UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT

SPECIALIZARE BFKT

Dispozitive medicale utilizate pentru

toracoscopie i toracocentez

Proiect realizat de: Svu Diana-Nicoleta,BFKT,an II

Profesor ndrumtor: dr.bioinginer Oana Geman

A. Toracoscopia face posibil pentru medic vizualizarea plmnilor i a organelor din

cavitatea toracic fr a se face o incizie mare. Reprezint o alternativ la toracotomie
(deschiderea cavitatii toracice printr-o incizie mare). Multe proceduri chirurgicale, n special
pentru diagnostic, biopsie, pot fi realizate prin toracoscopie.
Procedura poate fi realizat pentru:
- evaluarea unui cancer pulmonar;
- recoltarea unei biopsii;
- determinarea cauzelor prezenei lichidului n cavitatea toracic;
- introducerea de medicamente sau a altor tratamente direct la nivelul plmnilor;
- tratamentul acumulrii de lichid pleural, puroi (empiem) sau snge prezent n cavitatea
pleural.
Pentru muli pacieni toracoscopia nlocuiete toracotomia. Astfel se evit complicaiile
unei intervenii deschise n cavitatea toracic i reduce durerea, durata spitalizrii i timpul de
recuperare.
ntruct plmnul este parial decomprimat n timpul toracoscopiei, procedura nu poate fi
realizat la pacienii a caror funcie pulmonar este att de afectat nct nu primesc suficient
oxigen prin funcionarea unui singur plmn. Pacienii care au avut o intervenie chirurgical
anterior i care a implicat cavitatea toracic sau care au avut probleme cu coagularea sngelui nu
sunt candidai buni pentru aceasta procedur. Toracoscopia ofer clinicianului o vizualizare bun
dar limitat asupra plmnilor i a cavitii toracice.
Toracoscopia este n general realizat n spital sub anestezie general.Daca este necesar
examinarea anumitor regiuni, se folosesc denumiri specifice cum ar fi de pleuroscopie daca
medicul doreste sa examineze plmnii. Procedura poate dura ntre dou i patru ore. Chirurgul
realizeaz dou sau trei incizii mici n peretele toracic, ntre coaste. Prin realizarea inciziilor ntre
coaste, chirurgul minimizeaz lezarea musculaturii, a nervilor i chiar a coastelor.
Se inser un tub n trahee i pacientul este conectat la un ventilator care este un
dispozitiv mecanic ce asist pacientul n timpul inspirului i al expirului. Pentru a fi examinat,
plmnul este parial colabat(turtit) pentru a se forma o cavitate ntre el i cutia toracic.
Pacientul respir cu cellalt plmn, asistat de ventilator. Un endoscop special cu o camera video
ataat este inserat prin peretele toracic.
Instrumentele necesare recoltarii unei probe de esut sunt inserate prin alte incizii mici.
Dup ce probele de esut sunt recoltate, plmnul este reumflat. Toate inciziile cu excepia uneia
sunt cusute. Incizia ramas deschis este folosit pentru tubul de drenaj.Proba de esut obinut
este analizat la laborator.

nainte de toracoscopie, pacientul va fi supus unor teste de rutin, de snge, urin i

radiografie toracic. Pacienii n vrst vor face i o electrocardiogram ntruct anestezia i
colabarea pulmonar pot pune sarcin grea pe muchiul cardiac. Nu se va mnca i nici nu se va
bea nimic n ziua toracoscopiei. Anestezia poate determina vrsturi i, ntruct aceasta
presupune dispariia reflexului de vrstur, persoana este n pericol de a aspira alimentele n
plmni, fapt ce poate declana complicaii severe sau chiar decesul.
Dupa procedur , un tub toracic rmne la nivelul uneia dintre incizii pentru mai multe
zile pentru a drena lichidul i pentru a elimina aerul rezidual din cavitatea toracic. Spitalizarea
poate dura ntre doua i cinci zile. Medicaia mpotriva durerii este administrat n funcie de
nevoi. Dupa externare pacienii vor trebui s fac doar efort fizic uor timp de cteva sptmni.
Riscul principal al toracoscopiei este cel asociat administrrii anesteziei generale. Uneori
poate s apar sngerare excesiv, hemoragie, care poate necesita toracotomia pentru a fi oprit.
Alte riscuri pot s apar atunci cnd se ndeprteaz tubul de dren i pacientul ar putea fi
predispus la colaps al plmnului (pneumotorax).

Fig.1.Toracoscopie

B. Puncia pleural sau toracocenteza reprezint stabilirea unei legturi ntre cavitatea
pleural i mediul exteriror prin intermediul unui ac de puncie.
Scopul explorator al toracocentezei este de a pune n eviden prezena lichidului pleural
i recoltarea lichidului pentru examinarea sa cantitativ i calitativ.Acest tip de puncie are i un
scop terapeutic ce const n evacuarea lichidului i administrarea medicamentelor n cavitatea
pleural dup splarea cavitii. Medicamentele pot fi antibiotice sau citostatice.
Se recomand toracocenteza n cazul bolilor inflamatorii, tumori pulmonare, insuficen
cardiac nsoit de colecii lichidiene n cavitatea pleural.Se va face puncie pleural atunci
cnd cantitatea de lichid pleural depete un litru i jumtate i exercit o presiune asupra inimii
i plmnului, mpiedicndu-le s funcioneze normal
Nu se recomand toracocenteza atunci cnd exist tulburari de coagulare a
sngelui(hemofilie) i cnd pacientul ine un tratament cu anticoagulante.
Locul punciei se alege n funcie de situaia i cantitatea de lichid pleural.

Dac lichidul este n stare liber, puncia se face n spaiul VII - VIII intercostal pe linia
axilar posterioar.

Dac lichidul este nchistat, puncia se face n plin matitate, n zona stabilit prin
examen clinic

n cazul coleciilor purelente i tuberculoase se puncioneaz ct mai aproape de nivelul

lor superior pentru a prentmpina fistulizarea lor.
o fistulizarea - aparitia patologic sau crearea chirurgical unei fistule, adic un
canal care pune n comunicaie direct dou viscere sau un viscer i pielea.

Pregatirea punctiei
Pentru acest tip de puncie sunt necesare urmtoarele materiale: instrumente sterile (2-3
ace de 10 cm lungime cu diametrul de 1 mm, 2-3 seringi de 20-50 ml, seringa de 5 ml si ace
pentru anestezie, pense, manusi, camp chirurgical, tampoane, comprese), romplast, eprubete,
lampa de spirt, aparate aspiratoare (Dieulaloy sau Potain), recipiente pentru colectarea lichidului,
tavita renala
Totodata, se vor administra si medicamente precum cele tonice-cardiace, atropina,
morfina, solutiile anestezice.Pentru reactia Rivalta este necesar un pahar conic de 200 ml, 50 ml
apa distilata, solutie de acid acetic glacial, pipete.

Pacientului i se administreaza cu 30 minute inainte executie punctiei o fiola de atropina

pentru a preveni accidentele.Atropina scade excitabilitatea generala si a nervului
pneumogastric.Apoi se asaza in pozitie sezand la marginea patului sau a mesei de examinare cu
picioarele sprijinite pe un scaunel, cu mana de partea bolnava ridicata peste cap pana la urechea
opusa sau cu trunchiul usor aplecat in fata, cu antebratele flecate pe brate, cu mainile la ceafa,
coatele inainte.
Pacientii cu stare buna se aseaza calare pe scaun cu spatar, antebratele fiind sprijinite pe
spatarul scaunului iar cei in stare grava se asaza in decubit lateral, pe partea sanatoasa, la
marginea patului.
Executia punctiei
- se face de catre medic, ajutat de 2 asistenti medicali si se desfasoara in salon sau in sala de
tratamente.
- asistentul 1 pregateste radiografia pacientului si isi spala si dezinfecteaza mainile, iar asistenul
2 adiminstreaza o fiola de atropina cu 30 de minute inaintea punctiei, aseaza musamaua si aleza
pe masa punctiei si dezbraca toracele pacientului
- medicul stabileste locul punctiei iar asistentul 2 asaza pacientul in pozitia corespunzatoare
locului ales.
- asitentul 1 pregateste locul punctiei, printr-o dezinfectie de tip II si serveste seringa cu anestezic
- medicul efectueaza anestezia iar cei doi asistenti servesc manusile chirurgicale, campul
chirurgical si supravegheaza pacientul si ii mentine pozitia corespunzatoare efectuarii punctiei.
- medicul asaza campul chirurgical in jurul toracelui sub locul punctiei
- asistentul 1 serveste acul de punctie adaptat la seringa si dezinfecteaza locul punctiei
- medicul executa punctia si aspira lichidul
- asistentul 1 preia seringa cu lichid si il introduce in eprubete,apoi serveste medicului aparatul
respirator
- in acest timp asistentul 2 mentine pacientul si il indruma sa-si retina tusea si este atent la
culoarea fetei si respiratie.
- medicul introduce solutiile medicamentoase iar asistentul 1 serveste seringa cu solutie
medicamentoasa in functiei de scopul punctiei.
- medicul retrage acul de punctiei iar asistentul 1 dezinfecteaza locul si il comprima cu un
tampon steril si aplica pansamen uscat fixat cu romplast.In acest timp asistentul mentine in
continuare pozitia corecta a pacientului si verifica culoarea pielii si respiratia.
- dupa executia punctiei, pacientul este ajutat de catre asistenti sa se aseze in pat, ii ridica
membrele inferioare, scoate aleza si musamaua, inveleste pacientul.
Ingrijirea ulterioar a pacientului
- se asigura repausul la pat pe o perioada prescrisa de medic
- se supravegheaza pulsul, tensiunea arteriala, respiratia, culoarea tegumentelor periodic
- se informeaza medicul imediat in cazul aparitiei cianozei (coloratie albastra cu nuanta cenusie
5

sau violacee a pielii si mucoaselor fara extravazare sanguina), dispneei, tahicardiei, secretiilor
bronhice.

Pregatirea produsului pentru examinare

- examinarea macroscopica se face imediat apreciindu-se culoarea, aspectul si cantitatea
lichidului extras.
Lichidul extras poate fi:

seros sau serocitrin - este limpede, galben deschis, avand cauza inflamatoare
(tuberculoza) sau tulburare circulatorie (insuficienta cardiaca, cancer pulmonar)

tulbure - este purulent sau chilos cu aspect albicios lactescent

hemoragic sau serohemoragic - este roz sau rosu intens in hemoragiile pleurale si
pleurezia hemoragica

- se masoar cantitatea lichidului extras

- examinarea biochimic const n reacia Rivalta
- pentru dozarea cantitii de albumin pentru examenul citologic si bacteriologic, eprubetele se
trimit la laborator.
Complicaii
- pot aparea hemoragii interpleurale sau rupturi pleuropulmonare

Fig.2.Toracoscopie

Fig.3.Toracocenteza

Bibliografie:
http://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_medicala/tor
acoscopie
http://medicalplace.blogspot.ro/2011/07/punctiapleurala-toracocenteza.html
http://www.mymed.ro/toracocenteza-toracentezapunctia-pleurala.html