se utilizeaza pentru diagnosticare bolilor infectioase.
Material: vacutainer ROSU, manusi, ac cu infiletare, tub holder, tampon alcoolizat, tavita
renala, garou, plasture.
110.2 Punctia venoasa. Incidente si accidente. Tehnica

Asistenta isi pune manusile sterile (dupa se ce se spala pe maini si se dezinfecteaza) si se
aseaza vis-à-vis de bolnav. Se fixeaza vena cu policele mainii stangi la 4-5 cm sub locul
puntiei exercitand o usoara compresie si tractiune in jos asupr tesuturilor vecine, se
fixeaza seringa gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta intre
police si restul degetelor. Se patrunde cu acu transversand in ordine in directive oblica
( 30 grade) apoi peretele venos invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul
inainteaza in gol. Se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei se controleaza
patrunderea acului in vena prin aspirtie cu seringa, se continua tehnica in scopul punctiei
venoase. In caz de sangerare se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care
se introduce in vasul collector, garoul ramand legat pe brat. Se indeparteaza staza
venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului. Se aplica
tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage
brusc acul. Se comprima locul punctiei 1-3min, bratul fiind in pozitie verticala.
Incidente si accidente: hematom, perforarea venei, ameteli, paloare accentuate, lipotimie.
39
CUPRINS
1.1 Hemoragia. Definitie. Clasificare. Atitudini de urgenta……………………………1

1.2 Plaga taiata antebrat drept. Definitie. Conduita de urgenta. Bandajare…………….1
3.1 Ingrijiri postoperatorii. Definitie. Interventii proprii si delegate in ziua interventiei.1
3.2 Masurarea tensiunii arteriale. Definitie. Pregatirea pacientului. Tehnica…………..2
4.1 Administrarea AINS. Indicatii. Contraindicatii. Mod de prezentare………………..2
4.2 Plaga taiata coapsa dreapta. Definitie. Conduita de urgenta. Bandajare…………….2
5.1 Hemoragii interne exteriorizate. Conduita de urgenta……………………………….3
5.2 Masurarea pulsului. Definitie. Pregatirea pacientului. Tehnica………………………3
7.1 Punctia pleurala. Definitie. Indicatii. Contraindicatii. Materiale neceare…………….3
7.2 Recoltarea sangelui in vacutainer. Tehnica. Incidente. Accidente……………………3
9.1 Alimentatia activa a pacientului. Definitie. Tehnica. ………………………………4
9.2 Administrarea Furosemidului. Mod de administrare. Tehnica ……………………..4
11.1 Recoltarea sangelui pentru VSH. Definitie. Indicatii. Materiale necesare. Tehnica..4
11.2 spalatura gastrica. Definitie. Incidente si accidente. Ingrijiri ulterioare……………5
12.1. recoltarea sangelui pentru hemoleucograma. Definitie. Indicatii. Materiale ………5
12.2 Punctie venoasa.definitie. tehnica. Ingrijiri ulterioare………………………………5
14.1 Pozitiile pacientului in pat. Pozitii fortate. Pozitii normale…………………………6
14.2 Montarea unei branule si administrarea antibioticului……………………………6
15.1 Recoltarea sangelui in sistem vacutainer. Definitie. Indicatii. Materiale………….6
15.2 plaga taiata genunchi. Definitie. Ingrijirea plagii………………………………….6
17.1 Sondajul vezical la femeie. Definitie. Incidente si accidente. Ingrijiri ulterioare….7
17.2 Recoltarea sangelui in vacutainer. Definitie. Materiale. Tehnica. Ingrijiri………….7
20.1 Masurarea si notarea diurezei. Definitie. Indicatii. Maurarea in FO………………7
20.2 Plaga taiata brat stang. Definitie. Conduita de urgenta. Bandajare………………..8
21.1 Masurarea si notarea temperaturii. Definitie. Notarea in FO………………………8
21.2 Schimbarea perfuzorului. Tehnica. Indicatii………………………………………8
22.1 Administrarea oxigenului. Definitie indicatii. Materiale………………………..9
22.2 Plaga taiata gamba stanga. Definitie. Conduita de urgenta. Bandajare…………..9
23.1 Ingrijirea plagii operatorii. Definitie. Interventii…………………………………9
23.2 Plaga taiata palma stanga. Definitie. Conduita de urgenta. Bandajare……………9
24.1 Regimul igieno dietetic in HTA. Definitie. Alimentatie. Regim viata……………10
24.2 Proba Jeanbreau. Indicatii. Tehnica. Incidente si accidente……………………….10
25.1 Ingrijirea plagilor. Definitie. Clasificare. Conduita de urgenta. Tehnica…………..10
25.2 Punctia articulara. Definitie. Indicatii. Contraindicatii. Materiale…………………11
26.1 Administrarea anticoagulantelor. Definitie. Actiune. Forma prezentare. Cai de
administrare. Interventiile asistentei. Reguli de respectat………………………………11
26.2 Recoltarea exudatului faringian. Definitie. Indicatii. Pregatirea pentru laborator..11
28.1 Administrarea O2 pe sonda nazala. Definitie. Interventii. Reguli………………….12
28.2 Recoltarea produselor biologice si patologice in afectiuni ale ficatului. Produse
recoltate. Tehnica. Ingrijiri ulterioare…………………………………………………..12
30.1 Ingrijiri postoperatorii. Definitie. Interventiile in primele zile postoperatorii……13
30.2 Fracturi inchise. Definitie. Conduita de urgenta. Imobilizare…………………….13
32.1 Punctie venoasa. Definitie. Indicatii. Contraindicatii. Materiale necesare………13
32.2 Ingrijirea plagilor. Definitie. Conduita de urgenta. Tratament…………………….14
40
36.1 Mobilizarea pacientului. Scop. Mobilizare activa/pasiva………………………..14
36.2 Cateterizarea venoasa periferica. Definitie. Tehnica. Ingrijiri…………………..14
37.1 Transportul cu targa a pacientului. Scop. Interventii …………………………….15
37.2 Injectia intramusculara. Definitie. Ingrijiri ulterioare…………………………….15
39.1 hiperglicemie. Cauze. Tablou clinic. Conduita de urgenta……………………….15
39.2 Recoltarea sangelui pentru VSH. Definitie. Tehnica. Ingrijiri…………………….16
42.1 Paracenteza. Definitie. Indicatii.contraindicatii. materiale necesare……………….16
42.2 Recoltarea urinei pentru urocultura. Definitie. Indicatii. Tehnica. Pregatire……….17
43.1 Escare. Definitie. Clasificare. ……………………………………………………17
43.2 Ingrijirea plagii iatrogene. Definitie. Supraveghere. Tratament…………………..17
46.1 Injectia subcutanata. Definitie. Indicatii. Contraindicatii. Materiale………………17
46.2 Montarea branulei. Indicatii. Contraindicatii. Materiale. Tehnica………………….18
48.1 Injectia intramusculara. Definitie. Indicatii. Contraindicatii. Materiale…………18
48.2 Recoltarea urinei prin sondaj vezical pentru urocultura. Definitie. Indicatii. Tehnica.
Pregatirea produsului pentru laborator………………………………………………18
51.1 Administrarea medicamentelor pe cale orala. Reguli generale………………….19
51.2 Infasarea sanului. Pregatire fizica si psihica. Tehnica…………………………….19
52.1 Administrarea medicamentelor pe cale rectala. Indicatii. Contraindicatii. Mod de
prezentare. Administrare. Efecte adverse………………………………………………19
52.2 Spalatura auriculara. Definitie. Tehnica. Ingrijiri ulterioare. Notare in FO……….20
54.1 Recoltarea materiilor fecale pentru coproparazitologic. Indicatii. Tehnica. Pregatirea
produsului pentru laborator………………………………………………………………20
54.2 Testarea sensibilitatii la antibiotice. Definitie. Materiale. Tehnica. Ingrijiri……..21
55.1 Luxatia coxofemurala. Recunoastere. Atitudini de urgenta. Mobilizare………….21
55.2 Administrarea AINS. Indicatii. Mod de prezentare. Administrare IM…………….21
56.1 Spalatura oculara. Indicatii. Definitie. Contraindicatii. Materiale necesare……….22
56.2 Proba Oleker. Scop. Tehnica. Incidente si accidente………………………………22
58.1 spalatura auriculara. Definite. Indicatii. Contraindicatii. Materiale………………..22
58.2 Luxatia cotului. Recunoastere. Atitudini de urgenta. Imobilizare………………….23
59.1 Aspiratia gastrica. Definitie. Indicatii. Contraindicatii. Materiale…………………23
59.2 Administrare subcutanata. Definitie. Tehnica. Ingrijiri ulterioare…………………23
61.1 Administrarea medicamentelor pe cale parenterala. Definitie. Indicatii.
Contraindicatii. Mod de prezentare. Administrare. Efecte adverse……………………..24
61.2 Aplicarea bandajului in spirala. Indicatii. Materiale. Tehnica ……………………..24
63.1 Colica biliara. Definitie. Conduita de urgenta……………………………………24
63.2 Recoltarea analizelor specifice in afectiunile reumatologice. Analize indicate.
Tehnica de recoltare. Pregatirea pentru laborator………………………………………..25
65.1 Clisma evacuatoare. Definitie. Indicatii. Tehnica…………………………………..25
65.2 Plaga taiata palma dreapta. Definitie. Ingrijirea plagii…………………………25
66.1 Infarctul miocardic. Cauze. Conduita de urgenta………………………………..25
66.2 Recoltarea sangelui pentru determinarea probelor hepatice. Definitie. Indicatii.
Materiale necesare. Tehnica…………………………………………………………..26
68.1 Colica renala. Simptomatologie. Regim igieno-dietetic…………………………26
68.2 Entorsa la nivelul gambei. Semne si simptome. Atitudine de urgenta. Imobilizare.26
71.1 Ingrijiri post-operatorii in chirurgia generala. Ingrijiri in ziua interventiei……….26
71.2 Prastie. Monoclu. Indicatie. Tehnica…………………………………………….27
41
73.1 Administrarea medicamentelor pe suprafata tegumentului. Definitie. Indicatii. Tip
de medicament. Tehnica………………………………………………………………27
73.2 Luxatia omoplato-claviculara. Recunoastere. Atitudini de urgenta………………28
74.1 Ocluzia intestinala. Definitie. Conduita de urgenta………………………………28
74.2 Recoltarea sangelui pentru determinarea probelor de coagulare. Definitie. Tehnica.
Ingrijiri ulterioare……………………………………………………………………….28
75.1 Administrarea medicamentelor la nivelul mucoaselor. Indicatii. Mod de prezentare.
Administrare. Efecte adverse…………………………………………………………28
75.2 Voletul costal. Recunoastere. Atitudini de urgenta. Transport. Imobilizare…….29
77.1 Hipertermia. Definitie. Conduita de urgenta. Preventie………………………….29
77.2 PEV. Definitie. Tehnica. Ingrijiri ultrioare……………………………………….29
79.1 Punctia abdominala. Definitie. Indicatii. Contraindicatii. Materiale……………..30
79.2 Testarea sensibilitatii la penicilina. Indicatii. Pregatire. Tehnica. Ingrijiri………..30
81.1 Ocluzie intestinala. Cauze. Conduita de urgenta in spital…………………………30
81.2 Recoltarea analizelor specifice in afectiunile cardiovasculare. Analize specifice.
Tehnici de recoltare…………………………………………………………………….31
84.1 Administrarea Algocalminului. Indicatii. Contraindicatii. Mod de prezentare.
Administrare. Efecte adverse……………………………………………………………31
84.2 Recoltarea secretiilor nazale. Indicatii. Tehnica. Pregatirea ………………………32
86.1 Administrarea AINS. Indicatii. Contraindicatii. Administrare. Efecte adverse….32
86.2 Pregatirea campului operator. Indicatii. Pregatire materiale. Tehnica…………….32
90.1 Cateterizarea venoasa periferica. Indicatii. Contraindicatii. Materiale……………33
90.2 Infasarea circulara. Indicatii. Dezavantaje. Tehnica……………………………….33
92.1 Punctia abdominala. Definitie. Tehnica. Ingrijiri ulterioare……………………….33
92.2 Administrarea tratamentului prin injectia intravenoasa directa. Indicatii. Tehnica..34
93.1 Astmul bronsic. Definitie. Conduita de urgenta…………………………………34
93.2 Testul Mantoux. Indicatii. Tehnica………………………………………………35
95.1 Regimul igieno-dietetic in DZ. Alimente permise/nepermise. Mod de viata….35
95.2 Administrarea tratamentului parenteral. Tehnici de administrare……………….35
99.1 pregatirea preoperatorie in obstetrica. Definitie. Interventii…………………….36
99.2 Tratamentul plagilor operatorii. Tehnica schimbarii pansamentului……………36
101.1 Socul hipovolemic. Definitie. Cauze. Atitudini de urgenta…………………….36
101.2 Administrarea IM a penicilinei. Tehnica……………………………………….37
103.1 Socul anafilactic. Definitie. Cauze. Atitudini de urgenta………………………37
103.2 Recoltarea in vacutainer. Materiale. Tehnica……………………………………37
106.1 Coma hipoglicemica. Definitie. Cauze. Atitudini de urgenta…………………..37
106.2 Tratamentul plagilor iatrogene. Tehnica schimbarii pansamentului……………..38
107.1 Stare de rau astmatica. Definitie. Atitudini de urgenta. ………………………….38
107.2 Administrarea intravenoasa a miofilinului. Tehnica………………………………39
110.1 Recoltarea sangelui pt VDRL. Definitie. Indicatii. Materiale…………………….39
110.2 Punctia venoasa. Tehnica. Incidente si accidente…………………………………39
CUPRINS ……………………………………………………………………………40 
42

Teme Orale

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teme Orale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teme orale

1.1Hemoragia .Definitie clasificare .Conduita de urgenta

1.2 Plaga taiata antebrat drept - Definitie .Conduita de

3.1. Ingrijirii post operatorii .Definitie .Interventii proprii si

3.2 Masurarea TA .definitie , pregatirea pacientului , tehnica

4. 1.Administrarea antiinflamatoarelor neseteroidiene .Indicatii si

4.2. Plaga taiata coapsa dreapta. Definitie. Conduita de urgenta.

5.2. Masurarea pulsului definitie .pregatirea pacientului .Tehnica

7.1. Punctia pleurala .Definite .Indicatii .Contraindicatii .Materiale

7.2. Recoltarea sangelui in vacutainer .Tehnica .Incidente si

9. 1.Alimentatia activa a pacientului .Definitie .Tehnica

9.2. Administrarea Furosemidului. Mod de administrare. Tehnica.

11.1.Recoltarea sangelui pt VSH .Definitie.Indicatii .Materiale

12.1. Recoltarea sangelui pentru hemoleucograma. Definitie.

12.2. Punctia venoasa. Definitie. Tehnica. Ingrijiri ulterioare.

14.2.Montarera unei branule si administrarea

15.1 Recoltarea sangelui in sistem vacutainer .Definitie indicatii

15.2.Plaga taiata in regiunea genunchiului .Definitie

17.2.Recoltarea sangelui in sistem vacutainer definitie ,Materiale

20. 1.Masurarea si notarea diurezei , definitie ,indicatii masurarea

20.2. Plaga taiata bratul stang ,definitie conduita de urgente

21.1. Masurarea si notarea in FO a tempereturii corpului .Definitie

21.2. Schimbarea perfuzorului indicatii si tehnica .

22.2. Plaga taiata gamba stanga definitie conduita de

23.1. Ingrijirea plagii operatorii .Definitie .Interventii autonome si

23.2.Plaga taiata palma stanga.Definitie .Conduita de

24.2. Proba JeanBreau .Indicatii tehnica ,incidente si accidente

25.1 Ingrijirea plagilor .Definita plagior ,clasificare , conduita de

25.2 Punctia articulara definitie ,indicatii ,contraindicatii

26.1 Administrarea anticoagulantelor.Definite ,actiune ,forma de

26.2 Recoltarea exudatului farinigian ,definitie indicatii tehnica

28.1.Administrarea de O2 pe sonda nazala .Definitie interventiile

28.2 Recoltarea produselor bilogice si patologice in afectiuni ale

30.1 Ingijiri postoperatorii .Definitie interventii in primele zile

30.2 Fracturi inchise definitie conduita de urgenta imobilizare

32.1 Punctia venoasa definitie indicatii contraindicatii materiale

32.2 Ingrijirea plagilor definitia plagilor conduita de urgenta

36. 1 Mobilizarea pacientului scop mobilizare pasiva /activa

36.2 Cateterizarea venoasa periferica definitie tehnica ingrijiri

37.1 Transportul cu targa a pacientului .Scop interventii proprii si

37.2 Injectia intramusculara definitie thenica ingrijiri ulterioare .

39.1.Hiperglicemie cauze tablou clinic conduita de urgenta .

39.2 Recoltarea sangelui pentru VSH. Definitie, tehnica, ingrijiri

42.1 Paracenteza. Definitie, indicatii, contraindicatii, materiale

43.1. Escarele. Definitie, clasificare

43.2 Ingrijirea plagii iatrogene. Definitie, supraveghere,

46.1 Injectia subcutanata. Definitie, indicatii, contraindicatii,

48.1 Injectia intramusculara. Definitie, indicatii, contraindicatii,

48.2 Recoltarea urinei prin sondaj vezical pentru

51.2 Infasarea sanului. Pregatire fizica si psihica, tehnica.

52.1 Administrarea medicamentelor pe cale rectala. Indicatii,

52.2 Spalatura auriculara. Definitie, tehnica, ingrijir ulterioare,

54.1 Recoltarea materialelor fecale pentru examen

54.2 Testarea sensibilitatii la antibiotice. Definitie, materiale

55.1 Luxatia coxofemurala. Recunoasterea luxatiei, atitudine de

55.2 Administrarea AINS. Indicatii, mod de prezentare,

56.1 Spalatura oculara. Definitie, indicatii, contraindicatii,

56.2 Proba Oelekr. Scop, tehnica, incidente, acciente.

58.1 Spalatura auriculara. Indicatii, definitie, contraindicatii,

59.1 Aspiratia gastrica. Definitie, indicatii, contraindicatii, material

59.2 Administrare subcutanata. Definitie, tehnica, ingrijiri

61.2 Aplicarea bandajului in spirala. Indicatii, materiale, tehnica

63.1 Colica biliara. Definitie, conduita de urgenta.

63.2 Recoltarea analizelor specifice in afectiunile reumatologice.